E nehenehe anei outou e tiaturi i te Bibilia?
E RAVE rahi noâ mau taata o te tiaturi ra i te Bibilia i roto i te ao i teie nei tau. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê titorotororaa Gallup apî, e 80 % o te mau Marite i parau e e Parau faauruahia te Bibilia e te Atua. Noa ˈtu e hoê â faito i to outou vahi aore ra eita, te taa ra ia outou e te hinaaro ra teie feia tiaturi e ia haapiihia ratou i te Bibilia i roto i te ekalesia. E pinepine râ, aita ratou e haapiihia ra. A rave na, ei hiˈoraa, i te haapiiraa no nia i te faautuaraa o te nephe i muri aˈe i te pohe.
Te vai ra anei te mau haapiiraa o te vahi tamâraa hara aore ra o te hoê po auahi i roto i te Bibilia? I teie mahana, e rave rahi feia ite i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano e pahono e aita. Te na ô ra te New Catholic Encyclopedia e: “Inaha, ua niuhia te haapiiraa Katolika o te vahi tamâraa hara i nia i te tutuu, eiaha râ i nia i te mau Papai Moˈa.” No nia i te po auahi, te faataa ra te hoê titionare (A Dictionary of Christian Theology) e: “I roto i te F[aufaa] A[pî], aita tatou e ite ra e ua riro te po auahi ei tuhaa no te pororaa matamua.”
Inaha, ua paraparau rahi te mau vea aita i maoro aˈenei no nia i te apooraa haapiiraa faaroo a te Ekalesia no Beretane i to ˈna faaueraa ia haapae-roa-hia te haapiiraa o te po auahi. Te parau ra te Metua faaturahia ra o Tom Wright, te tavana perepitero no te Fare pure no Litchfield Lichfield, e ua “faariro” te hohoˈa tahito o te po auahi “i te Atua mai te hoê mea riaria e ua vaiiho te reira i te mau pepe iino i te pae o te feruriraa i nia e rave rahi.” Te faataa ra te tumu parau a te apooraa i te po auahi mai “te vai-ore-roa-raa.”a Teie atoa ta te New Catholic Encyclopedia e parau ra no nia i te manaˈo Katolika e: “Te faariro nei te tuatapaparaa i te faaroo i teie mahana i te fifi o te po auahi mai te faataa-ê-raa mai i te Atua.”
Oia mau, aita te haapiiraa a te Bibilia no nia i te nephe e tuati ra i te mau haapiiraa o te vahi tamâraa hara e te po auahi. E pinepine te Bibilia i te parau e e pohe te mau nephe. “O [“te nephe,” MN] tei rave i te hara ra, o te pohe ïa.” (Ezekiela 18:4; a faaau e te tatararaa a King James e te tatararaa Katolika a Douay.) Ia au i te Bibilia, aita e parau itea a te feia pohe, eita ratou e ite i te mauiui. “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) Te tiaturiraa ta te Bibilia e pûpû ra no te feia pohe, o te hoê ïa tia-faahou-raa no a muri aˈe. I to Lazaro, te hoa o Iesu, poheraa, ua faaau o Iesu i te pohe i te taotoraa. Ua faahiti o Mareta, te tuahine o Lazaro, i te tiaturiraa ta te Bibilia e haapii ra i to ˈna parauraa e: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea ra.” Na roto i to ˈna faatiaraa mai ia Lazaro mai te pohe mai, ua haapapu aˈera o Iesu i taua tiaturiraa ra no te huitaata nei.—Ioane 5:28, 29; 11:11-14, 24, 44.
Te haapapu ra te feia tuatapapa aamu e e ere te haapiiraa ra e nephe taa ê e te pohe ore to te taata, no roto mai i te Bibilia, no roto mai râ i te haapiiraa philosopho Heleni. Te faaite ra te New Catholic Encyclopedia e aita te mau ati Hebera i mutaa ihora i manaˈo e ua hamanihia te taata i te hoê tino materia e i te hoê nephe itea-ore-hia. Te na ô nei oia no nia i te haapiiraa a te mau ati Hebera e: “I te puhiraahia ˈtu te aho ora i roto i te taata matamua o ta te Atua i hamani i te repo, ua riro maira oia ei ‘mea ora’ (G[enese] 2:7). Aita te pohe i hiˈohia ei faataa-ê-raa i na tuhaa taa ê e piti i roto i te taata, mai ta te haapiiraa philosopho Heleni e parau ra; e reva te aho ora e e vai mai te taata ei ‘mea pohe’ (L[evitiko] 21:11; N[umera] 6:6; 19:13). Te taˈo ra ‘mea’ i roto i te tupuraa taitahi, o te taˈo Hebera ïa [neʹphesh], tei huri-pinepine-hia e ‘nephe,’ ua faaauhia râ oia i te taata.”
Te tapao ra taua noa buka parau paari ra e ua “haapapu” te feia ite Katolika aita i maoro aˈenei “e aita te F[aufaa] A[pî] e haapii ra i te pohe-ore-raa o te nephe ia au i te tatararaa i te tau Heleni.” Teie ta ˈna parau hopea: “Te ravea papu no teie fifi, aita ïa e vai ra i roto i te mau tatararaa philosopho, tei roto râ i te ô hau aˈe i te natura, oia hoi te Tia-faahou-raa.”
Te Bibilia aore ra te tutuu?
Mea nafea ïa te mau manaˈo aita i roto i te Bibilia i te ôraa i roto i te haapiiraa a te ekalesia? E rave rahi ekalesia o te parau ra e o te Bibilia ta ratou aratai teitei roa ˈˈe. Ei hiˈoraa, ua parau te Pâpa Ioane Paulo II aita i maoro aˈenei no nia i te mau Papai e e tia i “te feia faaroo ia farii e e parau mau te taatoaraa e e aveia faufaa roa ˈˈe no to tatou faaroo.” Teie râ, te farii-rahi-hia nei e aita te mau haapiiraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e tuati ra i ta te mau Kerisetiano o te senekele matamua. Te hiˈo nei te rahiraa o te mau ekalesia i te mau tauiraa ei faahopearaa no te tupu-maine-raa o te haapiiraa a te ekalesia. Hau atu â, te manaˈo nei te Ekalesia Katolika e hoê â mana to te tutuu a te ekalesia e to te mau Papai. Te parau nei te New Catholic Encyclopedia e “eita [te ekalesia] e turu i te hoê haapiiraa i niuhia i nia noa i te mau Papai, eiaha râ i nia i te tutuu, eita atoa i tei niuhia i nia noa i te tutuu, eiaha râ i nia i te mau Papai.”
Ia au i te aamu, ua mono te mau ekalesia i te mau haapiiraa Bibilia na roto i te mau haapiiraa i niuhia i nia noa i te tutuu. Inaha, e rave rahi mau ekalesia i teie nei o te manaˈo ra e mea hape te mau haapiiraa a te Bibilia. Ei hiˈoraa, te parau ra te New Catholic Encyclopedia e mea “papu e mea hape noa e rave rahi mau parau a te Bibilia ia faaauhia i te maramarama apî o te ite aivanaa e te aamu.” No nia i te haapiiraa Bibilia e aita e parau itea a te feia pohe, te na ô faahou ra oia e: “I roto atoa i te mau tumu parau faaroo, te haapapu ra te F[aufaa] T[ahito] e aita i papu-roa-hia no nia i te . . . ora i muri aˈe i te pohe.” Te faahiti ra te buka parau paari i te Salamo 6:5 (te irava 6 i roto i te tahi mau Bibilia) ei hiˈoraa: “E ore roa tei pohe e haamanaˈo ia oe; o vai hoi to hade [aore ra, Schéol] e arue ia oe?” Aita te tahi mau fare haapiiraa perepitero e evanelia Porotetani e haapii faahou ra e mea hapa ore te Bibilia. Area te Ekalesia Katolika ra, te tiaturi nei ïa e tei ia ˈna ra te mana no te horoa i te haapiiraa, mea na reira ratou e tatara ˈi i ta te Bibilia e haapii ra. E uiui râ paha outou e, ‘E nafea mai te peu e e au ra e aita taua mau tatararaa ra e tuati ra i te mau Papai?’
Te faufaaraa o te mau Papai
Ua faahiti noa na o Iesu i te mau Papai ei parau mana, ua faaomua pinepine oia i to ˈna mau manaˈo ma te parau e: ‘Ua papaihia.’ (Mataio 4:4, 7, 10; Luka 19:46) Oia mau, i to Iesu faahitiraa i te huru tupuraa faaipoipo o te hoê taata, aita oia i huri atu i nia i te tatararaa philosopho Heleni, i nia râ i te aamu o te poieteraa a te Genese. (Genese 1:27; 2:24; Mataio 19:3-9) Papu maitai e ua faariro o Iesu i te mau Papai ei mea faauruahia e te Atua e te parau mau. I to ˈna pureraa i te Atua, teie ta ˈna i parau: “O to parau na te parau mau.”—Ioane 17:17.b
Te faahiti ra te Bibilia i te manaˈo o Iesu no nia i te mau raatira faaroo o to ˈna ra tau e: “Faaore tiâ outou i ta te Atua ra [“faaueraa,” MN], ia ô mai ta outou parau i tuuhia maira. . . . I te faaoreraa i te parau a te Atua i ta outou parau i tuuhia mai.” (Mareko 7:6-13) Ua faaruru atoa te aposetolo Paulo i te faaheporaa e faaô mai i te haapiiraa philosopho Heleni aore ra te mau tutuu hape i roto i ta ˈna haapiiraa. “E ara,” o ta ˈna ïa i aˈo. “O te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei.” (Kolosa 2:8; Korinetia 1, 1:22, 23; 2:1-13) Te vai ra te tahi mau peu, aore ra mau haapiiraa, o ta Paulo i faaitoito i te mau Kerisetiano ia tapea maite, ua niuhia râ te reira i nia i te mau Papai e ua tuea roa i te reira. (Tesalonia 2, 2:13-15) “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai,” o ta Paulo ïa i papai, “ia [aravihi] roa te taata no te Atua[, ia ineine roa no] te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17; MN.
Ua ite atea o Paulo e te vai ra o te atea ê i te mau Papai. Ua faaara oia ia Timoteo e: “Te vai atura hoi te tau e ore ai ratou e farii ai i te [“haapiiraa ora,” MN], . . . e fariu ê hoi to ratou tariˈa i te parau mau.” Ua faaue oia ia Timoteo e: “E faaitoito râ oe i te mau mea atoa na.” (Timoteo 2, 4:3-5) Nafea râ? Na roto ïa i te riroraa ei taata “maitai mau.” Te faataa ra te hoê titionare Heleni i teie taˈo a te Bibilia mai “te ineineraa i te haapii e i te feruri i te tahi mea ma te parau-tia.” Ua faahiti o Luka i taua parau ra no te faataa i te huru o te feia no Berea i te senekele matamua o tei faaroo ia Paulo. E mea apî hoi te mau haapiiraa a Paulo no ratou, e aita ratou i hinaaro e ia haavarehia ratou. Ua papai atura o Luka ma te haapopou ia ratou e: “E maitai mau to [te mau Berea] i to Tesalonia, ua farii noa hoi ratou i te parau ma te aau mahora, e te imiraa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa hoi i taua parau ra.” Aita te maitai mau o to Berea i faariro ia ratou ei feia feaa, o te faataupupu i te tiaturi i te tahi mea. Te faahopearaa râ o ta ratou imiraa haavare ore, oia hoi “e feia rahi maira to ratou i faaroo.”—Ohipa 17:11, 12.
Te mau haamaitairaa ia ora ia au i te Bibilia
Ua matauhia te mau Kerisetiano matamua no to ratou ati-maite-raa i te Bibilia e to ratou here faatusia. I teie râ mahana, e rave rahi mau taata “e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou.” (Timoteo 2, 3:5) Te hoê huru Kerisetianoraa i teie mahana aita e tuea ra i te huru matamua, aita ïa to ˈna e puai mau no te haamaitai i te oraraa o te taata. E riro anei te reira i te tauturu i te faataa e no te aha e, i roto i te tuhaa rahi aˈe o te Amuiraa faaroo Kerisetiano, te ite nei tatou i te haavîraa uˈana, te peu taiata, te amahamaharaa te utuafare, e te nounou taoˈa o te maraa ra? I te tahi mau fenua “Kerisetiano,” ua tupu atoa te mau tamaˈi nunaa riaria i rotopu i te mau melo o te hoê â haapaoraa.
Ua ore anei te huru maitai mau o to Berea? Te vai ra anei te tahi pûpû taata i teie mahana o te tiaturi i te Bibilia e o te ora ia au i te reira?
Te na ô ra te Encyclopedia Canadiana e: “Ua riro te ohipa a te mau Ite no Iehova ei fa-faahou-raa mai e ei haamau-faahou-raa o te Kerisetianoraa matamua i ravehia na e Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te mau senekele matamua e te piti o to tatou tau.” Te tapao ra te New Catholic Encyclopedia no nia i te mau Ite e: “Te faariro nei ratou i te Bibilia ei pu otahi roa no ta ratou tiaturiraa e to ratou haerea.”
Eita e ore e teie te tumu rahi i matauhia ˈi te mau Ite no Iehova e ati aˈe te ao nei no to ratou ruperupe i te pae varua, to ratou hau, e to ratou oaoa. Te faaitoito nei ïa matou i te feia taio ia haapii hau atu â no nia i te mau haapiiraa ora i te pae varua a te Bibilia. E nehenehe te ite hau atu â e faarahi atu â i te tiaturiraa i te Bibilia e e haapuai atu â i te faaroo i te Atua. E hoonahia te mau tutavaraa na roto i te mau haamaitairaa mure ore o taua huru faaroo ra.
[Nota i raro i te api]
a National Public Radio—“Morning Edition”
b No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te papuraa o te Bibilia, a hiˈo i te vea iti ra E buka no te mau taata atoa (Farani), neneihia e te Taatiraa “Les Témoins de Jéhovah.”
[Hohoˈa i te api 6]
Ua poro o Paulo e vetahi i te vahi hoohooraa
[Hohoˈa i te api 7]
“Te faariro nei [te mau Ite no Iehova] i te Bibilia ei pu otahi roa no ta ratou tiaturiraa e to ratou haerea”