VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 1/7 api 30-31
  • Te hoê tere i haamaitai-rahi-hia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê tere i haamaitai-rahi-hia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê faatiaraa maere
  • Mau uiraa imi-atâ, mau pahonoraa e au
  • Te haapiiraa no tatou
  • Ia rahi te horoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Ua haafaufaa o ˈna i te paari
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2023)
  • A arue ia Iehova no to ˈna paari
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2022)
  • E hiˈoraa maitai e e faaararaa atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 1/7 api 30-31

Ua rave ratou i te hinaaro o Iehova

Te hoê tere i haamaitai-rahi-hia

MEA rohirohi roa te tere mai Seba mai e tae atu i Ierusalema no te arii vahine. Ua matau oia i te oraraa fanaˈo. I teie nei, te haere ra oia i te tereraa o te hoê kamela no te hoê tere e 2 400 kilometera, te rahiraa o te reira na te medebara veavea ïa. Ia au i te hoê titorotororaa, e 75 mahana taatoa tei titauhia no to ˈna mau tere, e no te hoê noa ïa haereraa!a

No te aha teie arii vahine moni e faarue ai i to ˈna nohoraa nahonaho i Seba e e rave ai i teie tere rohirohi roa?

Te hoê faatiaraa maere

Ua haere mai te arii vahine no Seba i Ierusalema i muri aˈe i te ‘faarooraa i te faatiaraa no nia ia Solomona e te iˈoa o Iehova.’ (Te mau arii 1, 10:1) Aita i faaite-mau-hia na te mea ta te arii vahine i faaroo. Ua ite râ tatou e ua haamaitai o Iehova ia Solomona ma te paari taa ê, te moni, e te hanahana. (Paraleipomeno 2, 1:11, 12) Nafea to te arii vahine iteraa i te reira? I te mea e pu ohipa tapihoo o Seba, ua faaroo paha oia i te roo o Solomona na roto i te feia tapihoo i ratere mai i to ˈna fenua. No ǒ mai paha te tahi o teie feia i Ophira, te hoê fenua i reira e rave rahi roa mau ohipa tapihoo ta Solomona.—Te mau arii 1, 9:26-28.

Noa ˈtu râ, ua tapae te arii vahine i Ierusalema “e te taata atoa e rave rahi . . . e ma te kamela i te faahororaa mai i te raau noˈanoˈa, e te auro e rave rahi, e te ofai maitatai.” (Te mau arii 1, 10:2a) Te parau nei te tahi e te “taata atoa e rave rahi” oia atoa te hoê nuu faehau apee. Te taahia ra te reira, ia hiˈohia e e tia mana teitei te arii vahine e ua tere mai oia ma te mau taoˈa eita e nehenehe e taiohia.b

E tapao anaˈe râ, e ua faaroo te arii vahine i te roo o Solomona “e te iˈoa o Iehova.” No reira, e ere noa te reira i te hoê tere ohipa tapihoo. Papu maitai e ua haere mai na mua te arii vahine e faaroo i te paari o Solomona—peneiaˈe atoa e haapii i te tahi mea no nia i to ˈna Atua ra o Iehova. I te mea e no roto oia ia Sema aore ra ia Hama, e mau taata haamori ia Iehova, ua uiui paha oia no nia i te haapaoraa a to ˈna mau tupuna.

Mau uiraa imi-atâ, mau pahonoraa e au

No nia i to ˈna farereiraa ia Solomona, ua haamata te arii vahine i te tamata ia ˈna ma te mau “[“uiraa,” MN] imi-atâ.” (Te mau arii 1, 10:1) No te taˈo Hebera i faaohipahia i ǒ nei e nehenehe ïa e hurihia “mau tuuraa piri.” E ere râ teie te auraa e ua faaô te arii vahine ia Solomona i roto i te mau hauti faufaa ore. Te vahi anaanatae, i roto i te Salamo 49:4, ua faaohipahia taua noâ taˈo Hebera ra no te faataa i te mau uiraa fifi no nia i te hara, te pohe e te taraehara. Oia atoa, i muri iho, ua aparau te arii vahine no Seba no nia i te mau tumu parau hohonu e o Solomona tei tamata i te hohonu o to ˈna paari. Te faatia ra te Bibilia e “ua paraparau ihora [oia] i te mau parau atoa i roto i [“to ˈna mafatu,” MN].” I to ˈna aˈe pae, “ua faaite atura [Solomona] i te mau parau atoa ta ˈna i ui maira, aore roa ana e parau moe i te arii, tei ore i faaitehia ˈtu ia ˈna.”—Te mau arii 1, 10:2b, 3.

Ua maere roa te arii vahine no Seba i te paari o Solomona e te ruperupe o to ˈna basileia e “aita ˈtura e varua i roto ia ˈna.” (Te mau arii 1, 10:4, 5) Te faaohipa nei te tahi i teie pereota no te parau e ua mau “te aho” o te arii vahine. Te horoa atoa nei te hoê taata ite i te manaˈo e ua matapourihia oia! Noa ˈtu eaha tei tupu, ua maere te arii vahine i te mea ta ˈna i ite e i faaroo. Ua parau oia ei mau tavini oaoa ta Solomona no to ratou neheneheraa e faaroo i te paari o teie arii, e ua haamaitai atura oia ia Iehova no to ˈna tuuraa ia Solomona i nia i te terono. Ua horoa aˈera oia na te arii i te mau ô moni rahi roa, e te auro noa taatoa ia amuihia, na roto i te moni o teie tau, tau 40 000 000 dala Marite ïa. Ua pûpû atoa o Solomona i te mau ô, ma te horoa i te arii vahine ‘i te mau mea atoa ta ˈna i hinaaro, ta ˈna i ani.’c—Te mau arii 1, 10:6-13.

Te haapiiraa no tatou

Ua faaohipa Iesu i te arii vahine no Seba ei faahohoˈaraa no te mau papai parau e te mau Pharisea. Ua parau oia ia ratou e: “Na te arii vahine o apatoa i te tia-atoa-raa i te haavaraa ra, e faahapa i teie nei ui; i te mea i haere mai oia mai te hopea mai o te fenua e faaroo i te parau paari a Solomona; e inaha, e rahi teie ia Solomona.” (Mataio 12:42) Oia mau, ua faaite te arii vahine no Seba i to ˈna mauruuru rahi no te paari no ǒ mai i te Atua ra. Mai te peu e ua tere mai oia e 2 400 kilometera no te faaroo ia Solomona, papu maitai ïa e tia i te mau papai parau ia faaroo maitai ia Iesu, o te tia ra hoi i mua ia ratou.

E nehenehe tatou i teie mahana e faaite i te mauruuru hohonu no te Solomona Rahi ra o Iesu Mesia. Nafea? Te hoê ravea, o te peeraa ïa i ta ˈna faaueraa “e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19) Te tahi atu â ravea, o te tuatapapa-maite-raa ïa i te hiˈoraa o Iesu e to ˈna huru feruriraa e i muri iho, te peeraa ˈtu i te reira.—Philipi 2:5; Hebera 12:2, 3.

Oia mau, e titau te peeraa i te hiˈoraa o te Solomona Rahi ia tutava tatou. E haamaitai-rahi-hia râ tatou. Inaha, te tǎpǔ nei Iehova i to ˈna nunaa e mai te peu e e faaite ratou i te hoê feruriraa faatusia ia ˈna iho, e ‘iriti oia no ratou i te mau haamaramarama o te raˈi e e ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai.’—Malaki 3:10.

[Nota i raro i te api]

a Te manaˈo nei te feia ite e tei te pae apatoa tooa o te râ o Arabia o Seba, o te piihia i teie mahana te Repubilita no Yémen.

b Ia au i te taata tuatapapa teotarafia Heleni i tahito ra o Strabon e e mau taata moni roa te mau taata no Seba. Te parau ra oia e e faaohipa ratou i te auro i roto i ta ratou mau tauihaa, ta ratou mau farii e i nia atoa i te mau papai, te mau opani e to ratou mau tapoˈi fare.

c Te faaohipa nei te tahi i teie pereota no te parau e ua taoto oia ia Solomona. Te na ô ra te mau aai e e tamaiti atoa ta raua. Aita râ e haapapuraa no te turu i te reira.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono