Ia rahi te horoa
MAI te peu e e taime maitai to outou no te horoa i te hoê ô na te hoê arii, eaha ïa ta outou e horoa ˈtu? Eaha ïa mai te peu e o te arii taoˈa rahi roa ˈˈe e te paari roa ˈˈe o te ao nei? Eaha ïa te ô ta outou e manaˈo e e oaoa mai oia? Fatata e toru tausani matahiti aˈenei, ua uiui na te arii vahine no Seba i teie mau uiraa a faaineine ai oia i te haere e hiˈo i te hoê arii mai tera—o te Arii Solomona ïa no Iseraela.
Te faaite maira te Bibilia e i roto i ta ˈna ô, te vai ra 120 taleni auro “e te raau noˈanoˈa [“monoˈi balsam,” MN] e rave rahi, e te ofai maitatai.” I teie mahana, te hoo o te auro noa, fatata ïa e 40 000 000 dala Marite. Tei roto te monoˈi balsam, te hoê taoˈa noˈanoˈa e monoˈi raau atoa, i te mau taoˈa faahiahia mai te auro. Noa ˈtu e aita te Bibilia e parau ra ehia rahiraa monoˈi ta te arii vahine i horoa na Solomona, te faaite maira râ e aita ta ˈna ô i raeahia aˈenei.—Te mau arii 1, 10:10.
E vahine taoˈa rahi mau e te horoa maitai te arii vahine no Seba. Hau atu â, ua pahonohia to ˈna horoa maitai. “Ua horoa ˈtura te arii ra o Solomona,” ta te Bibilia ïa e parau ra, “i ta te arii vahine o Seba i hinaaro, e ua faahope, i te mau mea atoa ta ˈna i ani ra, e hau atura i ta ˈna i horoa mai i te arii ra.” (Paraleipomeno 2, 9:12) Parau mau, e peu iho â paha na te mau arii te horoaraa i te mau ô te tahi i te tahi; teie râ, te faahiti maitai ra te Bibilia i te “horoa noa” o Solomona. (Te mau arii 1, 10:13) Ua papai Solomona iho e: “Te taata horoa ra, e poria ïa; e tei pîpî i te pape ra, e pîpî-atoa-hia mai oia.”—Maseli 11:25.
Ua rave atoa te arii vahine no Seba i te hoê haapaeraa rahi i te pae o te taime e te rohiraa no te haere mai e hiˈo ia Solomona. E au ra e tei ǒ o Seba i te vahi e vai ra te Repubilita o Yémen i teie mahana; ua ratere mau ïa te arii vahine e ta ˈna anairaa kamela hau atu i te 1 600 kilometera e tae atu i Ierusalema. Mai ta Iesu i parau, “i haere mai oia mai te hopea mai o te fenua ra.” No te aha te arii vahine no Seba i rave ai i teie tutavaraa? Ua haere mai iho â râ oia “e faaroo i te parau paari a Solomona.”—Luka 11:31.
Te parau ra Te mau arii 1, 10:1, 2 e “ua haere maira” te arii vahine no Seba “e ui ia [Solomona] i te parau imi-atâ. . . . Ua paraparau ihora oia i te mau parau atoa i roto i tana aau.” Nafea to Solomona pahonoraa? “Ua faaite atura Solomona i te mau parau atoa ta ˈna i ui maira, aore roa ana e parau moe i te arii, tei ore i faaitehia ˈtu ia ˈna.”—Te mau arii 1, 10:3.
Ua maere roa te arii vahine i te mea ta ˈna i faaroo e i ite, e ua pahono atura ma te haehaa e: “E ao to teie nei mau tavini, e tia noa i pihaiiho ia oe nei, faaroo ai i te parau paari na oe na!” (Te mau arii 1, 10:4-8) Aita oia i parau e e ao to te mau tavini a Solomona no te mea te haaatihia ra ratou e te taoˈa rahi—noa ˈtu e te reira iho â. Aita, te haamaitaihia ra te mau tavini a Solomona no te mea e nehenehe noa ratou e faaroo i te paari o Solomona no ô mai i te Atua ra. E hiˈoraa faahiahia mau te arii vahine no Seba no te nunaa o Iehova i teie mahana, e oaoa nei i te paari o te Poiete iho e o ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia!
Mea faahiahia atoa te tahi â manaˈo ta te arii vahine i parau atu ia Solomona: “Ia haamaitaihia to Atua, o Iehova.” (Te mau arii 1, 10:9) Ua papu roa ia ˈna e na Iehova te paari e te ruperupe i horoa na Solomona. E au te reira i ta Iehova i tǎpǔ aˈena ia Iseraela. ‘A haapao i ta ˈu mau ture,’ ta ˈna ïa i parau, “o to outou ïa paari e te haapao maitai i mua i te aro o te feia e ite i teie nei mau haapaoraa, e riro ïa i te parau e, Tiaraa nunaa rahi paari e te haapao maitai o taua feia ra.”—Deuteronomi 4:5-7.
Te haereraa mai i te Taata e horoa i te paari ra
I to tatou nei tau, e mau mirioni taata tei aratai-atoa-hia mai i roto i te faanahonahoraa a Iehova no te mea ua itea mai ia ratou e e “nunaa rahi paari e te haapao maitai” ‘te Iseraela o te Atua,’ e ere mai tera noa, no te mea râ na te mau ture e te mau faaueraa tumu tia roa a te Atua e aratai ra ia ratou. (Galatia 6:16) Te faaite ra te numera o te feia e bapetizohia e i te mau matahiti i mairi aˈenei, e mau hanere tausani pǐpǐ apî tei parau mau â i te Iseraela pae varua e: “E haere atoa matou [na muri ia outou, ua faaroo] aˈenei [hoi] matou e, tei ia outou [ra] te Atua.” (Zekaria 8:23; MN) E maere roa teie feia apî ia ite ratou i te oroa amuraa maa pae varua ta Iehova e faanaho na ta ˈna mau tavini! Aita ratou i ite aˈenei i te hoê ohipa mai teie i roto i ta ratou haapaoraa tahito.—Isaia 25:6.
Te horoaraa na te Taata horoa rahi roa ˈˈe
No te mea ua fanaˈo rahi ratou, e uiui iho â ïa te feia aau mehara eaha ta ratou e nehenehe e faahoˈi na te Arii e Taata horoa rahi roa ˈˈe, oia o te Atua ra o Iehova. Te faaite ra te Bibilia e te ô maitai roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e horoa na Iehova, ‘o te hoê ïa tusia arueraa.’ (Hebera 13:15, MN) No te aha? No te mea, ua taai-roa-hia teie tusia i te faaoraraa i te taata, te hoê haapeapearaa rahi a Iehova i teie nei anotau hopea. (Ezekiela 18:23) Hau atu â, e farii-maitai-hia te tusia horoaraa i to ˈna itoito e to ˈna taime no te tauturu i tei maˈihia, tei hepohepo, e te tahi atu â.—Tesalonia 1, 5:14; Hebera 13:16; Iakobo 1:27.
Mea faufaa atoa te mau ô moni. Maoti te reira e neneihia ˈi te mau Bibilia, te mau papai niuhia i nia i te Bibilia, e e noaa ˈi te mau vahi i reira te mau Kerisetiano e haaputuputu ai. (Hebera 10:24, 25) Auaa atoa te mau ô e horoahia ˈi te moni tauturu na tei roohia i te ati tamaˈi e te mau ati natura.
No te aratai ia tatou i te pae o te horoaraa, te vauvau maira te Parau a te Atua i te tahi mau hiˈoraa maitatai. Ei hiˈoraa, te haapii maira oia e e horoa te mau Kerisetiano, eiaha i te hoê tino moni faataahia, i tei maraa râ ia ratou, ma te hinaaro tae mau, ma te mafatu oaoa. (Korinetia 2, 9:7) E nehenehe ta vetahi e horoa rahi; area vetahi atu ra, mai te vahine ivi veve ra i te tau o Iesu, e nehenehe ta ratou e horoa maa vahi iti noa. (Luka 21:2-4) E ere anei i te mea faahiahia e e haafaufaa Iehova—te Fatu o te ao taatoa—i te mau ô e tusia horoahia i to ˈna iˈoa ma te manaˈo maitai?—Hebera 6:10.
Ia nehenehe ratou e horoa ma te oaoa, e faaite-tamau-hia i te nunaa o Iehova eaha te mau hinaaro rau e nafea mau te reira e haapaohia ˈi ma te manuïa. E turai atu ai te varua moˈa o Iehova i te mau mafatu tae ia pahono. I te tau o Iseraela i tahito ra, ua peehia teie huru raveraa no te paturaa o te sekene e ia maoro aˈe o te hiero. (Exodo 25:2; 35:5, 21, 29; 36:5-7; 39:32; Paraleipomeno 1, 29:1-19) I te senekele matamua T.T., maoti tauâ huru raveraa ra i nehenehe ai te mau Kerisetiano e fanaˈo i te mau mea ta ratou e hinaaro ra no te hopoi i te parau apî maitai o te Basileia i to te mau nunaa e no te turu i te mau taeae i Iseraela i te hoê tau oˈe.—Korinetia 1, 16:2-4; Korinetia 2, 8:4, 15; Kolosa 1:23.
Oia atoa i teie mahana, ua haamaitai Iehova i to ˈna nunaa, e e haamaitai â oia ia ratou, na roto i te horoaraa na ratou i ta ratou e hinaaro no te faaoti i te ohipa pororaa e haapiiraa rahi roa ˈˈe ta te ao i ite aˈenei.—Mataio 24:14; 28:19, 20.
Eaha te mau hinaaro i teie nei â?
I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua tapaohia te iˈoa o te mau Ite no Iehova i roto i te mau fenua e rave rahi i taotia na i ta ratou ohipa. Ei faahopearaa, ua ite mai e rave rahi o teie mau fenua i te hoê maraaraa rahi roa o te numera o te feia poro. E ani-rahi-hia iho â ïa te mau Bibilia e te mau papai niuhia i nia i te Bibilia.
Na reira atoa te mau Piha no te Basileia. Te hinaarohia ra fatata e 9 000 Piha no te Basileia apî na te ao nei. Mai te peu e e patuhia hoê Piha no te Basileia i te mahana hoê, e titauhia ïa hau atu i te 24 matahiti no te pahono i to teie nei mau hinaaro! Na roto i teie nei taime, fatata e hitu amuiraa apî teie e haamauhia nei i te mahana hoê, te rahiraa i te mau vahi o te ao nei aita i rahi te moni. I te tahi aˈe pae, aita te rahiraa o teie mau vahi e titau ra i te mau paturaa moni rahi. I te tahi mau vahi, e nehenehe te hoê Piha no te Basileia o te pahono i te hinaaro e te riro ei faaiteraa maitai i to te oire, e oti i te tino moni e 6 000 noa dala Marite.
I te senekele matamua, mea moni aˈe te tahi mau Kerisetiano i te tahi atu, no reira te aposetolo Paulo i papai ai e: “Ia faito râ, ia riro ta outou taoˈa rahi ei turu atu i to ratou veve i teie nei, e ia turu mai ratou ia outou i ta ratou taoˈa rahi i to ˈna ˈtu mahana, ia faito.” (Korinetia 2, 8:14) I teie mahana, maoti te hoê ‘faitoraa’ mai teie, te noaa ra te moni e hinaarohia no te horoa i te mau Bibilia, te mau papai Bibilia, te mau Piha no te Basileia, te tauturu no te mau ati, e te tahi atu â mau mea na te mau vahi e rave rahi o te ao nei. E haamaitairaa mau taua horoaraa ra—no te taata horoa e te taata e noaa ra!—Ohipa 20:35.
Mai te itehia ra na roto i te mau rata a te feia aau horoa maitai, e tae maira i te Taiete ra, te hinaaro ra e rave rahi feia taio i teie vea e tauturu, aita râ e taa maitai ra ia ratou te mau ravea rau no te horoa i te mau ô. Papu maitai e e pahono te tumu parau tarenihia i muri nei i ta ratou mau uiraa.
I te tau faatereraa hanahana a Solomona, ua haere mai “te mau arii atoa o te fenua nei” i faaroo i te parau no ˈna, e hiˈo ia ˈna. Ua faahiti râ te Bibilia i te iˈoa o te hoê noa arii—te arii vahine no Seba. (Paraleipomeno 2, 9:23) E haapaeraa mau ta ˈna i rave! Ua hoona rahi râ oia—i te hoê faito a ‘pau ai to ˈna aho e a maere roa ˈi oia’ i te pae hopea o to ˈna tere.—Paraleipomeno 2, 9:4, Today’s English Version.
A muri aˈe, e rave Iehova, te Arii e Taata horoa rahi roa ˈˈe, hau atu â i ta Solomona i rave aˈenei, no te feia e faatusia nei Na ˈna. Ei pahonoraa, e ‘pau te aho e e maere roa’ ratou, inaha, eita noa Iehova e faaora ia ratou i to ˈna mahana haavaraa riaria, i muri iho atoa râ, e ‘heheu oia i to ˈna rima, e e haamâha i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.’—Salamo 145:16.
[Tumu parau tarenihia i te api 22]
E MAU Ô NO TE TURU I TE HAAMORIRAA MAU
UA FANAˈO te mau ati Iseraela i te haamaitairaa e horoa i te mau ô no te faatia i te mau vahi e no te hamani i te mau tauihaa no te haamoriraa mau. Ua pûpû ratou i te mau taoˈa faatiaraa no te sekene e no to ˈna mau tauihaa (Exodo 25:1-9; 35:4-9), “e ô aau tae . . . na Iehova” o tei tia ia faaea, “e taoˈa rahi hoi tei noaa, e hope roa te mau ohipa atoa i te oti, e e toe â.”—Exodo 35:20-29; 36:3-7.
I te tau o te arii ra o Ioasa, ua tuuhia te hoê afata i te uputa o te fare o Iehova no te farii i te mau ô no te mau ohipa tataîraa rarahi o te hiero. Ua hopoi maira te feia rarahi e te nunaa ma te oaoa i “te taoˈa aufauhia ra,” maoti te reira i faaetaetahia ˈi te fare o te Atua e i hamanihia ˈi te mau taoˈa no te hiero.—Paraleipomeno 2, 24:4-14.
Ua horoa atoa te feia e ere i te ati Iseraela i te mau ô no te haamoriraa mau. I to Ezera e te toea ati Iuda faarueraa ia Babulonia no te hoˈi atu i Ierusalema i te matahiti 468 H.T.T., ua afai ratou i te ario, te auro e te mau taoˈa, te hoê ô no te fare o te Atua i horoahia mai e te arii Peresia ra o Aretehasaseta, to ˈna feia aˈo, to ˈna feia rarahi e te mau ati Iseraela no Babulonia.—Ezera 7:12-20; 8:24-30.
I roto i ta ratou taviniraa, ua farii o Iesu Mesia e ta ˈna mau aposetolo i te tauturu i te pae materia o tei pûpûhia mai na ratou ei ô. (Luka 8:1-3) Ua faaite iho â râ te mau Kerisetiano no Makedonia e no Ahaia i to ratou hinaaro ru e tauturu i to ratou mau taeae i vevehia; ua ‘oaoa hoi ratou i te tufa i ta ratou mau faufaa e o ratou, ma te hoê ô [eita e ore e e moni] no te feia veve i rotopu i te feia moˈa i vai na i Ierusalema.’—Roma 15:26.
E au ra e e rave rahi mau ati Iuda e mau peroseluto, o tei farii i te faaroo Kerisetiano i Ierusalema i reira hoi to ratou haereraa mai no te Penetekose o te matahiti 33, e te faaearaa tau taime no te faahohonu atu â i to ratou ite no nia i te faaroo. Ia ore te tahi ia erehia, ua horoa ratou ma te aau tae i ta ratou mau faufaa ei ô; “ua amui-noa-hia na ratou atoa.” (Ohipa 4:32-37; a hiˈo atoa i te Ohipa 5:1-4.) I muri aˈe, ua rave te amuiraa no Ierusalema i te tufaraa maa i te mau mahana atoa na te mau vahine ivi veve. (Ohipa 6:1-3) Ua horoa o Paulo i te mau faaueraa no nia i te faaohiparaa i te moni i pûpûhia no te aupururaa i te mau vahine ivi o tei titau mau i te tauturu.—Timoteo 1, 5:9, 10.
Oia atoa, te fanaˈo faahou nei te mau Kerisetiano mau i teie mahana i te haamaitairaa e horoa i te mau ô no te turu i te haamoriraa a te Atua ra o Iehova. Te na reira nei ratou ma te aau tae, ia au i ta te aposetolo Paulo i papai: “E horoa te taata atoa i ta ˈna i opua i roto i to ˈna aau; eiaha ma te nounou, e mai te mea e no te titau: o te taata horoa noa hoi ma te oaoa ta te Atua e hinaaro.”—Korinetia 2, 9:7.
[Hohoˈa i te api 23]
Mea turuhia te mau ohipa a te mau Ite no Iehova e te mau ô horoa noa