VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/10 api 8-13
  • Ierusalema—‘Te oire o te Arii rahi’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ierusalema—‘Te oire o te Arii rahi’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te vairaa no “te terono a Iehova”
  • Mai te hau e tae atu ai i te vai-ano-raa
  • Patoihia e te mau nunaa tapiri haapaoraa hape
  • Te fa maira te Mesia!
  • Te tamata-ê-na-raa i te hau mure ore
  • Te taa-ê-raa te Ierusalema i te fenua nei i te Ierusalema no nia maira
    Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’
  • Te hoê Ierusalema e au maite i to ˈna iˈoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • O vai te Ierusalema apî?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te oire e anapanapa noa ra
    Apokalupo—Tatararaa hopea
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/10 api 8-13

Ierusalema—‘Te oire o te Arii rahi’

“Eiaha roa e tǎpǔ . . . i Ierusalema, o te oire ïa o te Arii rahi.”—MATAIO 5:34, 35.

1, 2. Eaha te riro paha ei maereraa no vetahi e hiˈo ra ia Ierusalema?

IERUSALEMA—e faahiti mai to ˈna noa iˈoa i te mau manaˈo hohonu i roto i te mau taata no te mau haapaoraa rau. Oia mau, aita hoê i roto ia tatou e nehenehe e tapo i te mata i nia i teie oire tahito i te mea e e faahiti-pinepine-hia oia i roto i te mau parau apî. Ma te peapea râ, e rave rahi mau parau faataa teie e faaite nei e aita Ierusalema e vai tamau nei i roto i te hau.

2 Peneiaˈe e riro teie ei maereraa no te tahi feia taio i te Bibilia. I te tau tahito, o Salema, oia hoi “hau” te iˈoa haapotohia o Ierusalema. (Genese 14:18; Salamo 76:2; Hebera 7:1, 2) No reira paha outou e ui maere ai e, ‘No te aha, i roto i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei, i ere ai te hoê oire te reira to ˈna iˈoa i te hau?’

3. Ihea tatou e ite mai ai i te faaiteraa papu no nia ia Ierusalema?

3 No te pahono i teie uiraa, mea titauhia ia hoˈi tatou i muri roa i roto i te aamu e ia haapii tatou no nia ia Ierusalema no te tau tahito. E manaˈo râ paha te tahi pae e, ‘Aita to matou e taime no te haapii i te aamu tahito.’ Teie râ, mea faufaa no tatou paatoa te ite-papu-raa i te aamu tahito o Ierusalema. Te faaite maira te Bibilia no te aha na roto i teie mau parau: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.” (Roma 15:4) E nehenehe te ite i te Bibilia no nia ia Ierusalema e tamahanahana ia tatou—oia, e e horoa mai i te tiaturiraa no te hau, eiaha noa no taua oire ra, no te fenua taatoa atoa râ.

Te vairaa no “te terono a Iehova”

4, 5. Nafea to Davida tautururaa e ia riro Ierusalema ei tuhaa faufaa i roto i te faatupuraa i te opuaraa a te Atua?

4 I te senekele 11 H.T.T., ua tui te roo o Ierusalema ei oire pu o te hoê nunaa e vai papu noa ra e i roto i te hau. Ua rave te Atua ra o Iehova e ia faatahinuhia te taurearea ra o Davida ei arii i nia i taua nunaa i tahito ra—oia hoi o Iseraela. Ma te pu o te faatereraa i Ierusalema, ua parahi Davida e ta ˈna mau huaai hui arii i nia i “te terono o te basileia o Iehova,” aore ra “te terono a Iehova.”—Paraleipomeno 1, 28:5; 29:23.

5 Ua haru te taata mǎtaˈu i te Atua ra o Davida—te hoê ïa ati Iseraela no te opu a Iuda—ia Ierusalema mai roto mai i te rima a te ati Iebusi haamori idolo. I taua tau ra, tei nia noa te oire i te hoê mouˈa o Siona te iˈoa, ua riro mai râ taua iˈoa ra ei hoê â auraa e Ierusalema iho. I muri iho, ua rave Davida e ia hopoihia mai te araka o te faufaa a te Atua e to Iseraela i Ierusalema e i reira, ua tuuhia i roto i te hoê sekene. E rave rahi matahiti na mua ˈˈe, ua paraparau te Atua i ta ˈna peropheta ra o Mose mai roto mai i te hoê ata i nia ˈˈe i taua Araka moˈa ra. (Exodo 25:1, 21, 22; Levitiko 16:2; Paraleipomeno 1, 15:1-3) Te faahohoˈa ra te Araka i te vairaa mai o te Atua, no te mea o Iehova te Arii mau o Iseraela. No reira, na roto i te auraa toopiti, e nehenehe e parauhia e te faatere ra te Atua ra o Iehova na te oire no Ierusalema mai.

6. Eaha ta Iehova i tǎpǔ no nia ia Davida e ia Ierusalema?

6 Ua tǎpǔ Iehova ia Davida e eita te basileia o to ˈna utuafare hui arii, faahohoˈahia e Siona, aore ra Ierusalema, e hope. Teie ïa te auraa e e tufa te hoê huaai a Davida i te tiaraa no te faatere e a muri noa ˈtu ei Taata Faatavaihia a te Atua—o te Mesia ïa, aore ra Kirito.a (Salamo 132:11-14; Luka 1:31-33) Te faaite atoa ra te Bibilia e e faatere teie taata e tufa i “te terono a Iehova” e a muri noa ˈtu i te mau nunaa atoa, eiaha noa ia Ierusalema.—Salamo 2:6-8; Daniela 7:13, 14.

7. Nafea to te Arii Davida patururaa i te haamoriraa viivii ore?

7 Ua riro te mau tamataraa i te faatahuri i te taata a te Atua i faatavaihia, oia te Arii ra o Davida, ei mea faufaa ore. Area râ, ua riro te mau nunaa enemi i raro aˈe i ta ˈna faatereraa, e ua turaihia te mau otia o te Fenua Tǎpǔhia i te faito hopea roa i faataahia e te Atua. Ua faaohipa Davida i teie huru tupuraa no te faahaere i te haamoriraa viivii ore i mua. E rave rahi mau salamo a Davida e arue ra ia Iehova ei Arii mau i Siona.—Samuela 2, 8:1-15; Salamo 9:1, 11; 24:1, 3, 7-10; 65:1, 2; 68:1, 24, 29; 110:1, 2; 122:1-4.

8, 9. Nafea te haamoriraa mau i parare ai i Ierusalema i raro aˈe i te faatereraa a te Arii Solomona?

8 I te tau faatereraa a te tamaiti a Davida ra o Solomona, ua raea i te haamoriraa ia Iehova te faito rahi roa ˈˈe. Ua faaaano Solomona ia Ierusalema i te pae apatoerau e ia ô roa atoa mai te mouˈa Moria (tei reira te Dôme du Rocher i teie nei). Ua noaa ia ˈna te haamaitairaa e patu i te hoê hiero faahiahia mau no te arue ia Iehova i nia i taua vahi teitei aˈe ra. Ua tuuhia te araka o te faufaa i roto i te vahi Moˈa Roa o taua hiero ra.—Te mau arii 1, 6:1-38.

9 Ua fanaˈo noa te nunaa Iseraela i te hau a paturu noa ˈi ratou ma to ratou mafatu taatoa i te haamoriraa ia Iehova i haamauhia i Ierusalema. Mea nehenehe roa to te mau Papai faataaraa i teie huru tupuraa: “O Iuda e o Iseraela e feia rahi ïa, mai te one tahatai ra ïa i te rahi, i te amuraa e te inuraa e te faaarearearaa ia ratou. . . . E hau hoi to [Solomona] e ati noa ˈˈe. Parahi noa ihora Iuda raua o Iseraela ma te hau, o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna vine e ta ˈna suke.”—Te mau arii 1, 4:20, 24, 25.

10, 11. Nafea te ihipǎpǎ e haapapu ai i ta te Bibilia e parau ra no nia ia Ierusalema i te tau faatereraa a Solomona?

10 E paturu te mau mea i itehia e te ihipǎpǎ i te aamu no nia i te huru ruperupe o te faatereraa a Solomona. Te parau ra te Orometua haapii o Yohanan Aharoni i roto i ta ˈna buka The Archaeology of the Land of Israel (Te ihipǎpǎ i te fenua o Iseraela) e: “Ua hopoi mai te mau taoˈa i tae rahi mai i te aorai o te arii mai te mau vahi atoa mai, e te ohipa tapihoo ruperupe . . . i te hoê tauiraa oioi e te ite-maite-hia i roto i te mau tuhaa atoa o te faanavairaa faufaa. . . . E itehia te tauiraa i roto i te faanavairaa faufaa . . . eiaha noa i roto i te mau tauihaa faatate rahi, i roto atoa iho â râ i te mau potera araea. . . . Ua haamaitai-rahi-roa-hia te huru o te mau potera e to ratou tunuraa.”

11 Ua papai atoa o Jerry M. Landay e: “I raro aˈe i te faatereraa a Solomona, ua haere rahi aˈe te faanavairaa faufaa a to Iseraela i mua i roto i na matahiti e toru ahuru ia faaauhia i na matahiti e piti hanere na mua ˈtu. Ua ite mai matou i roto i te tuhaa maimiraa no te tau o Solomona i te mau toea o te mau paturaa rahi, o te mau oire rahi e to ratou mau patu rahi, o te mau anairaa vahi nohoraa i maraa oioi noa e te mau fare o te feia navai i hamani-maitai-hia, te hoê haereraa i mua rahi mau o te aravihi o te taata hamani potera e ta ˈna tereraa ohipa. Ua ite atoa mai matou e ua riro te mau toea o te mau tauihaa rima î e faahohoˈa ra i te mau tauihaa i hamanihia i te mau vahi atea, ei mau tapao no te ohipa tapihoo puai mau i rotopu i te mau nunaa.”—The House of David (Te fare o Davida).

Mai te hau e tae atu ai i te vai-ano-raa

12, 13. Nafea te haamoriraa mau i ore ai e paturu-faahou-hia i Ierusalema?

12 E tano mau â ia purehia no te hau e no te ruperupe o Ierusalema, te oire tei reira te vahi haamoriraa a Iehova. Ua papai Davida e: “E pure [outou e te nunaa] ia Ierusalema ia hau: e maitai to te feia i hinaaro ia oe ra [e te oire]. Ei hau to roto i to oe ra mau patu; e ei maitai to roto i to oe ra mau [pare nohoraa] ra! No to ˈu ra mau taeae e te mau hoa i parau ai au i teie nei, Ei hau to roto ia oe ra.” (Salamo 122:6-8; MN) Noa ˈtu e ua noaa ia Solomona te haamaitairaa e patu i te hiero faahiahia mau i roto i taua oire hau ra, i te pae hopea, ua faaipoipo oia i te mau vahine etene e rave rahi. I to ˈna ruauraa, ua faahema ratou ia ˈna ia paturu i te haamoriraa i te mau atua hape no taua tau ra. Ua horoa mai teie taivaraa i te faahopearaa ino i nia i te nunaa taatoa, a faaere ai ia ˈna e i to ˈna mau melo i te hau mau.—Te mau arii 1, 11:1-8; 14:21-24.

13 Oioi roa i te tau faatereraa a te tamaiti a Solomona o Rehoboama, ua orure na opu fetii hoê ahuru i te hau e ua haamau ratou i te basileia apatoerau no Iseraela. No ta ratou peu haamori idolo, ua vaiiho te Atua ia faatahurihia to ratou basileia e to Asura. (Te mau arii 1, 12:16-30) Tei Ierusalema noâ te haamauraahia te basileia opu fetii toopiti no Iuda. I te pae hopea râ, ua fariu ê atoa ratou i te haamoriraa viivii ore, no reira te Atua i vaiiho ai ia haamouhia te oire paetaeta e to Babulonia i te matahiti 607 H.T.T. E 70 matahiti i te maoro to te mau ati Iuda i hopoi-ê-hia faaoromairaa ei tîtî i Babulonia. E, maoti te aroha rahi o te Atua, ua vaiihohia ia hoˈi faahou ratou i Ierusalema no te haamau faahou i te haamoriraa viivii ore.—Paraleipomeno 2, 36:15-21.

14, 15. Nafea to Ierusalema riro-faahou-raa ei tuhaa faufaa i muri aˈe i te faatîtîraa i Babulonia, eaha râ tei taui?

14 I muri aˈe e 70 matahiti vai-ano-raa, ua poˈi roa paha ïa te mau fare parari i te aihere. Ua parari hoi te patu o Ierusalema, e e apoo te mau vahi tei reira na te mau uputa e te mau pare patururaa. Ua faaitoito râ te mau ati Iuda e hoˈi ra. Ua patu ratou i te hoê fata i te vahi tei reira te hiero tahito e ua haamata aˈera ratou i te pûpû i te mau tusia i te mau mahana atoa na Iehova.

15 E haamataraa faahiahia roa te reira, eita râ teie Ierusalema i faaapîhia e riro faahou ei oire pu no te hoê basileia ma te hoê huaai a te Arii Davida i nia i te terono. Ua faatere-maori-hia te mau ati Iuda e te hoê tavana i haamauhia e te feia haru fenua no Babulonia e ua faahepohia ratou ia aufau i te tute i to ratou mau fatu Peresia. (Nehemia 9:34-37) Noa ˈtu e ua ‘taataahi-noa-hia’ oia, ua riro noâ Ierusalema ei oire hoê roa i te ao atoa nei i haamaitai-taa-ê-hia e te Atua ra o Iehova. (Luka 21:24) Ei pu no te haamoriraa viivii ore, te faahohoˈa atoa ra oia i te tiaraa o te Atua e faaohipa i to ˈna mana arii na te ao atoa nei na roto i te hoê huaai a te Arii Davida.

Patoihia e te mau nunaa tapiri haapaoraa hape

16. No te aha te mau ati Iuda i hoˈi mai na Babulonia mai i faarue ai i te patu-faahou-raa o Ierusalema?

16 Aita i maoro te haamau maira te mau ati Iuda i hoˈi mai i Ierusalema mai te faatîtîraa mai i te niu o te hoê hiero apî. Ua hapono râ te mau nunaa tapiri haapaoraa hape i te hoê rata pari-haavare-raa na te Arii Peresia o Aretehasaseta o te parau ra e e orure te mau ati Iuda i te hau. Ei pahonoraa, ua opani aˈera o Aretehasaseta i te paturaa ia Ierusalema. E nehenehe outou e feruri e ahiri outou i faaea i roto i te oire i taua tau ra, e ui maere ïa outou eaha ta te tau a muri aˈe e hopoi mai na ˈna. Mai tei itehia, ua faaea aˈera te mau ati Iuda i te patu i te hiero e ua haamau aˈera ratou i te tapao i nia i ta ratou iho mau titauraa materia.—Ezera 4:11-24; Hagai 1:2-6.

17, 18. Eaha te mau ravea ta Iehova i faaohipa no te haapapu e e patu-faahou-hia Ierusalema?

17 Fatata 17 matahiti i muri aˈe i to ratou hoˈiraa, ua tono atura te Atua i te mau peropheta Hagai e Zekaria e faatitiaifaro i te feruriraa o to ˈna nunaa. Ua putapû roa te mau ati Iuda e ua tatarahapa aˈera ratou e ua tia maira e patu faahou i te hiero. I taua tau ra, ua riro ïa o Dariu ei arii no Peresia. Ua haapapu oia e e haapaohia te faaueraa a te Arii o Kuro e patu faahou i te hiero o Ierusalema. Ua hapono o Dariu na te mau nunaa tapiri i te mau ati Iuda i te hoê rata e faaara ra ia ratou ia ‘faaea atea noa ia Ierusalema,’ e ia horoa i te tauturu materia no roto mai i te tute e aufauhia i te arii ia oti roa te paturaa.—Ezera 6:1-13, MN.

18 Ua oti te hiero i te mau ati Iuda e 22 matahiti i muri aˈe i to ratou hoˈiraa mai. Ua taa iho â ïa ia outou e e tia ia faatupuhia te hoê oroa ma te oaoa rahi no teie taahiraa avae. Teie râ, i te hoê faito rahi roa, te vai noa râ Ierusalema e to ˈna mau patu ei huˈahuˈa. Ua fanaˈo te oire i te ara-maite-raa i titauhia ‘i te anotau o te tavana ra o Nehemia e o Ezera tahuˈa papai parau ra.’ (Nehemia 12:26, 27) Papu maitai, i te hopea o te senekele 5 H.T.T., ua oti roa Ierusalema i te patu-faahou-hia ei oire rahi no te tau tahito.

Te fa maira te Mesia!

19. Nafea to te Mesia faˈiraa i te tiaraa otahi o Ierusalema?

19 E ouˈa anaˈe tau senekele i mua i te hoê tupuraa faufaa no te ao taatoa nei, te fanauraa o Iesu Mesia. Ua parau atu te melahi a te Atua ra o Iehova i te metua vahine paretenia o Iesu e: “E na [“te Atua ra o Iehova,” MN] e horoa mai i te terono o to ˈna ra metua o Davida no ˈna . . . e e ore roa to ˈna basileia e mure.” (Luka 1:32, 33) Tau matahiti i muri iho, ua vauvau Iesu i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te Mouˈa. I reira, ua horoa oia i te faaitoitoraa e te manaˈo paari i nia i te mau tumu parau e rave rahi. Ei hiˈoraa, ua aˈo oia i te feia e faaroo maira ia ˈna ia faaî i ta ratou i euhe i te Atua, ia haapao maitai râ eiaha e tǎpǔ noa i te mau parau rii faufaa ore. Ua parau Iesu e: “Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai te feia tahito ra, Eiaha oe e faahapa i ta oe tǎpǔ, e faatupu râ i ta oe i tǎpǔ ia Iehova ra. Te parau atu nei râ vau ia outou, Eiaha roa e tǎpǔ; eiaha i te raˈi ra, o to te Atua ïa terono; eiaha atoa i te fenua, o to ˈna ïa taahiraa avae; eiaha i Ierusalema, o te oire ïa o te Arii rahi.” (Mataio 5:33-35) E nehenehe e tapaohia e te faˈi ra Iesu i te tiaraa otahi o Ierusalema—to ˈna ïa tiaraa ehia senekele i te maoro. Oia mau, “o te oire ïa o te Arii rahi” o te Atua ra o Iehova.

20, 21. Eaha te tauiraa peapea i tupu i roto i te huru feruriraa o te feia e rave rahi e faaea ra i Ierusalema?

20 Fatata i te hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua tia ˈtu Iesu i mua i te huiraatira no Ierusalema ei Arii no ratou i tia i te faatavaihia. Ei pahonoraa i taua tupuraa anaanatae mau ra, e rave rahi tei tuô ma te oaoa e: “Ia ora oia tei haere mai ma te iˈoa o [“Iehova,” MN]. Ia maitai te basileia o to tatou metua ra o Davida e fatata mai nei.”—Mareko 11:1-10; Ioane 12:12-15.

21 Aita râ i mairi hoê hebedoma, te vaiiho ra te nahoa taata ia turai te mau aratai haapaoraa no Ierusalema ia patoi ratou ia Iesu. Ua faaara oia e e erehia te oire no Ierusalema e te nunaa taatoa i to ratou tiaraa i haamaitaihia na i mua i te Atua. (Mataio 21:23, 33-45; 22:1-7) Ei hiˈoraa, ua parau Iesu e: “A tae hoi oe, e Ierusalema e, e Ierusalema! o tei taparahi i te mau peropheta, e te pehi hoi i te ofai i te feia i tonohia ˈtu ia oe na e, e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou. Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.” (Mataio 23:37, 38) I te oroa Pasa no te matahiti 33 T.T., ua rave te feia patoi ia Iesu e ia taparahi-pohe-hia oia ma te tia ore, i rapae mai ia Ierusalema. Noa ˈtu râ, ua faatia mai Iehova i Ta ˈna i Faatavai e ua faahanahana oia ia ˈna i te oraraa pohe ore ei varua i nia i Siona i te raˈi ra, o te hoê ïa tupuraa e nehenehe tatou paatoa e faufaahia.—Ohipa 2:32-36.

22. I muri aˈe i to Iesu poheraa, eaha te auraa o te mau faahitiraa e rave rahi no nia ia Ierusalema?

22 Mai reira mai, e nehenehe e faaauhia te rahiraa o te mau parau tohu aitâ i tupu no nia ia Siona, aore ra Ierusalema i te mau faanahoraa i nia i te raˈi aore ra i te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu. (Salamo 2:6-8; 110:1-4; Isaia 2:2-4; 65:17, 18; Zekaria 12:3; 14:12, 16, 17) E auraa taipe maramarama roa to te rahiraa o te mau faahitiraa ia “Ierusalema” aore ra “Siona” i papaihia i muri aˈe i to Iesu poheraa e eita e au i te oire pae tino aore ra i to ˈna vairaa. (Galatia 4:26; Hebera 12:22; Petero 1, 2:6; Apokalupo 3:12; 14:1; 21:2, 10) Ua itehia te haapapuraa hopea e ere faahou Ierusalema i “te oire . . . o te Arii rahi,” i te matahiti 70 T.T., i to te nuu Roma haereraa mai e haamou ia ˈna, mai tei tohuhia e Daniela e e Iesu Mesia. (Daniela 9:26; Luka 19:41-44) Aita roa ˈtu te mau papai Bibilia, aita atoa Iesu iho i tohu e e horoa-faahou-hia a muri aˈe na Ierusalema i te fenua nei te tiaraa taa ê haamaitaihia e te Atua ra o Iehova ta ˈna i fanaˈo i mutaa ihora.—Galatia 4:25; Hebera 13:14.

Te tamata-ê-na-raa i te hau mure ore

23. No te aha e tia â ia tatou ia anaanatae atu ia Ierusalema?

23 No te mea ua faahaamanaˈo tatou i te aamu tahito o Ierusalema no te fenua nei, eita tatou e nehenehe e parau e aita te oire i ora ia au i te auraa o to ˈna iˈoa—oia hoi “Aiˈa [aore ra, Niu] no te hau toopiti huru”—i te tau faatereraa hau mau a te Arii Solomona. Ua riro noa râ te reira ei tamata-ê-na-raa i te hau e te ruperupe fatata i te fanaˈohia e te feia e here i te Atua o te ora i nia i te hoê fenua e faarirohia ei paradaiso.—Luka 23:43.

24. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te mau huru tupuraa e vai ra i te tau faatereraa a Solomona?

24 Te faaite rii ra te Salamo 72 i te mau huru tupuraa i vai na i te tau faatereraa a te Arii Solomona. E parau tohu râ taua himene nehenehe mau ra no te mau haamaitairaa e fanaˈohia e te huitaata i raro aˈe i te faatereraa i te raˈi a te Mesia ra o Iesu. No nia ia ˈna, ua himene te papai salamo e: “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama. . . . O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te [faaheporaa] e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna. E riro hoi e maa sitona [e rave rahi] tei te fenua [e e hotu rahi te maa] i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:7, 8, 12-14, 16; MN.

25. No te aha tatou e hinaaro ai e haapii hau atu â no nia ia Ierusalema?

25 Auê ïa tamahanahanaraa e tiaturiraa ta teie mau parau e horoa na te feia e here i te Atua i Ierusalema e i te mau vahi atoa o te fenua nei! E nehenehe outou e ô atoa mai i rotopu i te feia e fanaˈo i te hau na te ao atoa nei i raro aˈe i te Basileia Mesia a te Atua. E nehenehe te iteraa i te aamu o Ierusalema e tauturu mai ia taa tatou i te opuaraa a te Atua no te huitaata. E haapapu te mau tumu parau i muri nei i te mau mea i tupu i te 70raa e te 80raa o te mau matahiti i muri aˈe i to te mau ati Iuda hoˈiraa mai mai te faatîtîraa i Babulonia. E tamahanahana te reira i te feia atoa e hinaaro ra e haamori i te Atua ra o Iehova, te Arii Rahi, ma te tano.

[Nota i raro i te api]

a Te auraa o na tiaraa “Mesia” (no roto mai i te hoê parau Hebera) e “Kirito” (no roto mai i te reo Heleni), o “Tei Faatavaihia” ïa.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Nafea to Ierusalema riroraa mai ei vairaa no “te terono a Iehova”?

◻ Eaha te tuhaa rahi ta Solomona i rave ei faahaereraa i te haamoriraa mau i mua?

◻ Nafea tatou e ite ai e e ere faahou Ierusalema i te pu o te haamoriraa ia Iehova?

◻ No te aha tatou e anaanatae ai i te haapii hau atu â no nia ia Ierusalema?

[Hohoˈa i te api 10]

Tei nia te Oire o Davida i te hoê mouˈa i apatoa, ua faaaano râ Solomona i te oire i te pae apatoerau e ua patu oia i te hiero

[Faaiteraa i te tumu]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono