Ierusalema—E ‘faateitei anei outou ia ˈna ei mea oaoa rahi na outou’?
“Ia piri tau arero i tau vaha nei, . . . ia ore au ia faateitei ia Ierusalema ei mea oaoa rahi na ˈu.”—SALAMO 137:6.
1. Eaha te huru feruriraa o te mau tîtî ati Iuda e rave rahi no nia i te oire maitihia o te Atua?
FATATA e 70 matahiti i mairi mai te taime a hoˈi ai te mau tîtî ati Iuda matamua i Ierusalema i te matahiti 537 H.T.T. Ua patu-faahou-hia te hiero o te Atua, te vai noa ra râ te oire ei huˈahuˈa. Na roto i taua taime ra, ua paari mai te hoê ui apî i roto i te faatîtîraa. Ma te feaa ore, hoê â te manaˈo o te rahiraa e to te papai salamo tei himene e: “E Ierusalema, ia moe oe ia ˈu ra ia moe atoa i tau rima atau nei to ˈna toroa.” (Salamo 137:5) Ua rave te tahi pae hau atu â i te haamanaˈo noa ia Ierusalema; ua faaite ratou na roto i ta ratou mau ohipa e ua faateitei ratou ia ˈna “ei mea oaoa rahi na” ratou.—Salamo 137:6.
2. O vai o Ezera, e nafea to ˈna haamaitairaahia?
2 A hiˈo na i te tahuˈa ra o Ezera. Hou ê na oia a hoˈi ai i to ˈna fenua, ua rohi oia ma te itoito no te mau faufaa o te haamoriraa viivii ore i Ierusalema. (Ezera 7:6, 10) Ua haamaitai-rahi-hia Ezera no te reira. Ua turai te Atua ra o Iehova i te mafatu o te arii no Peresia ia horoa i te haamaitairaa na Ezera e aratai i te piti o te pǔpǔ tîtî e hoˈi ra i Ierusalema. Hau atu â, ua horoa te arii na ratou i te hoê ô rahi auro e ario no te “faanehenehe i te fare o Iehova.”—Ezera 7:21-27.
3. Nafea to Nehemia faaiteraa e te haapeapea rahi ra oia no Ierusalema?
3 Fatata 12 matahiti i muri iho, te rave atoa ra te tahi atu ati Iuda i te hoê ohipa faufaa—o Nehemia ïa. Te tavini ra oia i roto i te aorai Peresia i Susana. E tiaraa faahiahia roa to ˈna ei hopoi auˈa na te Arii Aretehasaseta, e ere râ te reira ta Nehemia i ‘faateitei ei mea oaoa rahi na ˈna.’ Te ru ra râ oia i te haere e patu faahou ia Ierusalema. Ehia rahiraa avaˈe to Nehemia pure-noa-raa no te reira, e inaha, ua haamaitai maira te Atua ra o Iehova ia ˈna no ta ˈna i rave. I to ˈna iteraa i te haapeapearaa o Nehemia, ua horoa aˈera te arii Peresia i te hoê nuu na ˈna e te mau rata faatiaraa ia ˈna e patu faahou ia Ierusalema.—Nehemia 1:1–2:9.
4. Nafea tatou e faaite ai e mea oaoa rahi aˈe na tatou te haamoriraa ia Iehova i te tahi mau mea ê atoa?
4 Ma te ore roa ˈtu e feaa, ua haapapu Ezera, Nehemia e te mau ati Iuda e rave rahi i tahoê atu ia raua e mea faufaa aˈe te haamoriraa ia Iehova i haamauhia i Ierusalema i te mau mea ê atoa—e ua ‘faateitei ratou i te reira ei mea oaoa rahi na ratou,’ e te reira te mea e oaoa rahi aˈe ai ratou i te tahi atu mau mea. Auê ïa teie mau taata i te riro ei faaitoitoraa no te feia atoa i teie mahana e na reira nei i te hiˈo ia Iehova, ta ˈna haamoriraa e ta ˈna faanahonahoraa e faaterehia ra e te varua! Te na reira ra anei outou? Te faaite ra anei outou na roto i te faaoromairaa i roto i te mau ohipa paieti e, te tumu rahi roa ˈˈe o to outou oaoa, o te haamaitairaa ïa e haamori ia Iehova i rotopu i to ˈna nunaa i pûpûhia? (Petero 2, 3:11) Ei faaitoitoraa hau, e hiˈo anaˈe i te mau faahopearaa maitai o te tere o Ezera i Ierusalema.
Mau haamaitairaa e mau hopoia
5. Eaha te mau haamaitairaa rahi i tae mai i nia i to Iuda i te tau o Ezera?
5 Ua afai mai te pǔpǔ fatata e 6 000 mau tîtî e hoˈi ra na muri ia Ezera i te mau ô auro e ario no te hiero o Iehova. Te faufaa o te reira, fatata ïa e 35 mirioni dala Marite ia au i te hoo i teie nei. Fatata teie auro e teie ario i te tataihitu i tei hopoihia mai e te mau tîtî matamua. Auê paha ïa te feia no Ierusalema e no Iuda i te mauruuru ia Iehova i te noaaraa i teie atoa nei tauturu pae taata e materia! E horoa atoa mai râ te mau haamaitairaa rahi no ǒ mai i te Atua ra i te mau hopoia.—Luka 12:48.
6. Eaha ta Ezera i ite mai i roto i to ˈna fenua, e eaha ta ˈna i rave?
6 Aita i maoro te itea maira ia Ezera e e rave rahi mau ati Iuda, tae noa ˈtu te tahi mau tahuˈa e mau matahiapo, tei ofati i te Ture a te Atua na roto i te faaipoiporaa i te mau vahine etene. (Deuteronomi 7:3, 4) Ma te tano mau, ua peapea roa oia no teie haapao-ore-raa i te faufaa o te Ture a te Atua. “E tei te faarooraa ˈtu vau i te reira parau, ua hahae au i tau ahu e tau ahu tipona, . . . e ua parahi ihora ma te maere.” (Ezera 9:3) I reira, i mua i te mau ati Iseraela e taiâ ra, ua ninii aˈera Ezera i to ˈna mafatu i mua ia Iehova na roto i te pure. Ma te faaroohia e te taatoaraa, ua faahiti aˈera Ezera i te mau faaroo-ore-raa atoa o Iseraela i mutaa ihora e i te faaararaa a te Atua no nia i te ohipa e tupu mai ia faaipoipo ratou i te mau etene no taua fenua ra. Teie ta ˈna parau hopea: “E te Atua o Iseraela, e Iehova e; e parau[-tia] ta oe: inaha hoi matou nei te [vai nei ei feia i faaorahia] mai tei teie nei mahana: inaha, te faˈi nei matou i ta matou hara ia oe: i ore ai matou nei e mau i mua i to aro na.”—Ezera 9:14, 15; MN.
7. (a) Eaha te hiˈoraa maitai ta Ezera i horoa i to ˈna faarururaa i te hara? (b) Eaha ta te feia hara i rave i te tau o Ezera?
7 Ua faaohipa Ezera i te parau ra “matou.” Oia, ua faaô atoa oia ia ˈna iho noa ˈtu e aita oia iho i hara. Ua putapû roa te mafatu o te nunaa i te peapea rahi o Ezera e i ta ˈna pure haehaa e ua turaihia ratou ia rave i te mau ohipa e au i te tatarahapa. Ua farii ratou i te hoê ravea huru mauiui atoa no ratou—ua faahoˈi te feia atoa i ofati i te Ture a te Atua i te mau vahine ěê e te mau tamarii ta ratou i fanau i to ratou fenua. Ua paturu Ezera i teie faanahoraa e ua faaitoito i te feia hara ia pee i te reira. Ma te mana i pûpûhia na ˈna e te arii Peresia, e tiaraa to Ezera no te haapohe i te feia ofati ture atoa aore ra no te tiavaru ia ratou mai Ierusalema e Iuda ˈtu. (Ezera 7:12, 26) Te itehia ra râ e aita oia i titauhia ia na reira. Ua parau “taua amuiraa rahi atoa ra” e: “O ta oe â i parau maira, ua tia ia matou ia rave.” Hau atu â, ua faˈi ratou e: “Ua orure matou i te hau i te hoê faito rahi roa i te reira vahi, MN.” (Ezera 10:11-13) Te vai ra i roto i te Ezera pene 10 te mau iˈoa o na taata 111 tei pee i te faaotiraa na roto i te faahoˈiraa i ta ratou mau vahine ěê e te mau tamarii ta ratou i fanau.
8. No te aha te ohipa teimaha faahoˈiraa i te mau vahine ěê i riro ai ei mea maitai no te huitaata taatoa?
8 Mea maitai teie ohipa eiaha noa no to Iseraela no te huitaata atoa râ. Ahiri e aita hoê aˈe ohipa i ravehia no te faatitiaifaro i teie fifi, e nehenehe te mau ati Iseraela e anoi-roa-hia i roto i te mau nunaa e haaati ra ia ratou. I reira, e ino roa ïa te reni e aratai i te Huaai i Tǎpǔhia no te haamaitai i te huitaata taatoa. (Genese 3:15; 22:18) Mea fifi roa ïa i te haapapu i te tiaraa taata o te Huaai i Tǎpǔhia ei huaai a te Arii Davida no te opu fetii o Iuda. Fatata 12 matahiti i muri aˈe, ua ara-maite-faahou-hia teie tumu parau faufaa i to ‘te tamarii a Iseraela faataaraa ˈtu i te taata ěê.’—Nehemia 9:1, 2; 10:29, 30.
9. Eaha te aˈoraa maitai ta te Bibilia e horoa ra na te mau Kerisetiano i faaipoipohia i te mau hoa e ere i te mau Kerisetiano?
9 Eaha ta te mau tavini o Iehova no teie nei tau e nehenehe e haapii mai na roto i teie aamu? Parau mau, aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te faufaa o te Ture. (Korinetia 2, 3:14) E faaroo râ ratou i “te ture a te Mesia ra.” (Galatia 6:2) No reira, e pee te hoê Kerisetiano i faaipoipohia i te hoê hoa e ere i te Kerisetiano i te aˈoraa a Paulo: “E vahine [“e ere i te Kerisetiano,” MN] ta te hoê taeae ra, e i tia i taua vahine ra ia parahi â ia ˈna ra, eiaha oia e tuu ê atu ia ˈna.” (Korinetia 1, 7:12) Hau atu â, e titau te mau Papai i te mau Kerisetiano i faaipoipohia i te mau hoa e ere i te Kerisetiano ia rohi no te haamanuïa i to ratou oraraa feia faaipoipo. (Petero 1, 3:1, 2) Mea pinepine te faarooraa i teie aˈoraa maitai i te horoa mai i te haamaitairaa e ua taui te mafatu o te hoa faaipoipo e ere i te Kerisetiano no te parau mau. Ua riro mai te tahi pae ei mau Kerisetiano bapetizohia haapao maitai.—Korinetia 1, 7:16.
10. Eaha te haapiiraa ta te mau Kerisetiano e nehenehe e huti mai na roto i na ati Iseraela 111 tei faahoˈi i ta ratou mau vahine ěê?
10 E haapiiraa maitatai râ tei tupu i nia i te mau ati Iseraela tei faahoˈi i ta ratou mau vahine ěê no te mau Kerisetiano e faaea taa noa ra. Eiaha ratou ia haamata i te haamatau i te tane aore ra i te vahine e ere i te Kerisetiano. Peneiaˈe e mea fifi i te ape i teie huru auhoaraa, mea mauiui atoa, o te haerea maitai roa ˈˈe râ te reira ia tamau noa te hoê i te haamaitaihia e te Atua. Te faauehia ra te mau Kerisetiano e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia [“e ere i te Kerisetiano,” MN].” (Korinetia 2, 6:14) E tia i te Kerisetiano atoa e faaea taa noa ra e hinaaro ra e faaipoipo ia opua i te faaipoipo i te hoê hoa faaroo mau.—Korinetia 1, 7:39.
11. Mai te mau ati Iseraela, nafea tatou e tamatahia ˈi no nia i te mea oaoa rahi na tatou?
11 Ua faatitiaifaro te mau Kerisetiano ia ratou iho na roto i te mau ravea e rave rahi atoa i to ratou faaararaahia e te pee ra ratou i te hoê aveia aita e au ra i te mau Papai. (Galatia 6:1) I te tahi taime, ua faaite teie vea i te haerea eita e au i te mau Papai, haerea o te faaere i te hoê taata i to ˈna tiaraa melo no te faanahonahoraa a te Atua. I te matahiti 1973, ei hiˈoraa, ua taa maitai i te nunaa o Iehova e e hara ino mau te rave-hua-raa i te raau taero e te puhipuhiraa i te avaava. No te pee tamau i te hoê haerea paieti, e tia ia “tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te varua.” (Korinetia 2, 7:1) E rave rahi atoa tei haafaufaa i teie aˈoraa Bibilia; ua farii ratou e farerei i te mauiui e itehia ia haapaehia te avaava no te faaea noa i roto i te nunaa viivii ore o te Atua. Ua horoa-atoa-hia te aratairaa maramarama a te mau Papai no nia i te mau tumu parau o te taatiraa, te ahuraa, te faaneheneheraa e te maitiraa paari i te ohipa imiraa, te faaanaanataeraa e te upaupa. Noa ˈtu eaha te mau faaueraa tumu o te mau Papai i faahaamanaˈohia ia tatou, ia vai ineine noa tatou “i te faatitiaifarohia,” mai te mau ati Iseraela 111. (Korinetia 2, 13:11, MN) E faaite ïa te reira e ‘te faateitei nei tatou’ i te haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna nunaa moˈa ‘ei mea oaoa rahi na tatou.’
12. Eaha tei tupu i te matahiti 455 H.T.T.?
12 I muri aˈe i te aamu no nia i te mau vahine ěê, aita te Bibilia e faaite maira eaha tei tupu i Ierusalema i te roaraa o na 12 matahiti i muri mai. Ma te feaa ore, ua rahi roa ˈtu â te riri o te mau nunaa tapiri ia Iseraela no te faaoreraahia te mau faaipoiporaa e rave rahi. I te matahiti 455 H.T.T., ua tae mai Nehemia i Ierusalema e te hoê nuu apee. Ua nominohia oia ei tavana no Iuda e ua afai mai oia i te mau rata a te arii Peresia e faatia ra ia ˈna e patu faahou i te oire.—Nehemia 2:9, 10; 5:14.
Patoiraa a te mau nunaa tapiri e pohehae ra
13. Eaha te haerea o te mau nunaa tapiri haapaoraa hape o te mau ati Iuda, e eaha ta Nehemia i rave?
13 Ua patoi te mau nunaa tapiri haapaoraa hape i te fa o te haerea mai o Nehemia. Ua haamǎtaˈu to ratou mau aratai ia ˈna na roto i te aniraa e: “E mârô â outou i te arii?” Ma te faaite i te faaroo ia Iehova, ua pahono atura Nehemia e: “Na te Atua o te raˈi e [“haamanuïa ia matou,” MN]; e teie nei, e tia matou o to ˈna mau tavini e rave e patu; aita râ a outou e tufaa, aita a outou manaˈoraa, aita hoi e faufaa i Ierusalema nei.” (Nehemia 2:19, 20) Ia haamata te tataîraa o te mau patu, te tâhitohito maira taua noâ mau enemi ra e: ‘Te aha noa ra tera ra mau ati Iuda rii? e rave faahou anei ratou i te ofai ama auahi no roto i te patu parari ra? Ua tiaia anaˈe te tahi alope i tera ra patu ofai ta ratou e patu aˈera, e marua ïa i raro.’ Aita o Nehemia i pahono atu i teie mau parau, ua pure maori oia e: “E faaroo mai oe, e to matou Atua, i to matou vahavaharaahia mai; e faahoˈi oe i te faaino na ratou i nia i to ratou iho upoo.” (Nehemia 4:2-4) Ma te tuutuu ore, ua horoa noa Nehemia i teie hiˈoraa maitai tuuraa i te tiaturiraa i nia ia Iehova!—Nehemia 6:14; 13:14.
14, 15. (a) Nafea to Nehemia faarururaa i te haamǎtaˈuraa o te haavîraa uˈana a te enemi? (b) Nafea te mau Ite no Iehova i nehenehe ai e tamau noa i ta ratou ohipa paturaa pae varua noa ˈtu te patoiraa uˈana?
14 No te rave maite i ta ratou ohipa pororaa faufaa, e tuu atoa te mau Ite no Iehova i teie mahana i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua. Te tamata nei te feia patoi i te faataupupu i teie ohipa na roto i te tâhitohito. I te tahi taime, e faaea roa te mau taata i anaanatae i te poroi o te Basileia no te mea eita ta ratou e nehenehe e faaoromai i te faaoooraa. Ia ore te faaoooraa e manuïa, e riri te feia patoi e e faaohipa ratou i te haamǎtaˈuraa o te haavîraa uˈana. O ta te feia i patu i te mau patu o Ierusalema ïa i farerei. Aita râ o Nehemia i vaiiho e ia haamǎtaˈuhia oia. Ua horoa maori oia i te mauhaa na te feia patu no te patoi i te aroraa a te enemi e ua faaetaeta oia i to ratou faaroo i te na ôraa e: “Eiaha outou e mǎtaˈu ia ratou; e haamanaˈo ia Iehova, i te rahi e te mana, a aro ai outou ia ora to outou mau taeae, e ta outou mau tamarii, e ta outou mau tamahine, e ta outou mau vahine, e to outou mau fare.”—Nehemia 4:13, 14.
15 Mai i te tau o Nehemia, mea navai maitai te mau mauhaa a te mau Ite no Iehova no te tamau i ta ratou ohipa paturaa pae varua noa ˈtu te patoiraa uˈana. Ua horoa mai “te tavini haapao maitai e te paari” i te maa varua e faaetaeta i te faaroo o te tauturu i te nunaa o te Atua ia hotu maitai tae noa ˈtu i te mau vahi ua opanihia ta ratou ohipa. (Mataio 24:45) Ei faahopearaa, ua tamau noa Iehova i te haamaitai i to ˈna nunaa i te maraaraa na te ao atoa nei.—Isaia 60:22.
Te mau fifi no roto noa iho
16. Eaha te mau fifi no roto noa iho i haaparuparu i te feruriraa o te feia patu i te patu o Ierusalema?
16 A haere noa ˈi te patu-faahou-raa o te mau patu o Ierusalema i mua e a teitei noa ˈtu ai te patu, te fifi noa ˈturâ te ohipa. Ua tupu te reira i te taime a itehia ˈi e te haaparuparu ra te hoê fifi i te feruriraa o te feia patu e tutava ra. No te maa ore, mea fifi no te tahi mau ati Iuda i te horoa i te maa na to ratou utuafare e i te aufau i ta ratou mau tute i te faatereraa no Peresia. Ua horoa tarahu te mau ati Iuda taoˈa rahi i te maa e te moni na ratou. Ma te huri tua râ i te Ture a te Atua, ua titauhia i te mau ati Iseraela veve aˈe ia tǎpǔ i to ratou fenua e ta ratou mau tamarii ei haapapuraa e e faahoˈi ratou i te moni ma te moni taime hau. (Exodo 22:25; Levitiko 25:35-37; Nehemia 4:6, 10; 5:1-5) I teie nei, te haamǎtaˈu ra te feia horoa tarahu e haru i to ratou fenua e te faahepo ra ia ratou ia hoo i ta ratou mau tamarii ei tîtî. Ua riri roa Nehemia i teie haerea aroha ore e te nounou taoˈa. Ua rave oioi oia e haapapu e e tamau noa Iehova i te haamaitai i te ohipa patu-faahou-raa i te patu o Ierusalema.
17. Eaha ta Nehemia i rave no te haapapu e e tamau noa Iehova i te haamaitai i te ohipa paturaa, e eaha te faahopearaa?
17 Ua faanahohia ˈtura “te tahi amuiraa rahi,” e ua faaite maitai Nehemia i te mau ati Iseraela taoˈa rahi e aita roa ˈtu Iehova i mauruuru i ta ratou i rave. I muri iho, ua titau oia i te feia hara e tae noa ˈtu i te tahi mau tahuˈa ia faahoˈi i te moni taime hau atoa ta ratou i rave e ia faahoˈi i te mau fenua ta ratou i rave ma te tia ore i te feia aita i maraa ia ratou i te aufau i te moni taime hau. Ma te haapopouhia, ua parau maira te feia hara e: “E faahoˈi matou, e ore matou e titau faahou atu i ta ratou: e na reira matou i ta oe i parau mai na.” E ere teie i te mau parau faufaa ore, no te mea te faatia ra te Bibilia “e ua haapao atura te taata i [ta Nehemia] parau.” E ua arue aˈera te amuiraa taatoa ia Iehova.—Nehemia 5:7-13.
18. No teihea haerea i matauhia ˈi te mau Ite no Iehova?
18 Eaha ïa i to tatou nei mahana? Aita te mau Ite no Iehova e imi ra i te apî i nia ia vetahi ê, ua matauhia râ ratou no to ratou horoa rahi i to ratou mau hoa faaroo e ia vetahi ê i farerei i te fifi. Mai i te tau o Nehemia, ua horoa mai te reira i te mau arueraa rahi ia Iehova ma te aau mehara. Ua manaˈo noa râ “te tavini haapao maitai e te paari” e mea titauhia ia horoa i te aˈoraa a te mau Papai no nia i te mau tumu parau i te pae imiraa faufaa e no nia i te faufaaraa eiaha e imi i te apî i nia ia vetahi ê ma te nounou rahi. I roto i te tahi mau fenua, mea pinepine i te titauhia te tino moni rahi roa no te potii e momoˈahia, te faaara papu maira râ te Bibilia e eita te feia nounou taoˈa e te feia taviri taata e tufa i te Basileia o te Atua. (Korinetia 1, 6:9, 10) E faahaamanaˈoraa te haerea maitai o te rahiraa o te mau Kerisetiano i mua i teie aˈoraa no te huru hiˈoraa o te mau ati Iuda i te hara o te imiraa i te apî i nia i to ratou taeae veve aˈe.
Ua oti mai te patu o Ierusalema
19, 20. (a) Eaha te faahopearaa o te faaotiraa i te patu o Ierusalema i nia i te feia haapaoraa patoi? (b) Eaha te upootiaraa ta te mau Ite no Iehova i ite i roto i te mau fenua e rave rahi?
19 Noa ˈtu te patoiraa atoa, ua oti mai te patu o Ierusalema i roto e 52 mahana. Eaha te faahopearaa o te reira i nia i te feia patoi? Ua parau Nehemia e: “E ite aˈera te mau enemi atoa, e ia hiˈo mai hoi te mau etene e ati noa ˈˈe, ua piˈo ihora to ratou mata i raro i te [“haamâ,” MN]; te ite ra hoi ratou e mea turuhia mai taua ohipa nei e to matou Atua i oti ai.”—Nehemia 6:16.
20 I teie mahana, te tamau noa ra te patoiraa a te enemi i te ohipa a te Atua na roto i te mau ravea rau e i te mau vahi rau. Ua ite râ te mau mirioni taata i te faufaa-ore-raa o te patoiraa i te mau Ite no Iehova. A hiˈo na i te mau tamataraa i mutaa ihora i te tapea i te ohipa pororaa i Helemani i te tau o te mau Nazi, i Europa Hitia o te râ e i roto i te mau fenua e rave rahi no Afirika. Aita teie mau tamataraa atoa i manuïa, e e rave rahi taata e faˈi nei i teie nei e ‘mea turuhia mai taua ohipa nei e te Atua i oti ai.’ Auê ïa haamaitairaa no te feia paari haapao maitai tei “faateitei” i te haamoriraa ia Iehova ‘ei mea oaoa rahi na ratou’ i roto i taua mau fenua ra!
21. Eaha te mau tupuraa faufaa roa e hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?
21 I roto i te tumu parau i muri nei, e faahaamanaˈo tatou i te mau tupuraa faufaa roa tei aratai i te avariraa oaoa o te patu o Ierusalema i oti. E hiˈo atoa tatou e te fatata maira te faaotiraa i te hoê oire rahi roa ˈtu â no te maitai o te huitaata taatoa.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Nafea to Ezera e vetahi atu â oaoaraa no nia ia Ierusalema?
◻ Eaha te mau ohipa hape ta Ezera e Nehemia i tauturu i te mau ati Iuda e rave rahi ia faatitiaifaro?
◻ Eaha te mau haapiiraa ta outou e nehenehe e huti mai na roto i te mau aamu no nia ia Ezera e ia Nehemia?
[Hohoˈa i te api 15]
O Ierusalema, e ere to ˈna toroa teitei i Susana te haapeapearaa rahi a Nehemia
[Hohoˈa i te api 16, 17]
Mai ia Nehemia, e hinaaro tatou e pure no te ani i te aratairaa a Iehova e to ˈna puai no te tamau noa i roto i ta tatou ohipa pororaa faufaa roa