I te maimiraa i te mau parau tohu o te nehenehe e tiaturihia
I MURI iti noa ˈˈe i to te arii no Makedonia o tei matauhia i muri iho mai ia Alesanedero Rahi tuuraahia i nia i te terono i te matahiti 336 H.T.T., ua haere oia i te vahi tohuraa no Delphes i Heleni no ropu. Aita ˈtu ta ˈna e titauraa rahi roa maoti i te haavî e rave rahi fenua i tera ra taime. Ua hinaaro râ o ˈna i te haapapuraa a te Atua e e manuïa iho â ta ˈna opuaraa rarahi. Ia au i te aai, i te mahana i haere ai o ˈna i Delphes, aita i fariihia ia farerei te taata hiˈohiˈo. No to ˈna hinaaro ore e reva ˈtu ma te pahono-ore-hia ua onoono o Alesanedero, ma te turai i te tahuˈa vahine ia horoa i te hoê tohu. Ua tuô o ˈna ma te inoino e: “E, taurearea e, eita oe e u!” Ua faariro te arii apî i te reira mai te hoê tapao maitai—te hoê parau tohu no te hoê tere faehau upootia.
Teie râ, e faaara-maitai-aˈe-hia o Alesanedero i nia i te faahopearaa o to ˈna tere ahiri oia i tuatapapa i te mau parau tohu i roto i te buka Bibilia a Daniela. Ua faataa hoi ratou i ta ˈna mau haruraa fenua, ma te tano maitai. Ia au i te peu tuutuu, i te pae hopea ua nehenehe o Alesanedero e hiˈo eaha ta Daniela i papai no nia ia ˈna. Ia au i te taata tuatapapa aamu ati Iuda o Josèphe, i to te arii no Makedonia tomoraa ˈtu i Ierusalema, ua faaite o ˈna i te parau tohu a Daniela—peneiaˈe te pene 8 o taua buka ra. (Daniela 8:5-8, 20, 21) Ia au i tei faataahia, no taua tumu ra, ua amaha roa te oire e te mau nuu faehau a Alesanedero.
Te hoê hiaai taata
Noa ˈtu e e arii aore ra e taata huiraatira, no te tau tahito aore ra no teie nei tau—ua hinaaro te taata i te tahi mau parau tohu o te nehenehe e tiaturihia no nia i te tau no a muri aˈe. Ei poieteraa maramarama, te tuatapapa nei tatou, te mau taata, i te tau i mahemo, te ite maitai ra tatou i teie taime o ta tatou e ora nei, e mea anaanatae iho â na tatou te tau no a muri aˈe. Te parau ra te hoê parau paari Tinito ma te tano e: “Te taata e nehenehe ta ˈna e ite i te ohipa e tupu i roto e toru mahana e onahia oia no e tausani matahiti.”
I te roaraa o te mau tau, e mau mirioni tei tamata i te hiˈo i te tau a muri aˈe ma te faariro i te mea o ta ratou i ite mai te hoê ohipa no ǒ mai i te Atua ra. Ma te faariro i te mau Heleni tahito ei hiˈoraa. E rave rahi vahi tohuraa moˈa ta ratou, mai teie no Delphes, Délos, e no Dodone, i reira ratou e haere ai no te uiui i to ratou mau atua no nia i te tahi mau ohipa politita aore ra faehau e mai te reira atoa no ta ratou iho mau ohipa mai te tere na te ara, te faaipoiporaa, e te mau tamarii. E ere noa te mau arii aore ra te mau raatira o te nuu faehau, o te mau opu fetii e te mau oire pu atoa teie e imi nei i te aratairaa no ǒ mai i te ao varua na roto i te arai o teie mau tohuraa a te mau taata hiˈohiˈo.
Ia au i te hoê orometua, te vai ra i teie nei te hoê “parareraa rahi o te mau faanahonahoraa o te tuatapapa ra i te tau no a muri aˈe.” Teie râ, e rave rahi teie o te ore ra e ite i te pu otahi mau o te mau parau tohu—te Bibilia. Ma te opua mau, ua patoi ratou i te tahi noa ˈˈe manaˈo e nehenehe e itehia ˈi te haamaramaramaraa o ta ratou e imi ra i roto i te mau parau tohu o te Bibilia. Te faatuea ra te tahi mau taata ite, i te parau tohu o te Bibilia e te mau tohu ta te mau taata hiˈohiˈo no te tau tahito i horoa mai. Te faahapa ra te feia manaˈo feaa no teie tau i te mau parau tohu o te Bibilia.
Te titau nei matou ia outou ia hiˈopoa i te papai no outou iho. Eaha ta te hoê faaauraa i roto i te mau parau tohu o te Bibilia e te mau tohuraa a te taata e faaite ra? E nehenehe anei outou e tiaturi i te parau tohu o te Bibilia hau atu i te mau tohuraa a te mau taata hiˈohiˈo no te tau tahito? E e nehenehe anei outou e patu i to outou oraraa na te hiti o te mau parau tohu o te Bibilia?
[Hohoˈa i te api 3]
Ua faaite atea mai te Bibilia i te mau haruraa fenua vitiviti a Alesanedero
[Faaiteraa i te tumu]
Cortesía del Museo del Prado, Madrid, Paniora
[Hohoˈa i te api 4]
Alesanedero Rahi
[Faaiteraa i te tumu]
Musei Capitolini, Roma
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]
API MATAMUA: Te Tenerara Titus e Alesanedero Rahi: Musei Capitolini, Roma