Te faatia ra te feia poro i te Basileia
Te haere ra te mau Ite i mua i te huiraatira i Farani
MAI te aahiata Mahana pae 29 no Tenuare 1999 mai â e tae noa ˈtu i te hopea hebedoma, ua opere te mau Ite no Iehova i Farani ma te anaanatae i roto i te mau aroâ e i muri iho na roto i te mau fare, 12 mirioni api parau Français, on vous trompe! No te aha teie huru opereraa?
I te hoê apooraa faatupuhia no te mau papai vea i Paris i taua Mahana pae ra, ua horoahia te tumu o taua ohipa opereraa ra. Te faataa ra te hoê auvaha Ite e: “Ta matou e hinaaro ra i teie taime, ia itehia mai o vai matou e ia mamû te mau parau faaino e parare ra no nia ia matou. Ua ineine matou i te farii i te mau faahaparaa, eita râ matou e hinaaro e faaroo atu â i te mau pariraa haavare e te mau parau e faaino i to matou roo.”
Noa ˈtu e o te mau Ite no Iehova te toru o te haapaoraa Kerisetiano rahi roa ˈˈe i Farani, e rave rahi mau tamarii a te mau Ite no Iehova i tâhitohitohia e i haapeapeahia i te fare haapiiraa. Ua erehia te feia paari i ta ratou mau ohipa e ua hamani-ino-hia no ta ratou haapaoraa. Ma te manaˈo-ore-hia, ua faaotihia i te faatute i te mau ô i noaa mai ia ratou i nia i te faito e 60 %. Nafea teie ohipa opereraa i te faarururaa i teie haerea pae tahi?
Te na ô ra teie api parau ra e: Te PATOI nei te mau 250 000 Ite no Iehova e to ratou mau hoa e ora ra i Farani i te ravea haavare i te anoiraahia ta ratou haapaoraa Kerisetiano, i vai na i Farani mai te matahiti 1900 mai â, e te mau pǔpǔ iti faaroo atâta mai te matahiti 1995. . . . Te PATOI nei i te faaheporaa tamau ta ratou i faaruru.” Ua faaite-tahaa-hia te mau parau faaino tei faataehia i te mau Ite i Farani e te mau ravea huna ta te feia patoi uˈana i opua no te hamani i te parau haapurororaa ino. Te faaoti ra te api parau ma te parau e: “I teie mahana, ua hau atu i te piti mirioni Ite no Iehova e to ratou mau hoa e ora ra i Europa. Te faatura ra ratou i te mau ture a te mau Hau faatere i reira ratou e ora ˈi ei huiraatira ma te turu i te mau faufaa o te Evanelia. E te mau nunaa no Farani e, tera te mau tupuraa. E hopoia na matou i te faatitiaifaro i te reira!”
Pahonoraa vitiviti e maitai
E mau mirioni api parau tei operehia i te mahana matamua. I Paris noa, i te avatea ua hau atu i te 7 000 Ite tei tuu atu 1,3 mirioni rahiraa api parau i roto i te rima o te mau taata. Papu maitai e a tahi ra i itehia ˈi e rave rahi mau Ite e opere ra i te mau api parau i te mau taata i roto i te mau aroâ. Ua farii maitai te ravea haapurororaa, oia atoa te mau vea e te afata teata o te fenua e no reira, i te ohipa opereraa rahi. Te na ô ra te vea ra Le Progrès de Lyon e: “Te haamatara ra teie opuaraa . . . i te hoê taa-ore-raa no nia i te hoê parau. I na ahuru matahiti hopea nei, ua horoahia i te parau ra ‘secte’ . . . i te auraa hairiiri, atatâ, e te ino. . . . E ere hoi te mau Ite no Iehova i te hoê huru atatâ o te faaaueue i te totaiete.”
Mea au na te feia o te matau i te mau Ite no Iehova i to ratou huru hau e to ratou faatura hohonu i te faanahoraa totiale i haamauhia. No reira, ua faaite e rave rahi i roto i te mau aroâ i to ratou mauruuru e to ratou turu i te mau ahuru tausani Ite i rave i teie opereraa. Fatata e ua faatae-oioi-hia mai te mau poroi na roto i te niuniu, te mau fax e te mau rata no ǒ mai i te mau taata o te faaite i to ratou mauruuru no teie api parau. Hau atu, ua horoahia i te feia aau rotahi te ravea no te faaroo i te mau tupuraa no nia i te mau Ite tei taa ê roa i te mau parau feruri-noa-hia e te maamaa, e ua nehenehe te feia i faainohia to ratou mau tiaturiraa e faaite i to ratou mau manaˈo no te mea ta ratou i poihere.