VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/5 api 19-25
  • E faatupuhia te haavaraa i te peho e faataahia ˈi ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faatupuhia te haavaraa i te peho e faataahia ˈi ra
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua pahono o Iehova i te hoê pure
  • E faaora o Iehova i to ˈna nunaa
  • “A haamoˈa i te tamaˈi”
  • E paruru o Iehova i to ˈna nunaa
  • Buka Bibilia numera 29—Ioela
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • A haamanaˈo i te mahana o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A pee i te hiˈoraa o te mau peropheta: Ioela
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2013
  • Manaˈo faufaa o te buka a Ioela e Amosa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/5 api 19-25

E faatupuhia te haavaraa i te peho e faataahia ˈi ra

“Te mau fenua, e haere mai i te peho o Iehosaphata: ei reira vau e parahi ai e haava i te mau fenua.”—IOELA 3:12.

1. No te aha o Ioela i ite ai i te mau nahoa tei haaputuputu i “te peho e faataahia ˈi ra”?

“E RAVE rahi, e rave rahi, i te peho e faataahia ˈi ra”! Te taio nei tatou i teie mau parau putapû i roto i te Ioela 3:14. E no te aha teie mau nahoa i haaputuputuhia ˈi? Te pahono ra o Ioela e: “Ua fatata hoi te mahana o Iehova.” E mahana rahi teie e faatia ˈi o Iehova ia ˈna—e mahana e faatupu ai oia i ta ˈna haavaraa i nia i te rahiraa o tei patoi i te Basileia haamauhia a te Atua e faaterehia e Iesu Mesia. I te pae hopea, e tuu na “toomaha pue melahi” i roto i te Apokalupo pene 7 i “na mataˈi e maha o te ao nei” ta ratou i tapea papu na, a faatupu ai i te “ati rahi . . . aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.”—Apokalupo 7:1; Mataio 24:21.

2. (a) No te aha te vahi i reira e tupu ai taua haavaraa ra i piihia ˈi ma te tano “te peho o Iehosaphata”? (b) Eaha ta Iehosaphata i rave ma te au i to ˈna aroraahia mai?

2 I roto i te Ioela 3:12, ua piihia te vahi i reira e tupu ai taua haavaraa ra, “te peho o Iehosaphata.” Tera te hoê iˈoa tano maitai, i te mea i tera taime arepurepu o te aamu o Iuda, ua faatupu o Iehova i te haavaraa e au no te Arii maitai ra o Iehosaphata, oia hoi te auraa o taua iˈoa ra “O Iehova te haava.” Ia hiˈopoa-anaˈe-hia te ohipa i tupu i taua tau ra, e taa papu aˈe ia tatou i te ohipa e tupu mai i to tatou nei tau. Tei roto ïa te aamu i te Paraleipomeno 2 pene 20. I te irava 1 o taua pene ra, te taio ra tatou e “ua haere maira te tamarii a Moabi, e te tamarii a Amona, e te tahi pae ati Edoma atoa ra, e rave ia Iehosaphata e tamaˈi.” Eaha ta Iehosaphata i rave? Ua rave atura o ˈna i tei matauhia i te mau tavini haapao maitai o Iehova ia fifi anaˈe. Ua huri tia ˈtu oia i nia ia Iehova no te ani i te aratairaa, ma te pure tuutuu ore e: “Eita anei oe e [haava] ia ratou, e to matou Atua? aita hoi o matou nei e puai ia rave atu i teie nei feia rahi e tii mai e rave ia matou nei; aita hoi matou i ite i te ravea ia rave: tei [nia] ia oe râ to matou mata.”—Paraleipomeno 2, 20:12; MN.

Ua pahono o Iehova i te hoê pure

3. Eaha te mau faaueraa ta Iehova i horoa i to Iuda, i to ratou faarururaa i te aroraa uˈana a te mau nunaa tapiri?

3 I reira “te tia noa ra Iuda atoa i mua ia Iehova, e ta ratou mau tamarii rii, e ta ratou mau vahine, e ta ratou mau tamarii atoa,” ua pahono maira o Iehova. (Paraleipomeno 2, 20:13) Mai ta ˈna e faaohipa nei i teie mahana i ta ˈna “tavini haapao maitai e te paari,” ua ohipa maira Tei faaroo rahi i te pure na roto i te arai o te peropheta ati Levi ra o Iahaziela no te horoa mai i Ta ˈna pahonoraa i te feia i haaputuputu. (Mataio 24:45) Te taio nei tatou e: “Te na ô maira Iehova ia outou, Eiaha outou e mǎtaˈu, eiaha e hitimaue i teie nei feia rahi; e ere i ta outou teie nei aroraa, na te Atua râ. . . . E ore outou e aro i tena na, e haamau outou, e tia noa mai, e hiˈo i te ora na Iehova e horoa mai na outou. . . . Eiaha e mǎtaˈu, eiaha e taiâ; ananahi a tii a rave ia ratou: tei ia outou hoi Iehova.”—Paraleipomeno 2, 20:15-17.

4. Mea nafea to Iehova titauraa e ia ohipa to ˈna nunaa, eiaha e faaea noa, i to ratou faarururaa i te enemi?

4 Aita o Iehova e ani noa ra i te Arii ra o Iehosaphata e i to ˈna nunaa ia tiai noa ratou i te hoê faaoraraa semeio ma te faaea noa. E ohipa râ ratou no te faaruru i te enemi. Ua faaite te arii e ‘to Iuda atoa, e ta ratou mau tamarii rii, e ta ratou mau vahine, e ta ratou mau tamarii atoa,’ i te hoê faaroo puai, inaha ma te auraro, ua tia aˈera ratou i te poipoi roa, e ua haere atura ratou e faaruru i te enemi. I to ratou haereraa, ua tamau noa te arii i te horoa i te mau faaueraa e te faaitoitoraa teotaratia, ma te faaue ia ratou e: “E tiaturi i to outou Atua ia Iehova, e ore ïa outou e aueue, e faaroo i te mau peropheta na ˈna, e maitai ïa outou.” (Paraleipomeno 2, 20:20) A tiaturi ia Iehova! A faaroo i te mau peropheta! Te reira mau te ravea o te manuïaraa. Oia atoa i teie mahana, e faaea itoito anaˈe i roto i te taviniraa a Iehova, eiaha roa ˈtu tatou e feaa e e faaupootia o Iehova i to tatou nei faaroo!

5. Mea nafea te mau Ite no Iehova ia ohipa i teie mahana a arue ai ratou ia Iehova?

5 Mai te mau taata o Iuda i te tau o Iehosaphata, e tia ia tatou ia “haamaitai ia Iehova, e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.” Nafea tatou ia haamaitai ia ˈna? Na roto i ta tatou pororaa itoito i te Basileia! Mai te mau taata o Iuda o tei ‘haamata i taua himene ra, e te haamaitai,’ e amui atu tatou i te mau ohipa i to tatou faaroo. (Paraleipomeno 2, 20:21, 22) Oia, a faaineine ai Iehova i te aro i to ˈna mau enemi, e faaite tatou e e faaroo mau to tatou! Noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e mea atea â, e rave anaˈe i te faaotiraa e faaoromai, e faaite i te hoê faaroo ieie, mai te hiˈoraa o to ˈna nunaa upootia i te mau vahi arepurepu o te ao nei i teie mahana. I te tahi mau fenua e te tupu nei te hamani-ino-raa, te haavîraa uˈana, te oˈe, e te fifi i te pae faanavairaa faufaa, te ite ra te mau tavini haapao maitai o Iehova i te mau faahopearaa faahiahia, mai tei faaitehia i roto i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1998 (Farani).

E faaora o Iehova i to ˈna nunaa

6. Nafea te faaroo puai ia tauturu ia tatou ia ore ia taiva i teie mahana?

6 I te taime a haaati mai ai te mau nunaa iino ia Iuda, ua tamata ratou i te haamou i te nunaa o te Atua, ua ohipa maira râ te mau tavini o Iehova ma te faaroo rahi, na roto i te himeneraa i ta ˈna mau arueraa. E nehenehe tatou e faaite i te hoê â faaroo i teie tau. Na roto i te faaîraa i to tatou oraraa i te mau ohipa e arue ra ia Iehova, te haapaari ra ïa tatou i to tatou haana tamaˈi i te pae varua, ma te ore e horoa ˈtu ia Satani te ravea e mau ai tatou. (Ephesia 6:11) Na roto i te hoê faaroo puai e nehenehe atoa ˈi tatou e faaruru i te tamataraa no te paeau faaanaanataeraa faufau, te nounou taoˈa, e te tâuˈa-ore-raa o te taata o tei itehia i roto i te ao e pohe atura e haaati nei ia tatou. Na teie faaroo vî ore e tauturu ia tatou ia tavini ma te taiva ore e “te tavini haapao maitai e te paari” ma te tamau atoa i te amu i te maa pae varua i horoahia mai “i te hora mau ra.”—Mataio 24:45.

7. Eaha ta te mau Ite no Iehova i rave i mua i te mau aroraa huru rau i nia ia ratou?

7 E paruru to tatou faaroo niuhia i nia i te Bibilia ia tatou i te mau opuaraa iino faanahohia e te feia o tei faatupu i te feruriraa o “te tavini ino” e faaitehia ra i roto i te Mataio 24:48-51. Ua tupu teie nei parau tohu ma te faahiahia na roto i te mau apotata o te haavare uˈana nei e o te faaino atoa nei i roto e rave rahi mau fenua i teie mahana, e te faaau atu nei ratou e vetahi feia mana i rotopu i te mau nunaa. Ia manaˈo anaˈe te mau Ite no Iehova e e mea tia, e pahono atu ratou, mai tei faataahia i roto i te Philipi 1:7, na roto i te ‘parururaa i te parau apî maitai e ia ite-papu-hia i mua i te ture, MN.’ Ei hiˈoraa, i te 26 no Setepa 1996, i roto i te hoê ohipa hororaa e te fenua Heleni, ua haapapu faahou na haava e iva paatoa no te Tiribuna o te mau Tiaraa o te Taata no Europa, e vai nei i Strasbourg, e “te faaî ra te haapaoraa a te mau Ite no Iehova i te mau titauraa ei ‘faaroo fariihia,’” e ia au i taua tiaraa ra, e fanaˈo ratou i te tiamâraa i te pae feruriraa, te haava manaˈo, e te tiaturiraa, e te tiaraa no te faaite-atoa-raa i to ratou faaroo. No te mau apotata, ua faaitehia mai te haavaraa a te Atua e: “Ua tupu iho nei râ ia ratou te maa parau mau ra e, Ua hoˈi te urî i to ˈna iho ruai, e te maiaa i mâ ra i to ˈna taaviriviriraa i te vari.”—Petero 2, 2:22.

8. I te tau o Iehosaphata ra, mea nafea to Iehova haavaraa i te mau enemi o To ˈna nunaa?

8 I te tau o Iehosaphata ra, ua faatupu o Iehova i ta ˈna haavaraa i nia i te feia i hinaaro e haamauiui i To ˈna nunaa. Te taio nei tatou e: “Ua tuu aˈera Iehova i te taoto i te mau tamarii a Amona e ia Moabi, e to te mouˈa ra to Seira tei haapaohia ei rave ia Iuda, ei rave e pau ihora ratou. Ua rave atura te mau tamarii a Amona e Moabi, i to te mouˈa ra to Seira, e taparahi e ia pau roa ratou; e pau aˈera to te mouˈa ra to Seira, ua tahutu noa ˈtura i te taparahiraa ia ratou iho.” (Paraleipomeno 2, 20:22, 23) Ua pii to Iuda i taua vahi ra te peho ra o Beraka, te auraa ra e “Haamaitairaa.” I teie nei tau atoa, e faatupu mai te haavaraa a Iehova i nia i to ˈna mau enemi i te mau haamaitairaa rahi no to ˈna iho nunaa.

9, 10. O vai ma te tia mau â ia haavahia ma te au ore e Iehova?

9 E uiui paha tatou e, O vai mâ, i to tatou nei tau, te farerei atu i te hoê haavaraa au ore no ǒ mai ia Iehova ra? No te ite i te pahonoraa, e hiˈo faahou ïa tatou i te parau tohu a Ioela. Te parau ra te Ioela 3:3 no nia i te mau enemi o te nunaa o te Atua e “ua hoo atura ratou i te tamaiti hoê i te faaturi, e ua tarahu atura i te potii hoê i te uaina.” Oia, ua hiˈo atu ratou i te mau tavini o te Atua mai te feia haihai roa, e ta ratou mau tamarii ei mea faufaa ore mai te tarahuraa i te hoê faaturi aore ra te hoo o te hoê pita uaina. E tiai mai ïa ratou i ta ratou.

10 E haava-atoa-hia te feia e faaturi nei i te pae varua. (Apokalupo 17:3-6) E hapa rahi taa ê ta te feia e turai ra i te mau mana politita ia hamani ino i te mau Ite no Iehova e ia haafifi i ta ratou ohipa, mai tei ravehia e te mau tia faaroo faahuehue aita i maoro aˈenei i Europa Hitia o te râ. Te faaite ra o Iehova i ta ˈna faaotiraa e haava i taua mau taata ohipa ino ra.—Ioela 3:4-8.

“A haamoˈa i te tamaˈi”

11. Mea nafea o Iehova ia titau i to ˈna mau enemi no te tamaˈi?

11 I muri iho, te pii ra o Iehova i to ˈna nunaa ia faatae i teie titauraa i te mau nunaa: “[A haamoˈa] i te tamaˈi, [a] faatia na i te feia puai; [a] haafatata mai i te feia tamaˈi e haere mai i nia.” (Ioela 3:9; MN) E parau faaite teie no te hoê huru tamaˈi taa ê—te tamaˈi tia. Te turui nei te mau Ite no Iehova taiva ore i nia i te mau mauhaa tamaˈi i te pae varua a pahono ai ratou i te mau manaˈo haavare, e a patoi ai i te haavare ma te parau mau. (Korinetia 2, 10:4; Ephesia 6:17) Ua fatata te Atua i te haamoˈa i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apokalupo 16:14) E tamâ teie tamaˈi i te fenua nei i te feia atoa e patoi ra i te tiaraa mana arii o te Atua. Eita to ˈna nunaa i nia i te fenua nei, e ohipa tino mai i roto i taua tamaˈi ra. I te auraa mau e i te auraa taipe, ua “tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau.” (Isaia 2:4) I te tahi aˈe râ pae, te titau nei o Iehova i te mau nunaa enemi ia tamaˈi: “A tiapai na i ta outou auri arote ei ˈoˈe, e ta outou mau tipi tope raau ra ei mahae.” (Ioela 3:10) Te titau atoa ra oia ia ratou ia tuu i te taatoaraa o ta ratou mau matini e mau mauhaa tamaˈi apî i roto i te aroraa. Eita râ ratou e manuïa, no te mea na Iehova te aroraa e te re!

12, 13. (a) Noa ˈtu e ua oti te Tamaˈi Toetoe, ehia rahiraa nunaa tei faaite e te tamaˈi noa ra ratou? (b) Aita te mau nunaa i ineine no teihea mea?

12 I te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua parau te mau nunaa e ua oti te Tamaˈi Toetoe. Tera râ, ua naeahia anei i te mau Nunaa Amui ta ratou fa matamua e faatupu i te hau e te ino ore? Aita roa ˈtu! Eaha ta te mau ohipa i tupu i Burundi, Irakia, Liberia, te Repubilita Demotaratia no Congo, Rwanda, Somalia, Yugoslavia tahito, e faaite maira ia tatou? Mai ta Ieremia 6:14 i parau, te na ô ra ratou e: “Ei hau, ei hau; e aita roa ˈtu hoi e hau.”

13 Noa ˈtu e ua oti roa te tamaˈi i te tahi mau vahi, te tamau noa nei â te mau hau melo o te mau Nunaa Amui, i te tataˈu no te hamani i te mau mauhaa tamaˈi hau atu i te aravihi. Te tamau nei vetahi i te haaputu i te mau mauhaa tamaˈi atomi. Te hamani nei vetahi pae i te mau mauhaa taero aore ra haaparare i te maˈi pohe o te nehenehe e haamou e rave rahi taime i te taata. A haaputuputu ai taua mau nunaa ra i te vahi taipe tei piihia o Aramagedo, te titau ra oia ia ratou e: “A parau ai tei paruparu ra, Ua etaeta vau. E haaputuputu, e haere mai, e te mau fenua, e haaputuputu outou e ati noa ˈˈe.” Ua pii atura o Ioela e: “E tuu ra Iehova i to [ˈna] feia puai i raro i reira.”—Ioela 3:10, 11.

E paruru o Iehova i to ˈna nunaa

14. O vai te feia puai o Iehova?

14 O vai te feia puai o Iehova? I roto i te Bibilia, tau 280 taime to te Atua mau piiraahia e ‘Iehova sabaota.’ (Te mau arii 2, 3:14) E mau puai melahi o te raˈi teie mau nuu, o te vai ineine nei i te rave i te mau faaueraa a Iehova. I to te mau ati Arama imiraa i te haru ia Elisaia, ua faaaraara aˈera o Iehova i te mata o te tavini o Elisaia ia nehenehe hoi oia ia ite e no te aha ratou e ore ai e manuïa: “E inaha, ua î te mouˈa i te puaahorofenua, e te pereoo auahi, i te haaatiraa ia Elisaia ra.” (Te mau arii 2, 6:17) Ua parau o Iesu e e nehenehe ta ˈna e ani atu i to ˈna Metua ia horoa mai “i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â.” (Mataio 26:53) Ma te faataa ia Iesu i nia i te puaahorofenua no te faatupu i te haavaraa i Aramagedo, te na ô ra te Apokalupo e: “Ua pee maira te mau papaupea o te raˈi ra ia ˈna i nia i te puaahorofenua teatea ra, ma te ahu hua teatea, e te viivii ore i te ahuraa. E e ˈoˈe ooi tei na roto mai i ta ˈna vaha, ei tairiraa na ˈna i te mau fenua ra; e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra: e na ˈna e taataahi i te neneiraa uaina ra o te hoturaa rahi o te riri o te Atua Puai hope ra.” (Apokalupo 19:14, 15) Te faataahia ra teie neneiraa uaina taipe na roto i te mau parau oraora mai “te neneiraa rahi uaina ra o te riri o te Atua ra.”—Apokalupo 14:17-20.

15. Mea nafea to Ioela faataaraa i te tamaˈi a Iehova i nia i te mau nunaa?

15 Mea nafea ïa o Iehova ia pahono i te aniraa a Ioela ia tuu te Atua i to ˈna iho feia puai i raro? Tei roto ïa te pahonoraa i teie mau parau faahohoˈa: “Faaaraara mai te mau fenua, e haere mai i te peho o Iehosaphata: ei reira vau e parahi ai e haava i te mau fenua e haaati mai nei. A maoa na i te ooti i roto, ua para te maa auhune; haere mai, e pou i raro, ua î te neneiraa, e ua manii te mau vairaa i rapae; ua rahi ta ratou hara. E rave rahi, e rave rahi, i te peho e faataahia ˈi ra: ua fatata hoi te mahana o Iehova i te peho e faataahia ˈi ra. E haapourihia te mahana e te marama, e ore hoi te mau fetia e anaana mai. E uâ mai hoi Iehova i Ziona, e haapuroro mai oia i tana reo i Ierusalema; e aueue hoi te mau raˈi e te fenua.”—Ioela 3:12-16.

16. O vai ma te faaôhia mai i rotopu i te feia e haavahia e Iehova?

16 Oia mau atura e te auraa o te iˈoa o Iehosaphata “O Iehova te haava,” e faatia taatoa to tatou Atua, o Iehova, i to ˈna tiaraa mana arii ia faatupu oia i ta ˈna haavaraa. Te faaite ra te parau tohu e, o tei roaa ia ratou te hoê haavaraa au ore, “e rave rahi, e rave rahi [ïa], i te peho e faataahia ˈi ra.” I rotopu i taua mau nahoa ra, te vai ra te mau taata e turu nei i te haapaoraa hape o tei vai noa mai. E ite-atoa-hia te feia i faataahia i roto i te Salamo 2—mai te mau etene, te mau taata nei, te hui arii o te fenua, e te hui raatira—o tei maiti hoi i te faanahoraa ino o teie nei ao, maoti i te “haamori ia Iehova ma te mǎtaˈu.” Te patoi nei ratou i te ‘hôˈi i te tamaiti.’ (Salamo 2:1, 2, 11, 12) Aita ratou e farii ra ia Iesu ei Arii i raro aˈe mai ia Iehova. Hau atu, i rotopu i te mau nahoa tei tapaohia no te haamouraa, te vai ra te mau taata atoa ta te Arii hanahana e haava ei “puaaniho.” (Mataio 25:33, 41) I te taime faataahia e Iehova no te uuru mai te Ierusalema i nia i te raˈi, e haere mai ta ˈna Arii o te mau arii maitihia na nia i te puaahorofenua no te faatupu i taua haavaraa ra. E aueue mau â te raˈi e te fenua! Tera râ, ua roaa mai ia tatou te haapapuraa e: “E riro râ Iehova ei haapuraa no to ˈna ra mau taata, e ei pare no te tamarii a Iseraela.”—Ioela 3:16.

17, 18. O vai ma tei faataahia mai te feia e ora mai i te ati rahi, e eaha te mau huru tupuraa ta ratou e fanaˈo?

17 Te faataa nei te Apokalupo 7:9-17 i te feia e ora mai i te ati rahi mai te “feia rahi roa,” oia hoi te feia e faatupu ra i te faaroo i roto i te mana taraehara o te toto o Iesu. I te mahana o Iehova, e paruruhia teie mau taata nei, area te feia e rave rahi o te parau tohu a Ioela ra, e farerei ïa ratou i te haavaraa au ore. Te parau ra o Ioela i te feia e ora mai, e: “E ite hoi outou e, o to outou Atua ra vau, o Iehova, e tei Ziona te parahiraa, tau mouˈa moˈa ra,” oia hoi te parahiraa o Iehova i nia i te raˈi.—Ioela 3:17a.

18 Te faaite maira te parau tohu i muri iho ia tatou no nia i te tuhaa o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi e “e moˈa hoi [oia], e ore te taata ěê e haere na roto.” (Ioela 3:17b) Aore roa e taata ěê faahou i nia i te raˈi e i nia i te tuhaa o te fenua o te Basileia o te raˈi, no te mea ua tupu te tahoêraa i roto i te haamoriraa viivii ore.

19. Mea nafea to Ioela faataaraa i te oaoa i roto i te paradaiso o te nunaa o te Atua i teie mahana?

19 I teie mahana atoa, te itehia nei te hoê hau rahi i rotopu i te nunaa o Iehova i nia i te fenua nei. Ma te tahoê, te faaite nei ratou i ta ˈna mau haavaraa i roto hau atu i te 230 fenua e na roto e 300 tiahapa reo taa ê. Na Ioela i tohu i to ratou ruperupe ma te nehenehe e: “Ia tae i taua mahana ra, e faatopatapata mai ai te mau mouˈa i te uaina momona, tahe hoi te mau aivi i te û, e te mau pape atoa i Iuda ra, e riro ïa i te tahe.” (Ioela 3:18) Oia mau, e tamau o Iehova i te ninii i nia i te feia e arue nei ia ˈna i nia i te fenua nei, i te mau haamaitairaa oaoa e te ruperupe e te mau parau mau faufaa rahi ma te faaea ore. E faatia taatoa o Iehova i to ˈna tiaraa mana arii i roto i te peho e faataahia ˈi ra, e e rahi atu â te oaoa i te taime e faaea mai ai oia i rotopu i te feia atoa ta ˈna i hoo mai.—Apokalupo 21:3, 4.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Mea nafea to Iehova faaoraraa i to ˈna nunaa i te tau o Iehosaphata?

◻ O vai ma te tia ia haamouhia e Iehova i “te peho e faataahia ˈi ra”?

◻ O vai te feia puai o te Atua e eaha te tuhaa ta ratou e rave i roto i te aroraa hopea?

◻ Eaha te mau oaoa ta te feia haamori haapao maitai e fanaˈo ra?

[Hohoˈa i te api 21]

Ua parauhia i to Iuda e: ‘Eiaha outou e mǎtaˈu, e ere i ta outou teie nei aroraa, na te Atua râ’

[Hohoˈa i te api 23]

Te titau ra o Iehova i to ˈna mau enemi ia ‘tiapai i ta ratou auri arote ei ˈoˈe’

[Hohoˈa i te api 24]

Te faaite ra te Bibilia e e ora mai te feia rahi roa i te ati rahi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono