Na te Diabolo anei to tatou maˈi e faatupu?
AITA IHO Â TE MAˈI I OPUAHIA. Ua poiete te Atua ia tatou no te ora e a muri noa ˈtu ma te oraora maitai noa. O te hoê mea ora varua, o Satani, te tumu o te maˈi, te mauiui, e te pohe e faahepohepo nei i te huitaata, i to ˈna turairaa i to tatou nau metua matamua, o Adamu e o Eva ia hara.—GENESE 3:1-5, 17-19; ROMA 5:12.
O TE auraa anei ïa e e faahopearaa te mau maˈi atoa no te ohipa a te ao varua? Mai tei tapaohia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, e rave rahi i teie mahana teie e manaˈo nei mai te reira. Te reira te manaˈo o te mama ruau o Owmadji. Na te mau varua ite-ore-hia mau anei râ e faatupu i te maˈi hî o Owmadji, te hoê maˈi pohe i te tahi taime o te mau tamarii apî i te mau pae rua ma?
Te tuhaa a Satani
E pahono mai te Bibilia i teie uiraa ma te taa maitai. A tahi, e faaite oia e eita te varua o to tatou mau tupuna e ohipa mai i nia i te feia e ora ra. Ia pohe te taata, ‘aita a ratou e parau itea.’ Eita to ratou varua e ora mai i muri aˈe i te pohe. Te taoto ra ratou i roto i te apoo, “aore hoi e ohipa, aore e imiraa, aore hoi e ite, aore hoi e paari” i reira. (Koheleta 9:5, 10) Aita roa ˈtu e ravea e nehenehe ai te feia pohe e faatupu i te maˈi i nia i te feia e ora ra!
Te faaite nei râ te Bibilia e te vai mau ra te mau varua iino. O te mea ora varua matauhia i teie nei o Satani te orure hau matamua o te ao taatoa. Ua apiti te vetahi atu ia ˈna e ua parauhia ratou te mau demoni. E nehenehe anei Satani e te mau demoni e faatupu i te maˈi? Ua tupu aˈenei te reira. Ua tiavaru Iesu i te mau demoni i roto i te tahi o ta ˈna mau faaora maˈi semeio. (Luka 9:37-43; 13:10-16) Te rahiraa râ o te mau faaoraraa ta Iesu i rave, e mau maˈi mau ïa e ere o te mau demoni te tumu. (Mataio 12:15; 14:14; 19:2) Oia atoa i teie mahana, e tumu natura to te rahiraa o te mau maˈi, e ere no ǒ mai i te mau varua ra.
Eaha ïa no nia i te pifao? Te haapapu maira te Maseli 18:10 e: “Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.” Te na ô ra te Iakobo 4:7 e: “E patoi atu i te diabolo, e na ˈna e maue ê atu.” Oia, e nehenehe ta te Atua e paruru i ta ˈna feia haapao maitai i te pifao e i te tahi atu â mau mana hau ê. O te hoê ïa auraa o te mau parau a Iesu: “Na te parau mau outou e faatiamâ.”—Ioane 8:32.
‘E o Ioba?’ ta vetahi paha ïa e ui. ‘E ere anei na te hoê varua ino i faatupu i to ˈna maˈi?’ Oia, te parau ra te Bibilia e o Satani te tumu o te maˈi o Ioba. E huru tupuraa taa ê râ hoi to Ioba. Mea maoro to Ioba paruru-noa-raahia e te Atua i te mau aroraa a te demoni. E inaha, patiatia aˈera Satani ia Iehova ia tairi oia ia Ioba, e no te mea e tumu parau rahi teie e mârôhia nei, ua iriti rii aˈera Iehova i to ˈna paruru i nia i ta ˈna taata haamori i roto i teie tupuraa hoê.
Ua tuu râ te Atua i te mau otia. Ia ˈna i faatia ia Satani e totova ia Ioba, ua nehenehe noa o Satani e faatupu i te maˈi i nia ia Ioba no te hoê taime eiaha râ e haapohe ia ˈna. (Ioba 2:5, 6) I te pae hopea, ua faaea aˈera te haamauiuiraa ia Ioba e ua haamaitai rahi ihora Iehova ia ˈna no to ˈna hapa ore. (Ioba 42:10-17) Ua papai-aˈena-hia te mau manaˈo tumu i haapapuhia e te hapa ore o Ioba i roto i te Bibilia e mea taa maitai i te taata atoa. Aita e faufaa te tahi atu â tamataraa mai teie.
Nafea Satani e ohipa ˈi?
I te rahiraa o te taime, te taairaa hoê roa e vai ra i rotopu ia Satani e te maˈi o te taata, o te mea ïa ua faahema Satani i na hoa faaipoipo matamua e ua hara raua. E ere na ˈna e ta ˈna mau demoni e faatupu i te mau maˈi atoa. Eita râ Satani e haamarirau i te faahema ia tatou ia rave i te faaotiraa paari ore e ia haapiˈo i to tatou faaroo, o te nehenehe e faaino i to tatou oraora-maitai-raa. Aita oia i pifao, i haapohe aore ra i tairi ia Adamu e o Eva i te maˈi. Ua haapapu oia ia Eva eiaha e faaroo i te Atua, e ua pee Adamu i to ˈna eˈa faaroo-ore-raa. E mau faahopearaa ïa te maˈi e te pohe.—Roma 5:19.
Ua aufau na te arii no Moabi i mutaa ihora i te hoê peropheta haapao ore o Balaama te iˈoa, ia faaino oia i te nunaa Iseraela e tiahapa ra ma te mǎtaˈuhia i te mau otia i Moabi. Ua tamata Balaama i te faaino ia Iseraela, aita râ oia i manuïa no te mea te paruru ra Iehova i te nunaa. Ua tia mai nei to Moabi e faahema i to Iseraela ia rave i te haamoriraa idolo e te taatiraa tia ore. Ua manuïa teie ravea, e ua erehia ˈtura ia Iseraela te paruru a Iehova.—Numera 22:5, 6, 12, 35; 24:10; 25:1-9; Apokalupo 2:14.
E haapiiraa faufaa ta tatou e nehenehe e huti mai na roto i teie ohipa tahito. E pûpû te tauturu a te Atua na te feia haamori haapao maitai i te paruru i te aro-tahaa-raa a te mau varua iino. E nehenehe râ Satani e tamata i te turai i te taata ia haapiˈo i to ratou faaroo. E tamata paha oia i te faahema ia ratou ia topa ˈtu i roto i te peu morare tia ore. Aore ra, mai te hoê liona uuru, e tamata paha oia i te haamǎtaˈu ia ratou ia pee ratou i te hoê eˈa e erehia ˈtu ai ia ratou te paruru a te Atua. (Petero 1, 5:8) No reira te aposetolo Paulo i parau ai ia Satani “no ˈna te pohe nei.”—Hebera 2:14.
Ua tamata te mama ruau o Owmadji i te haapapu ia Hawa e faaohipa i te taritoa ei parururaa i te maˈi. Eaha ïa te tupu ahiri Hawa i na reira? Ua faaite ïa oia e aita roa ˈtu oia e tiaturi ra i te Atua ra o Iehova, e eita oia e nehenehe faahou e fanaˈo i ta ˈna paruru.—Exodo 20:5; Mataio 4:10; Korinetia 1, 10:21.
Ua tamata atoa Satani i te haapapu ia Ioba. Aita i navai te faaereraa ia ˈna i to ˈna utuafare, ta ˈna mau faufaa, e to ˈna oraora-maitai-raa. Ua horoa atoa ta ˈna vahine i te aˈoraa ino roa ia Ioba i te na ôraa e: “A faaino atu i te Atua, a pohe atu ai.” (Ioba 2:9) Haere mai nei e toru “hoa” e hiˈo ia ˈna e ua tahoê maite ratou i te haapapuraa ia ˈna e no ˈna iho to ˈna maˈi. (Ioba 19:1-3) Mea na reira Satani i faaohipa ˈi i te paruparu o Ioba no te tamata i te faatopa ia ˈna e te faaaueue i to ˈna tiaturi i te parau-tia o Iehova. Ua tamau noa râ Ioba i te turui i nia ia Iehova ei tiaturiraa hoê roa no ˈna.—A faaau e te Salamo 55:22.
Ia maˈihia tatou, e nehenehe atoa tatou e hepohepohia. I roto i teie huru tupuraa, e oioi roa Satani i te tamata i te turai ia tatou ia rave i te hoê mea o te haapiˈo i to tatou faaroo. No reira, ia roohia tatou i te maˈi, mea faufaa ia haamanaˈo e o te huru tia ore i tufahia te tumu mau o to tatou mauiui, e ere râ te ohipa a te tahi mana hau ê. A haamanaˈo na e ua matapohia te taata haapao maitai ra o Isaaka tau matahiti hou oia a pohe ai. (Genese 27:1) E ere o te mau varua iino te tumu, o te faito matahiti rahi râ. Ua pohe o Rahela a fanau ai oia, e ere o Satani te tumu, o te huru paruparu râ o te taata. (Genese 35:17-19) I te pae hopea, ua pohe te feia haapao maitai atoa i tahito ra—eiaha no te mau pifao, no te huru tia ore i tufahia râ.
E marei te manaˈoraa e e ohipa tia mai te mau varua ite-ore-hia i nia i te mau maˈi atoa ta tatou e faaruru nei. E nehenehe te reira e faatupu i te hoê mǎtaˈu maamaa i te mau varua. E, ia maˈihia tatou, e tamata paha tatou i te tamǎrû i te mau demoni eiaha râ i te faaatea ê roa ia ratou. Ia noaa tatou ia Satani i te haamǎtaˈu e rave i te mau peu tahutahu, e taivaraa ïa te reira i te Atua mau ra o Iehova. (Korinetia 2, 6:15) E tia e na te mǎtaˈu faatura i te Atua e aratai ia tatou, eiaha râ na te mǎtaˈu maamaa i to ˈna Enemi.—Apokalupo 14:7.
Te fanaˈo aˈena ra o Owmadji iti i te paruru maitai roa ˈˈe i te mau varua iino. Ia au i te aposetolo Paulo, e hiˈo te Atua ia ˈna ei mea “moˈa” no te mea e vahine faaroo to ˈna mama, e e nehenehe to ˈna mama e pure i te Atua ia parahi mai i pihai iho ia ˈna na roto i to ˈna varua moˈa. (Korinetia 1, 7:14) Ma te haamaitaihia e te ite parau mau, ua nehenehe o Hawa e imi i te rapaauraa e tano ia Owmadji maoti i te tiaturi i te mau taritoa.
Mau tumu rau o te maˈi
Eita te rahiraa o te taata e tiaturi i te mau varua. Ia maˈihia ratou, e haere ratou i te taote ra—mai te peu e e maraa ia ratou. Parau mau, e nehenehe te hoê taata maˈi e haere i te taote ra e eita râ oia e ora. Eita ta te mau taote e nehenehe e faatupu i te semeio. E rave rahi râ feia mǎtaˈu haere noa tei nehenehe e noaahia o te haere i te taote ra ia maoro roa anaˈe. E tamata ratou i te mau ravea rapaauraa tahutahu na mua, e ia ore ia manuïa ra, i reira ïa ratou e haere ai i te taote ra. E rave rahi teie e pohe nei ma te faufaa ore noa.
E farerei vetahi atu i te pohe oioi no te ite ore. Aita ratou i ite i te mau tapao o te maˈi e aita ratou i ite eaha te rave no te arai i te maˈi. E tauturu te ite ia arai i te mauiui ma te faufaa ore noa. E nehenehe e tapaohia e mea varavara aˈe te mau metua vahine i haere i te haapiiraa i te erehia i to ratou aiû no te maˈi i tei ore i haere i te haapiiraa. Oia, e nehenehe te ite ore e aratai i te pohe.
O te tâuˈa ore te tahi tumu o te maˈi. Ei hiˈoraa, e rave rahi te maˈihia no te mea e vaiiho noa ratou i te mau manumanu ia nee na nia i te maa hou a amu atu ai aore ra no te mea eita te feia e tunu i te maa e horoi na mua i to ratou rima. Mea atâta atoa te taotoraa aita e paruru naonao i te mau vahi e roohia i te malaria.a No nia i te oraora-maitai-raa, mea pinepine e e parau mau iho â e “mea maitai aˈe maa rii arairaa i te rapaauraa rahi.”
No te hoê huru oraraa paari ore i maˈihia ˈi e i pohe oioi ai te mau mirioni taata. Ua tuino te taeroraa ava, te peu taatiraa tia ore, te rave-hua-raa i te raau taero, e te puhipuhiraa i te avaava, i te oraora-maitai-raa o te taata e rave rahi. Ia rave te hoê taata i teie mau peu ino e ia maˈihia oia, na te hoê taata anei i pifao ia ˈna aore ra na te hoê varua anei i aro ia ˈna? Eita. No ˈna iho â to ˈna maˈi. Te pariraa i te mau varua, te oreraa ïa e farii i ta ˈna hopoia no ta ˈna huru oraraa paari ore.
Parau mau, te vai ra te tahi mau mea eita ta tatou e nehenehe e ape. Ei hiˈoraa, e roohia paha tatou i te mau manumanu aore ra i te viivii. Te reira tei tupu i nia ia Owmadji. Aita to ˈna mama i ite eaha te faatupu ra i te maˈi hî. Eita ta ˈna mau tamarii e maˈi-pinepine-hia mai te tahi atu mau tamarii no te mea e tamâ maitai oia i to ˈna fare e to ˈna aua e e horoi noa iho â oia i to ˈna rima hou a tunu ai i te maa. Teie râ, e maˈihia iho â te mau tamarii atoa i te tahi taime. Fatata e 25 maˈi haapê taa ê te nehenehe e faatupu i te maˈi hî. Peneiaˈe, eita roa ˈtu e itehia teihea te tumu o te fifi o Owmadji.
Te ravea e vai maoro
E ere no te Atua te hape e tupu ai te maˈi. “E ore roa hoi te Atua e vare i te ino, e ore roa hoi oia e haavare i te taata.” (Iakobo 1:13) Ia maˈihia hoê o ta ˈna feia haamori, e faaitoito Iehova ia ˈna i te pae varua. “Na Iehova e faaetaeta mai ia ˈna i tana roi maˈi ra; e na oe e heheu i to ˈna roi i te maˈiraahia ra.” (Salamo 41:3) Oia, e aroha te Atua. E hinaaro oia e tauturu ia tatou, eiaha râ e haamauiui ia tatou.
Oia mau, e ravea o te vai maoro ta Iehova no te maˈi—te pohe e te tia-faahou-raa o Iesu. Maoti te tusia taraehara a Iesu, e hoo-faahou-hia mai te feia parau-tia mai to ratou huru taata hara e e naea ia ratou i te pae hopea te oraora-maitai-raa tia roa e te ora mure ore i roto i te paradaiso i te fenua nei. (Mataio 5:5; Ioane 3:16) E hiˈoraa te mau semeio a Iesu no te faaoraraa mau ta te Basileia o te Atua e hopoi mai. E faaore atoa te Atua ia Satani e ta ˈna mau demoni. (Roma 16:20) Oia mau, e opuaraa faahiahia mau ta Iehova no te feia e faaohipa i te faaroo ia ˈna. E tia noa ia tiai tatou e ia faaoromai.
Na roto i teie taime, te horoa nei te Atua i te paari e te aratairaa pae varua maoti te Bibilia e te huitaeae na te ao atoa nei o te feia haamori haapao maitai. Te faaite maira oia nafea ia ape i te mau peu hairiiri o te haafifi i te oraora-maitai-raa. E te horoa maira oia i te mau hoa mau o te tauturu ia tupu te mau fifi.
A feruri faahou na ia Ioba. Te haereraa i te hoê taote tahutahu ra, o te ohipa ino roa ˈˈe ïa ta Ioba i nehenehe e rave. Ua faaere ïa te reira ia ˈna i te paruru a te Atua, e aita ïa i noaa ia ˈna te mau haamaitairaa atoa i tiai mai ia ˈna i muri aˈe i to ˈna tamataraa teimaha. Aita te Atua i haamoe ia Ioba, e eita oia e haamoe ia tatou. “Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta [“Iehova,” MN] i rave i te hopea ˈˈe,” ta te pǐpǐ ra o Iakobo ïa e parau ra. (Iakobo 5:11) Ia ore roa ˈtu tatou e taiva, e noaa atoa ia tatou te mau haamaitairaa faahiahia a te Atua i te tau au.
Eaha tei tupu i nia ia Owmadji iti? Ua haamanaˈo to ˈna mama i te hoê tumu parau i roto i te vea ra A ara mai na! apiti o Te Pare Tiairaa, no nia i te rapaauraa na roto i te faainuraa i te pape tamiti.b Ua pee oia i te mau haapiiraa e ua faaineine i te inu na Owmadji. I teie nei, mea maitai roa te tamahine iti.
[Nota i raro i te api]
a Fatata roa i te afa miria taata tei roohia i te malaria. Fatata e piti mirioni te pohe i te matahiti hoê i taua maˈi ra, i Afirika iho â râ.
b A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Mati 1986, mau api 21-23, “Te pape e te miti popaa no te faaora.”
[Hohoˈa i te api 7]
Ua faanaho Iehova i te hoê ravea o te vai maoro no te fifi o te maˈi