“Te mau ô taata” no te haapao i te mau mamoe a Iehova
“Ia ˈna i reva i nia ra e tiaa rahi tîtî ta ˈna i aratai, e ua horoa mai i te [mau ô] taata nei.”—EPHESIA 4:8; MN.
1. Eaha ta te hoê tuahine Kerisetiano i parau no nia i te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa?
“MAURUURU no to outou tapitapi-rahi-raa ia matou. To outou mata ataata, to outou mahanahana, e to outou haapeapearaa, e mea mau ïa. E taime noa to outou no te horoa i te hoê tariˈa faaroo e no te faahiti i te mau parau no roto i te Bibilia o tei faaitoito ia matou. Te pure nei au ia ore roa ˈtu vau e haafaufaa ore i ta outou tauturu.” Teie ïa ta te hoê tuahine Kerisetiano i papai i te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa. Papu maitai e ua putapû oia i te here i faaitehia e te mau tiai mamoe Kerisetiano maitai.—Petero 1, 5:2, 3.
2, 3. (a) Ia au i te Isaia 32:1, 2, nafea te mau matahiapo aroha e haapao ai i te mau mamoe a Iehova? (b) Afea te hoê matahiapo e hiˈohia ˈi mai te hoê ô?
2 Na Iehova i faanaho i te mau matahiapo no te haapao i ta ˈna mau mamoe. (Luka 12:32; Ioane 10:16) Mea here na Iehova ta ˈna mau mamoe—inaha, ua hoo mai oia ia ratou maoti te toto taoˈa rahi o Iesu. Eita ïa e maerehia ia mauruuru Iehova ia faaite te mau matahiapo i te mǎrû i nia i ta ˈna nǎnǎ. (Ohipa 20:28, 29) A tapao na i te faataaraa parau tohu o teie mau matahiapo aore ra mau “hui arii, MN”: “E riro hoi te hoê taata mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra; e mai te pape rii tahe i te vahi pâpâmaro ra; e mai te mǎrǔ o te hoê mato rahi i te fenua paurâ.” (Isaia 32:1, 2) Oia, e tia ia ratou ia paruru, ia tamǎrû, ia tamahanahana i ta ˈna mau mamoe. Te mau matahiapo e tiai ra ma te aroha i te nǎnǎ, te tutava ra ïa ratou i te faaau atu i nia i ta te Atua e titau ra ia ratou.
3 Te faahitihia ra te mau matahiapo i roto i te Bibilia mai “te [“mau ô,” MN] taata.” (Ephesia 4:8) Ia manaˈo outou i te hoê ô, e manaˈo ïa outou i te tahi mea i horoahia no te haamâha i te hoê hinaaro aore ra no te faaoaoa i te taata i noaa ia ˈna te reira. E nehenehe te hoê matahiapo e hiˈohia mai te hoê ô ia faaohipa oia i to ˈna mau aravihi no te horoa i te tauturu e hinaarohia e no te faatupu i te oaoaraa o te nǎnǎ. Nafea oia e na reira ˈi? Te faahanahana ra te pahonoraa, e vai ra i roto i te mau parau a Paulo i roto i te Ephesia 4:7-16, i te anaanatae î i te here o Iehova no ta ˈna mau mamoe.
“Te mau ô taata”—Nohea mai?
4. Ia au i te Salamo 68:18, nafea to Iehova ‘revaraa i nia,’ e o vai ma te mau ‘taoˈa taata ra’?
4 I to Paulo faahitiraa i te mau parau ra “te mau ô taata,” te faahiti ra ïa oia i ta te Arii Davida i parau no nia ia Iehova: “Ua reva oe i nia, ua aratai oe i te tîtî e rave rahi; e ua tufa oe i te taoˈa . . . taata ra.” (Salamo 68:18) I muri aˈe i to te mau ati Iseraela faaearaa i te Fenua Tǎpǔhia tau matahiti i te maoro, ua “reva” Iehova ei auraa taipe “i nia” i te Mouˈa Ziona e faariro atura ia Ierusalema ei oire pu no te basileia o Iseraela e o Davida te arii. O vai ma râ te mau ‘taoˈa taata ra’? E mau tane ïa ratou i hopoi-tîtî-hia i te haruraahia o Ierusalema. Ua nehenehe vetahi o teie feia i hopoi-tîtî-hia e tauturu i muri iho i te mau ati Levi i te raveraa i te ohipa i te sekene.—Ezera 8:20.
5. (a) Nafea Paulo e faaite ai e e tupuraa to te Salamo 68:18 i roto i te amuiraa Kerisetiano? (b) Nafea to Iesu ‘revaraa i nia’?
5 I roto i ta ˈna rata i to Ephesia, te faaite ra Paulo e e tupuraa rahi aˈe to te mau parau a te papai salamo i roto i te amuiraa Kerisetiano. Ma te faataa i te Salamo 68:18, teie ta Paulo i papai: “Ua horoahia mai hoi te maitai ia tatou atoa nei, i ta te Mesia i au i te horoa mai. Oia i parauhia ˈi e, Ia ˈna i reva i nia ra e tiaa rahi tîtî ta ˈna i aratai, e ua horoa mai i te [“mau ô,” MN] taata nei.” (Ephesia 4:7, 8) I ǒ nei, te faaau ra Paulo i teie salamo i nia ia Iesu ei tia na te Atua. “Ua riro te re o teie nei ao” ia Iesu na roto i to ˈna haerea haapao maitai. (Ioane 16:33) Ua upootia atoa oia i nia i te pohe e ia Satani na roto i to te Atua faatiaraa mai ia ˈna mai te pohe mai. (Ohipa 2:24; Hebera 2:14) I te matahiti 33 T.T., ua reva Iesu i faatiahia mai “i nia roa ˈtu i te mau raˈi atoa nei”—i nia ˈˈe i te tahi atu mau melahi atoa o te raˈi. (Ephesia 4:9, 10; Philipi 2:9-11) Ei taata i noaa te re, ua rave Iesu i te mau “tîtî” mai te enemi ra. Nafea ïa?
6. I te Penetekose 33 T.T., nafea to Iesu i reva i nia haamataraa i te haru i te fare o Satani, e nafea ˈtura oia i te mau “tîtî”?
6 A vai ai oia i te fenua nei, ua faaite o Iesu i to ˈna mana i nia ia Satani na roto i te faaoraraa i te feia e faatîtîhia ra e te mau demoni. Mai te mea ra e ua haru Iesu i te fare o Satani, ua ruuruu ia ˈna, e ua rave i ta ˈna mau taoˈa. (Mataio 12:22-29) A feruri na, ua faatiahia mai oia e ua horoahia ia ˈna ra “te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei,” auê ïa faaanoraa ta Iesu e nehenehe e rave! (Mataio 28:18) I te Penetekose 33 T.T., ua haamata o Iesu i reva i nia, ei tia na te Atua, i te haapau i te fare o Satani na roto i te ‘aratairaa i te mau tîtî’—te mau tane i faatîtî-maoro-hia na e te hara, te pohe e te mana o Satani. Ua farii teie mau “tîtî” i te riro ei “tavini . . . o te Mesia ra, i te ohiparaa i te hinaaro o te Atua ma te tae mau o te aau.” (Ephesia 6:6) Oia mau, ua faatiamâ Iesu ia ratou i te mana o Satani e, ma te iˈoa o Iehova, ua horoa oia ia ratou ei “mau ô taata.” A feruri na i te riri iti rahi o Satani i to ratou haruraahia i mua i to ˈna mata!
7. (a) Eaha te mau hopoia ta “te mau ô taata” e amo nei i roto i te mau amuiraa? (b) Eaha te ravea ta Iehova i horoa i te tane taitahi e tavini ra ei matahiapo?
7 Te ite ra anei tatou i teie “mau ô taata” i roto i te amuiraa i teie mahana? Oia mau! Te ite ra tatou ia ratou ia tavini ei matahiapo, ia rohi ei ‘poro evanelia, tiai mamoe, e feia haapii’ i roto i na amuiraa e 87 000 tiahapa a te nunaa o te Atua e ati aˈe te fenua nei. (Ephesia 4:11, MN) E oaoa roa ïa Satani ia rave ino te mau matahiapo i te nǎnǎ. E ere râ no te reira tumu i horoa ˈi te Atua ia ratou i te amuiraa na roto i te Mesia. E ere, ua horoa mai Iehova i teie mau taata no te maitai o te amuiraa, e e hopoia ta ratou i mua ia ˈna no te mau mamoe tei horoahia na ratou e haapao. (Hebera 13:17) Mai te peu e e matahiapo outou, ua horoa Iehova ia outou i te hoê ravea faahiahia no te haapapu e e ô aore ra e haamaitairaa mau â outou no to outou mau taeae. E nehenehe outou e na reira na roto i te raveraa e maha hopoia faufaa.
Ia titauhia te “faatitiaifaroraa”
8. Nafea tatou paatoa e tia ˈi ia faatitiaifarohia i te tahi mau taime?
8 A tahi, ua horoahia mai “te mau ô taata” no te “[“faatitiaifaroraa,” MN] i te feia moˈa,” ta Paulo ïa e parau ra. (Ephesia 4:12) Te iˈoa Heleni i hurihia e “faatitiaifaroraa,” teie te auraa te tuuraa i te tahi mea “i nia i te reni afaro.” Ei taata tia ore, e tia ia faatitiaifarohia tatou i te tahi taime—ia tuuhia to tatou feruriraa, to tatou haerea, aore ra huru “i nia i te reni afaro” e tano atu ai i te manaˈo e te hinaaro o te Atua. Ua horoa mai Iehova i “te mau ô taata” ma te here no te tauturu ia tatou ia rave i te mau faatitiaifaroraa e titauhia. Nafea ratou e na reira ˈi?
9. Nafea te hoê matahiapo e nehenehe ai e tauturu i te faatitiaifaro i te hoê mamoe i hape?
9 I te tahi taime, e titauhia paha te hoê matahiapo ia tauturu i te hoê mamoe i rave i te tahi hapa, i ‘hape paha hou oia e ite ai.’ Nafea te hoê matahiapo e nehenehe ai e tauturu? “A tamata i te faatitiaifaro i teie taata na roto i te aau mǎrû,” ta te Galatia 6:1 (MN) ïa e parau ra. No reira, ia horoa te hoê matahiapo i te tahi aˈoraa, eita oia e tamaˈi i te taata i hapa ma te faahiti i te mau parau etaeta. E tia i te aˈoraa ia faaitoito, eiaha râ ia “haamǎtaˈu” i te taata e aˈohia ra. (Korinetia 2, 10:9; a faaau e te Ioba 33:7.) Te haama aˈena ra paha te taata, e ape ïa te hoê tiai mamoe î i te here i te haaparuparu i taua taata ra. Ia turaihia te aˈoraa, te aˈo aueue ore atoa, e te here e ia horoahia te reira ma te here, e afaro ïa te feruriraa aore ra te haerea o te taata i hapa, o te faaora mai ïa ia ˈna.—Timoteo 2, 4:2.
10. Eaha te titauhia no te faatitiaifaro ia vetahi ê?
10 I to ˈna horoaraa mai i “te mau ô taata” no te faatitiaifaro ia tatou, ua manaˈo Iehova e e riro te mau matahiapo ei faaitoitoraa i te pae varua e e tia i to ˈna nunaa ia pee i to ratou hiˈoraa. (Korinetia 1, 16:17, 18; Philipi 3:17) Te faatitiaifaroraa ia vetahi ê, e ere noa ïa te aˈoraa i te feia i rave i te hoê haerea hape, o te tauturu atoa râ i te feia haapao maitai ia tapea maite i te haerea maitai.a I teie mahana, no te rahi o te mau fifi o te nehenehe e haaparuparu, te hinaaro ra e rave rahi i te faaitoitoraa no te faaoromai. Te hinaaro ra paha vetahi i te tauturu ma te mǎrû no te faatano i to ratou feruriraa e te manaˈo o te Atua. Ei hiˈoraa, te aro nei vetahi mau Kerisetiano haapao maitai i te mau manaˈo hohonu e eita e maraa ia ratou aore ra mea faufaa ore ratou. Te manaˈo ra paha teie mau taata “aau taiâ” e eita roa ˈtu Iehova e here ia ratou e noa ˈtu ta ratou mau tutavaraa maitai roa ˈˈe e tavini i te Atua, eita roa ˈtu oia e farii ia ratou. (Tesalonia 1, 5:14) Aita râ teie huru feruriraa e tano ra e te manaˈo mau o te Atua i te feia e haamori ra ia ˈna.
11. Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave no te tauturu i te feia e aro ra i te manaˈo e mea faufaa ore ratou?
11 E te mau matahiapo, eaha ta outou e nehenehe e rave no te tauturu i taua mau taata ra? A faaite atu ia ratou ma te mǎrû i te mau haapapuraa Bibilia e te haapao nei Iehova i ta ˈna mau tavini taitahi e a haapapu atu ia ratou e e au atoa teie mau irava Bibilia no ratou iho. (Luka 12:6, 7, 24) A tauturu ia ratou ia ite e ua “faatae mai” Iehova ia ratou no te tavini ia ˈna, papu maitai ïa e mea faufaa ratou no ˈna. (Ioane 6:44) A haapapu ia ratou e e ere o ratou anaˈe—e rave rahi mau tavini haapao maitai a Iehova e manaˈo atoa ra mai te reira. I mutaa iho, no to ˈna hepohepo rahi, ua hinaaro te peropheta ra o Elia e pohe. (Te mau arii 1, 19:1-4) Ua ‘faahapahia’ vetahi mau Kerisetiano faatavaihia i te senekele matamua e to ratou iho mafatu. (Ioane 1, 3:20) E mea tamahanahana ia ite e “mai ia tatou atoa te huru” o te feia haapao maitai i te mau tau Bibilia ra. (Iakobo 5:17) E nehenehe atoa outou e hiˈo faahou i te mau tumu parau faaitoito o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no nia i tei paruparu. Eita te Atua, i horoa mai ia outou ei “mau ô taata,” e haamoe i ta outou mau tutavaraa î i te here e haapapu faahou i te tiaturiraa o taua mau taata ra.—Hebera 6:10.
“Te paturaa” i te nǎnǎ
12. Eaha ta te mau parau ra “te paturaa i te tino o te Mesia” e faaite ra, e eaha te ravea no te patu i te nǎnǎ?
12 A piti, ua horoahia mai “te mau ô taata” no “[“te paturaa i,” MN] te tino o te Mesia.” (Ephesia 4:12) Te faaohipa ra Paulo i ǒ nei i te hoê hohoˈa. Te faahaamanaˈo ra “te paturaa” i te hoê hamaniraa, e “te tino o te Mesia” i te taata—oia hoi te mau melo o te amuiraa Kerisetiano faatavaihia. (Korinetia 1, 12:27; Ephesia 5:23, 29, 30) E tia i te mau matahiapo ia tauturu i to ratou mau taeae ia puaihia ratou i te pae varua. Ta ratou tapao, e ‘patu ïa e eiaha e vavahi’ i te nǎnǎ. (Korinetia 2, 10:8, MN) Te ravea no te patu i te nǎnǎ, o te here ïa no te mea “e patu te here.”—Korinetia 1, 8:1, MN.
13. Eaha te auraa ia taa i to vetahi ê huru, e no te aha mea faufaa no te mau matahiapo ia na reira?
13 Hoê huru o te here o te tauturu i te mau matahiapo ia patu i te nǎnǎ, o te taaraa ïa i to vetahi ê huru. Te auraa e taa i to vetahi ê huru, e aroha ïa ia ratou—e ite eaha to ratou manaˈo e to ratou mau manaˈo hohonu, ma te haamanaˈo i to ratou mau otia. (Petero 1, 3:8) No te aha e mea faufaa no te mau matahiapo ia taa i to vetahi ê huru? No te mea na mua roa o Iehova—tei horoa i “te mau ô taata”—e Atua oia o te taa i to vetahi ê huru. Ia mauiui aore ra ia oto ta ˈna mau tavini, e aroha oia ia ratou. (Exodo 3:7; Isaia 63:9) E haamanaˈo oia i to ratou mau otia. (Salamo 103:14) Nafea ïa te mau matahiapo e nehenehe ai e taa i to vetahi ê huru?
14. Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e faaite e te taa ra ia ratou to vetahi ê huru?
14 Ia haere te tahi taata i paruparu e farerei ia ratou, e faaroo atu ratou ia ˈna, ma te farii i to ˈna mau manaˈo. E tamata ratou i te taa i te huru oraraa, te ihotaata, e te mau huru tupuraa o to ratou mau taeae. E ia horoa te mau matahiapo i te tauturu faaitoito a te Bibilia, e ohie ïa te mamoe i te farii i te reira no te mea no ǒ mai te reira i te mau tiai mamoe e taa ra e e haapao mau ra ia ratou. (Maseli 16:23) E turai atoa te taaraa i to vetahi ê huru i te mau matahiapo ia haapao i te mau otia o vetahi ê e te mau manaˈo hohonu no reira mai. Ei hiˈoraa, te faahapa ra vetahi mau Kerisetiano haapao maitai ia ratou iho no te mea eita ta ratou e nehenehe e rave hau atu â i roto i te taviniraa a te Atua, e ruhiruhia paha ratou aore ra mea maˈimaˈi ratou. I te tahi aˈe pae, e hinaaro paha vetahi i te faaitoitoraa no te haamaitai i ta ratou taviniraa. (Hebera 5:12; 6:1) E turai te taaraa i to vetahi ê huru i te mau matahiapo ia ite i “te mau parau au” o te patu ia vetahi ê. (Koheleta 12:10, MN) Ia patuhia e ia itoitohia te mau mamoe a Iehova, e turai to ratou here no te Atua ia ratou ia rave i ta ratou atoa e nehenehe no te tavini ia ˈna!
Te mau tane e turu ra i te tahoêraa
15. Eaha te auraa o te mau parau ra “te faaroo hoê”?
15 A toru, ua horoahia mai “te mau ô taata” ia “riro tatou atoa nei ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua.” (Ephesia 4:13) Te auraa o te mau parau ra “te faaroo hoê,” oia ïa tahoêraa eiaha noa o te mau tiaturiraa o te feia tiaturi atoa râ. Tera ïa te tahi atu tumu i horoa mai ai te Atua i “te mau ô taata”—no te turu i te tahoêraa i roto i to ˈna nunaa. Nafea ratou e na reira ˈi?
16. No te aha mea faufaa no te mau matahiapo ia tapea maite i te tahoêraa i rotopu ia ratou?
16 No te haamata, e tia ia ratou ia tapea maite i te tahoêraa i rotopu ia ratou. Mai te peu e mea amahamaha te mau tiai mamoe, eita ïa te mau mamoe e tâuˈahia. E nehenehe te taime faahiahia, o te nehenehe hoi e horoahia i roto i te tiairaa i te nǎnǎ, e mâuˈa faufaa ore noa i roto i te mau putuputuraa roa e te mau aparauraa i nia i te mau tumu parau rii. (Timoteo 1, 2:8) Eita te manaˈo o te mau matahiapo e tuea oioi i nia i te mau tumu parau atoa ta ratou e tauaparau ra, no te mea e ere hoê â to ratou huru. Eita te tahoêraa e tapea ia ratou ia faaite i to ratou mau manaˈo taa ê aore ra ia paraparau ma te faito noa i roto i te hoê aparauraa mahora. E paruru te mau matahiapo i to ratou tahoêraa na roto i te faarooraa ma te faatura te tahi i te tahi ma te ore e faahapa oioi. E mai te peu e aita te tahi faaueraa tumu Bibilia i ofatihia, e tia i te taata taitahi ia farii e ia turu i te faaotiraa hopea a te tino matahiapo. E faaite te hoê huru feruriraa mǎrû e te arataihia ra ratou e “te paari no nia maira,” e paari “mamahu, e te mǎrû.”—Iakobo 3:17, 18.
17. Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e tauturu i te tapea maite i te tahoêraa i roto i te amuiraa?
17 E ara atoa te mau matahiapo i te faatupu i te tahoêraa i roto i te amuiraa. Ia haafifi te mau ohiparaa amahamaha—mai te afai parau mauiui, te faaotiraa e e manaˈo ino to vetahi ê, aore ra te hoê haerea tatamaˈi—i te hau, e horoa ïa ratou ma te aau tae i te mau aˈoraa faufaa. (Philipi 2:2, 3) Ei hiˈoraa, ua ite paha te mau matahiapo e mea faaino roa vetahi mau taata aore ra te faaô nei ratou i roto i te mau ohipa a vetahi ê, a riro atu ai ei feia uiui haere noa. (Timoteo 1, 5:13; Petero 1, 4:15) E tamata te mau matahiapo i te tauturu i taua mau taata ra ia ite ratou e aita to ratou haerea e tuati ra i ta te Atua i haapii ia tatou e na te taata taitahi e ‘[“amo,” MN] i ta ˈna iho hopoia.’ (Galatia 6:5, 7; Tesalonia 1, 4:9-12) Ma te faaohipa i te mau Papai, e faataa te mau matahiapo e mea rahi te mau ohipa ta Iehova e vaiiho nei e na tatou e rave ia au i to tatou iho haava manaˈo, e eiaha hoê aˈe o tatou e haava ia vetahi ê no nia i taua mau mea ra. (Mataio 7:1, 2; Iakobo 4:10-12) No te tavini amui, ia vai ïa te tiaturi e te faatura i roto i te amuiraa. Na roto i te horoaraa i te mau aˈoraa Bibilia ia titauhia, te tauturu ra ïa “te mau ô taata” ia tatou ia tapea maite i to tatou hau e te tahoêraa.—Roma 14:19.
Te parururaa i te nǎnǎ
18, 19. (a) Te paruru nei “te mau ô taata” ia tatou ia vai ma? (b) E tia ia paruruhia te mau mamoe i teihea atu â mau fifi atâta, e nafea te mau matahiapo no te paruru i te mau mamoe?
18 A maha, ua horoa mai Iehova i “te mau ô taata” no te paruru ia tatou ia ore tatou ia hema i “te mataˈi o te mau huru haapiiraa atoa, i te ravea haavare a te taata, i ta ratou ravea maramarama no te faahaperaa.” (Ephesia 4:14, MN) Te auraa o te parau tumu no te mau parau ra “ravea haavare,” oia ïa “haavare i te taoraraa kelero” aore ra “ite i te taora i te kelero.” Aita anei te reira e faahaamanaˈo ra ia tatou nafea te mau apotata maramarama ia ohipa? Ma te faaohipa i te mau haapapuraa maramarama, e faaohipa ratou i te mau Papai no te tamata i te ume mai i te mau Kerisetiano mau ia taiva ratou. E tia ïa i te mau matahiapo ia vai ara i taua mau “urî taehae roa” ra!—Ohipa 20:29, 30.
19 E tia ia paruruhia te mau mamoe a Iehova i te tahi atu mau fifi atâta atoa. Ua paruru te tiai mamoe tahito ra o Davida ma te mǎtaˈu ore i te nǎnǎ a to ˈna metua tane i te mau animala taehae. (Samuela 1, 17:34-36) I teie atoa mahana, te vai ra te mau tupuraa i reira e tia ˈi i te mau tiai mamoe Kerisetiano ia faaite i te itoito no te paruru i te nǎnǎ i te feia e rave ino aore ra e haavî i te mau mamoe a Iehova, te feia paruparu iho â râ. Ia ineine te mau matahiapo i te tiavaru i rapaeau i te amuiraa i te feia rave hara i maiti i te haavare, i te taviri, e i te opuaraa ino no te rave i te ino.b—Korinetia 1, 5:9-13; a faaau e te Salamo 101:7.
20. No te aha tatou e ore ai e haapeapea i te mea te haapao nei “te mau ô taata” ia tatou?
20 Auê tatou i te mauruuru no “te mau ô taata”! Maoti ta ratou haapao î i te here, eita tatou e haapeapea, no te mea te faatitiaifaro nei ratou ia tatou ma te mǎrû, te patu nei ratou ia tatou ma te here, te tapea maite ra ratou i to tatou tahoêraa ma te aau tae, e te paruru nei ratou ia tatou ma te itoito. Teie râ, nafea “te mau ô taata” ia hiˈo i ta ratou hopoia i roto i te amuiraa? E nafea tatou e faaite ai e te mauruuru nei tatou ia ratou? E tauaparauhia teie nau uiraa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te huriraa Heleni o te Septante, ua faahitihia teie noâ ihoparau i hurihia e “faatitiaifaro” i roto i te Salamo 17[16]:5, i reira te taata haapao maitai ra o Davida e pure ai ia haere maite to ˈna mau avae na te mau eˈa o Iehova.
b Ei hiˈoraa, a hiˈo i te “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Febuare 1980, mau api 31-32 (Farani), e “Ia riaria anaˈe tatou i te ino” i roto i te numera o te 1 no Tenuare 1997, mau api 26-29.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ O vai ma “te mau ô taata,” e no te aha te Atua i horoa ˈi ia ratou i te amuiraa na roto i te Mesia?
◻ Nafea te mau matahiapo e amo ai i ta ratou hopoia e faatitiaifaro i te nǎnǎ?
◻ Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave no te patu i to ratou mau hoa faaroo?
◻ Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e paruru i te tahoêraa o te amuiraa?
[Hohoˈa i te api 10]
Ia taa i te mau matahiapo to vetahi ê huru, e nehenehe ïa ratou e faaitoito i te feia i paruparu
[Hohoˈa i te api 10]
E faatupu te tahoêraa i rotopu i te mau matahiapo i te tahoêraa i roto i te amuiraa