Te tururaa i te parau faauruahia a te Atua ma te taiva ore
“Ua faarue tatou i te mau mea e rave-huna-hia tei riro ei mea haama, aita tatou e haere ra ma te haavarevare, e aita atoa e rave haavare ra i te parau a te Atua.”—KORINETIA 2, 4:2, MN.
1. (a) Eaha tei titauhia no te rave i te ohipa i faauehia i roto i te Mataio 24:14 e te 28:19, 20? (b) I te haamataraa te mau mahana hopea, ua noaa mai te Bibilia na roto ehia rahiraa reo o te nunaa?
I ROTO i ta ˈna parau tohu rahi no nia i te tau o to ˈna vairaa mai ei arii, e te hopea o te faanahoraa tahito o te mau mea, ua tohu o Iesu Mesia e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Ua faaue atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 24:14; 28:19, 20) Ia tupu teie nau parau tohu, ua titauhia te mau tutavaraa rahi i te pae no te huriraa e te neneiraa i te Bibilia, te haapiiraa i to ˈna auraa i te taata, e te tautururaa ia ratou ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. Auê ïa haamaitairaa i te apitiraa ˈtu i roto i teie ohipa! I te matahiti 1914, ua nenei-aˈena-hia te Bibilia taatoa aore ra te tahi tuhaa na roto e 570 reo. Tera râ, mai reira mai tau hanere reo ê atu e e rave rau mau reo iti o tei amuihia mai, e i roto e rave rahi mau reo, hau atu i te hoê tatararaa te vai nei.a
2. Eaha te mau tumu e rave rau i turai i te feia i huri e i nenei i te Bibilia?
2 E ohipa fifi roa no te hoê taata huri ia rave mai i te mau parau na roto i te hoê reo, e ia haamatara ˈtu i te feia e taio e e faaroo i teie mau parau na roto i te hoê reo ê. Ua rave te tahi feia huri Bibilia i ta ratou ohipa ma te haapao maitai e, o te Parau a te Atua ta ratou e huri ra. Vetahi atu râ, ua anaanatae noa ratou i te aravihi o teie opuaraa i te pae no te ite. Peneiaˈe ua faariro noa ratou i te parau a te Bibilia ei tufaa faufaa i te pae ihotumu. No vetahi atu, ua riro te haapaoraa ei imiraa moni na ratou, e ia nenei ratou i te hoê buka tei roto to ratou iˈoa ei taata huri aore ra ei taata nenei, e noaa mai ïa ta ratou moni. Ua rave ratou i ta ratou ohipa ia au i te mau fa ta ratou e titau ra.
3. Eaha te manaˈo o te Tomite Huriraa i te Bibilia a te Ao Apî no nia i ta ˈna ohipa?
3 E mea anaanatae roa teie faaiteraa a te Tomite Huriraa i te Bibilia a te Ao Apî: “Te huriraa i te mau Papai Moˈa, o te iritiraa ïa na roto i te tahi atu reo, i te mau manaˈo e te mau parau a te Atua ra o Iehova . . . E manaˈo teiaha roa teie. Ua papu i te feia i huri i teie tatararaa, e mǎtaˈu nei hoi e e here nei i te Atua ra oia te Tumu o te mau Papai Moˈa, e e hopoia taa ê ta ratou i mua Ia ˈna, no te tufaraa i to ˈna manaˈo e ta ˈna mau faaiteraa ma te tano roa ˈˈe. E hopoia atoa ta ratou i mua i te feia taio tuatapapa maite o te titau nei i te hoê huriraa o te Parau faauruahia a te Atua Teitei Roa ˈˈe no te fanaˈo i te ora mure ore. Mea na roto i te papuraa i teie hopoia rahi to teie tomite taata pûpûhia, faaotiraa i muri aˈe e rave rahi mau matahiti i te Tatararaa a te Ao Apî o te mau Papai Moˈa.” Te fa a te tomite, o te fanaˈoraa ïa i te hoê huriraa o te Bibilia maramarama e te taa-ohie-noa-hia o te pee maite i te papai Hebera e Heleni tumu, e o te riro ei niu ia rahi noa ˈtu â te ite papu.
Eaha tei roohia i te iˈoa o te Atua?
4. Eaha te faufaaraa o te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia?
4 Hoê o te mau fa matamua a te Bibilia, o te tautururaa ïa i te mau taata ia ite i te Atua mau ra. (Exodo 20:2-7; 34:1-7; Isaia 52:6) Ua haapii o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e “ia raa” te iˈoa o to ˈna Metua, oia hoi ia haamoˈahia, aore ra ia faarirohia ei iˈoa moˈa. (Mataio 6:9) Ua rave te Atua e ia tuuhia to ˈna iˈoa i roto i te Bibilia hau atu i te 7 000 taime. Ua hinaaro oia e ia ite te taata i taua iˈoa ra e i te mau huru maitatai o te Atua no ˈna taua iˈoa ra.—Malaki 1:11.
5. Mea nafea to te feia huri e rave rau, faaohiparaa i te iˈoa o te Atua?
5 E rave rahi feia huri Bibilia o tei faaite i te faatura rahi no te iˈoa o te Atua e o tei faaohipa tamau i teie iˈoa i roto i ta ratou ohipa. Ua rave vetahi feia huri i te iˈoa ra Yahweh. Ua maiti vetahi atu i te tahi iˈoa o te Atua na roto i to ratou iho reo, o tei tuea maitai râ e te papai Hebera, peneiaˈe te hoê huru iˈoa o tei matau-maitai-hia no te mea mea maoro taua iˈoa nei i te faaohiparaahia. Te faaohipa nei te Tatararaa a te Ao Apî o te mau Papai Moˈa i te iˈoa ra Iehova e 7 210 taime i roto i ta ˈna papai.
6. (a) I te mau matahiti i mairi aˈenei, eaha ta te feia huri i rave no nia i te iˈoa o te Atua? (b) Ua ravehia teie peu i roto i teihea faito?
6 I te mau matahiti i mairi aˈenei, noa ˈtu e ua tapea mai vetahi feia huri Bibilia i te iˈoa o te mau atua etene mai ia Baala e ia Moloha, area no te iˈoa o te Atua mau ra, ua iriti pinepine ïa ratou i te reira i roto i te mau huriraa o ta ˈna Parau i faauruahia. (Exodo 3:15; Ieremia 32:35) I roto i te mau irava mai te Mataio 6:9 e te Ioane 17:6, 26, ua huri te hoê tatararaa Alabania opere-rahi-hia, i te pereota Heleni ra “to oe iˈoa” (oia, te iˈoa o te Atua) na roto i te taˈo ra “oe,” mai te mea e aita taua mau irava ra i faahiti aˈe i te hoê iˈoa. I roto i te Salamo 83:18, ua tumâ Te Bibilia Beretane Apî e te Tatararaa Beretane no teie mahana i te iˈoa o te Atua, e tae noa ˈtu i te mau vahi atoa e faahiti ra e e iˈoa to te Atua. Noa ˈtu e te vai ra iho â te iˈoa o te Atua i roto i te mau huriraa tahito o te mau Papai Hebera na roto i te rahiraa o te mau reo, ua tumâ pinepine te mau huriraa apî i teie iˈoa, aore ra ua tuu noa ˈtu i roto i te nota i te hiti api. Mai te reira te huru no te reo Beretane, e no e rave rahi atoa mau reo no Europa, Afirika, Marite Apatoa, Inidia, e te mau motu no Patitifa.
7. (a) Eaha ta te feia huri i te tahi mau Bibilia Afirika i rave i nia i te iˈoa o te Atua? (b) Eaha to outou manaˈo no nia i teie ohipa?
7 Ua haere faahou atu te feia tei huri i te Bibilia na roto i te tahi mau reo Afirika, i mua. Aita noa ratou i mono i te iˈoa o te Atua e te tahi tiaraa iˈoa a te mau Papai, mai te Atua aore ra te Fatu, ua faaô atoa râ ratou i te mau iˈoa no roto mai i te mau faaroo o te fenua. I roto i Te Faufaa Apî e te mau Salamo na roto i te reo Zulu (tatararaa no 1986), ua faaohipa-anoi-noa-hia te tiaraa iˈoa ra te Atua (uNkulunkulu) e te tahi atu iˈoa (uMvelinqangi), e no te mau Zulu, e iˈoa teie no ‘te tupuna rahi e haamorihia na roto i te arai o te mau tupuna taata.’ Ua faatia te hoê tumu parau a te vea ra The Bible Translator (Te Taata huri Bibilia) no Atopa 1992 e, i to ratou faaineineraa i te Bibilia Chichewa o tei piihia i muri iho Buku Loyera (Buka Moˈa), ua faaohipa te feia huri i te iˈoa ra Chauta ei iˈoa mono ia Iehova. Ua faataa mai te tumu parau e, o Chauta “te Atua o ta ratou i matau e i haamori noa na.” Teie râ, e rave rahi o teie mau taata o tei haamori atoa i ta ratou e tiaturi ra o te mau varua o te feia pohe. E parau mau anei e, mai te peu e e pure te taata i te hoê “Atua Teitei,” noa ˈtu eaha te iˈoa o ta ratou e faahiti no te “Atua Teitei,” hoê â ïa huru e te iˈoa ra o Iehova, noa ˈtu eaha te haamoriraa o ta ratou e rave ra? Eita roa ˈtu! (Isaia 42:8; Korinetia 1, 10:20) Ia monohia te iˈoa o te Atua i te tahi atu iˈoa ia manaˈo te taata e ua tano ta ratou mau tiaturiraa tumu, aita ïa te reira e tauturu ra ia ratou ia haafatata ˈtu i te Atua mau.
8. No te aha aita te opuaraa a te Atua e faaraa i to ˈna iˈoa i faahapehia?
8 Aita râ teie mau ohipa atoa i taui noa ˈˈe aore ra i faahape noa ˈˈe i te opuaraa a Iehova e faaraa i to ˈna iˈoa. Na roto i te mau reo no Europa, no Afirika, no Marite ma, no te pae Hitia o te râ, e no te mau motu, e rave rahi mau Bibilia e faaohipa-noa-hia râ e te vai ra i roto, te iˈoa o te Atua. E 5 400 000 atoa Ite no Iehova i roto e 233 fenua e tuhaa fenua, o te horoa amui nei hau atu i te hoê miria hora i te matahiti, no te faaite ia vetahi ê i te iˈoa e te opuaraa a te Atua mau. Te nenei nei e te opere nei ratou i te mau Bibilia—tei roto te iˈoa o te Atua—na roto i te mau reo e paraparauhia nei e tau 3 600 000 000 taata o te ao nei, mai te mau reo Beretane, Tinito, Rusia, Paniora, Potiti, Farani, e Holane. Te nenei atoa nei ratou i te mau buka no te tauturu ia haapii i te Bibilia na roto i te mau reo e paraparauhia ra e te rahiraa o te huiraatira o te fenua nei. Fatata roa, na te Atua iho e ohipa no te faatupu hope roa i ta ˈna parau e “e ite hoi [te mau nunaa] e, [o ˈna] o Iehova.”—Ezekiela 38:23.
Ia faataui anaˈe te mau tiaturiraa o te taata i te huriraa
9. Mea nafea te Bibilia ia faaite i te hopoia teiaha tei nia i te feia e faaohipa nei i te Parau a te Atua?
9 E hopoia teiaha mau tei nia i te feia e huri i te Parau a te Atua, e i nia atoa i te feia e haapii atu i te reira. Ua parau te aposetolo Paulo no nia i ta ˈna taviniraa e ta to ˈna mau hoa e: “Ua faarue tatou i te mau mea e rave-huna-hia tei riro ei mea haama, aita tatou e haere ra ma te haavarevare, e aita atoa e rave haavare ra i te parau a te Atua, te faaite hua nei râ tatou i te parau mau, i te tiaraa ˈtu i mua i te haava manaˈo taata atoa i mua i te aro o te Atua.” (Korinetia 2, 4:2, MN) Te auraa o te parau, e rave haavare, oia ïa e haaviivii na roto i te anoiraa i te tahi mea ê aore ra haihai aˈe. Aita te aposetolo Paulo i riro mai te mau tiai mamoe taiva no Iseraela i te tau o Ieremia ra, o tei faahapahia e Iehova no te mea ua poro ratou i to ratou iho mau manaˈo, eiaha râ ta Iehova i parau. (Ieremia 23:16, 22) Eaha râ tei tupu i to tatou nei tau?
10. (a) Mea nafea to te mau tumu ê atu i te taiva-ore-raa i te Atua, turairaa i te tahi feia huri i teie nei tau? (b) Eaha te tiaraa o ta ratou i haru mai e aita roa ˈtu hoi i tano?
10 I te tau o te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua turu atu te hoê tomite feia tuatapapa faaroo e mau orometua, i te hau Nazi i Helemani, no te nenei i te hoê “Faufaa Apî” faatitiaifarohia o tei tumâ i te mau vahi atoa e faahiti maitai ra i te mau ati Iuda e te mau vahi atoa e haapapu ra e e tupuna ati Iuda to Iesu Mesia. No teie roa nei, ua pee te feia huri i Te Tatararaa Aano o te Faufaa Apî e te mau Salamo (Beretane) i te tahi atu aveia inaha, ua tumâ roa ratou i te mau vahi atoa e na ô ra e e hopoia ta te mau ati Iuda i roto i te poheraa o te Mesia. Ua manaˈo atoa teie feia huri e e oaoa aˈe te mau vahine taio Bibilia orure, mai te peu e e piihia te Atua, eiaha te Metua, te Metua Tane-Vahine râ, e ia parauhia o Iesu, eiaha te Tamaiti a te Atua, ta ˈna râ Tamarii. (Mataio 11:27) Aita ratou i faaea noa i reira, ua faaore atoa râ ratou i te parau no te auraroraa te mau vahine i ta ratou mau tane e te auraroraa te mau tamarii i to ratou mau metua. (Kolosa 3:18, 20) Aita te feia i nenei i teie mau huriraa i turu mau i te opuaraa a te aposetolo Paulo, oia hoi eiaha ‘e rave haavare i te parau a te Atua.’ Ua moehia ia ratou i te tiaraa o te taata huri, e ua haru mai ratou i te tiaraa o te taata papai, ma te nenei i te mau buka o tei faaohipa i te roo o te Bibilia no te haaparare i to ratou iho mau manaˈo.
11. Nafea te mau haapiiraa a te Amuiraa faaroo kerisetiano ia patoi i ta te Bibilia e parau ra no nia i te nephe e te pohe?
11 Te haapii nei e rave rahi mau ekalesia a te Amuiraa faaroo kerisetiano e, te nephe taata, o te varua ïa, e e faarue oia i te tino i te poheraa, e eita oia e pohe. Tera râ, te faaite papu ra te mau tatararaa tahito a te Bibilia na roto i te rahiraa o te mau reo e, e mau nephe te mau taata, e mau nephe atoa te mau animala, e e pohe te nephe. (Genese 12:5; 36:6; Numera 31:28; Iakobo 5:20) Ua haafifi te reira i te mau upoo haapaoraa.
12. Mea nafea vetahi mau tatararaa apî ia haapoiri i te mau parau mau tumu a te Bibilia?
12 I teie nei râ, te haapoiri nei te tahi mau tatararaa apî i teie mau parau mau. Nafea? Inaha, aita ratou e huri tia ra i te iˈoa Hebera ra neʹphesh (nephe) i roto i te tahi mau irava. I te Genese 2:7, te parau noa nei ratou e “ua haamata [te taata matamua] i te ora” (eiaha râ “ua riro maira [oia] ei nephe ora,” MN). Aore ra e parau noa ratou e “mea ora” eiaha râ e “nephe” no te ora animala. (Genese 1:21, MN) I roto i te mau irava mai te Ezekiela 18:4, 20, te faahiti nei ratou e e pohe “te taata” (eiaha râ “te nephe,” MN). Peneiaˈe, e manaˈo te taata huri e ua tano teie mau iritiraa. Tera râ, e tauturu anei te reira i te taata e imi hua ra i te parau mau, o tei faahapehia te feruriraa na roto i te mau haapiiraa tei ore i tuea e te mau Papai, a te Amuiraa faaroo kerisetiano?b
13. Mea nafea to vetahi mau tatararaa a te Bibilia hunaraa i te opuaraa a te Atua no te fenua?
13 No te turu i ta ratou tiaturiraa e e haere te feia maitatai atoa i nia i te raˈi, e tutava atoa paha te feia huri—aore ra te feia tuatapapa faaroo o te hiˈopoa nei i ta ratou huriraa—i te huna i ta te Bibilia e parau ra no nia i te opuaraa a te Atua no te fenua. I te Salamo 37:11, te na ô ra e rave rahi mau tatararaa e, e parahi te taata haehaa i nia i “te repo.” E huriraa paha te taˈo ra “repo” no te taˈo (ʼeʹrets) i faaohipahia i roto i te papai Hebera. Teie râ, ua taui roa ˈtu â te Tatararaa Beretane no teie mahana (oia te niu i faaohipahia no te huri i te Bibilia na roto e rave rahi mau reo ê atu). Noa ˈtu e te huri ra teie tatararaa i te taˈo ra ge, e “fenua” 17 taime i roto i te Evanelia a Mataio, i roto râ i te Mataio 5:5, ua monohia te taˈo ra “fenua” e te pereota ra “te mea ta te Atua i tǎpǔ.” E manaˈo iho â ïa te mau melo ekalesia e, te raˈi tera e parauhia ra. Aita hoi ratou e haamaramarama-maitai-hia ra e, i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua parau o Iesu Mesia e, ‘e riro te fenua’ i te feia mǎrû e te haehaa.
14. Eaha te tumu miimii e itehia ra i roto i te tahi mau tatararaa a te Bibilia?
14 Ua maitihia te mau parau i roto i te tahi mau huriraa o te mau Papai, ia aufau-maitai-hia te mau orometua. Parau mau, te na ô ra te Bibilia e: “E au i te rave ohipa ta ˈna ra utua.” (Timoteo 1, 5:18) Tera râ, i roto i te Timoteo 1, 5:17, i reira te na ôhia ra e, te feia paari e peretiteni ra ma te au “ia rahi atu ïa i te faatura ˈtu,” e au ra e no vetahi, te faatura hoê roa e tia ia faahitihia, o te moni ïa. (A faaau e te Petero 1, 5:2.) Inaha, te na ô ra Te Bibilia Beretane Apî e “ia rahi atu te tino moni” e horoahia na teie mau matahiapo, e te Tatararaa Beretane no teie nei tau, “e tano ia tataipitihia te moni e aufauhia” na ratou.
Te tururaa i te Parau a te Atua ma te taiva ore
15. Nafea tatou ia ite e teihea mau tatararaa a te Bibilia ta tatou e faaohipa?
15 Eaha te auraa o te reira atoa no te taata taio i te Bibilia e no te feia e faaohipa nei i te Bibilia no te haapii ia vetahi ê? I roto i te rahiraa o te mau reo e paraparauhia nei, ua hau atu i te hoê huriraa o te Bibilia e nehenehe e maiti. A ara maite ia maiti anaˈe outou i te Bibilia o ta outou e faaohipa. (Maseli 19:8) Mai te peu e e huna te hoê tatararaa e o vai mau na te Atua—na roto i te faaoreraa i to ˈna iˈoa i roto i ta ˈna Parau i faauruahia noa ˈtu eaha te tumu—ua taui atoa anei te feia huri i te tahi atu mau tuhaa o te Bibilia? Mai te peu e te feaa ra outou no nia i te tia-mau-raa o te hoê iritiraa, a faaau atu ïa e te tahi mau tatararaa tahito aˈe. Mai te peu e te haapii ra outou i te taata i te Parau a te Atua, a maiti i te mau tatararaa o te pee maite i te papai tumu Hebera e Heleni.
16. Nafea tatou tataitahi ia faaite i to tatou taiva-ore-raa ia faaohipa tatou i te Parau faauruahia a te Atua?
16 E tia ia tatou tataitahi ia tapea i to tatou taiva-ore-raa i te Parau a te Atua. E na reira tatou na roto i te haafaufaaraa i ta ˈna mau parau, ma te faaherehereraa, mai te peu e e nehenehe, i te tahi taime i te mau mahana atoa no te taio i te Bibilia. (Salamo 1:1-3) E na reira tatou na roto i te faaohipa-maite-raa i ta ˈna mau parau i roto i to tatou oraraa, na roto i te haapiiraa ia faaohipa i ta ˈna mau faaueraa tumu e ta ˈna mau hiˈoraa no te rave i te mau faaotiraa maitatai. (Roma 12:2; Hebera 5:14) E faaite tatou e e feia paruru taiva ore tatou i te Parau a te Atua, na roto i te pororaa i ta ˈna Parau ma te itoito. E na reira atoa tatou na roto i te faaohipa-maitai-raa i te Bibilia ia haapii tatou ia vetahi ê, ia ore roa ˈtu tatou ia taviri aore ra ia faahape i ta ˈna mau parau no te faatano i to tatou iho mau manaˈo. (Timoteo 2, 2:15) E tupu mau iho â te mau mea ta te Atua i tohu. E ore oia e taiva i te faatupuraa i ta ˈna Parau. Ia riro tatou ei feia taiva ore i te tururaa i ta ˈna Parau e tia ˈi.
[Nota i raro i te api]
a I te matahiti 1997, ua tapao te mau Taiete Bibilia Amui e ua neneihia te Bibilia taatoa aore ra te hoê tuhaa, na roto e 2 167 mau reo e reo iti. Ua taio-atoa-hia i roto i teie numera e rave rahi mau reo iti no roto i te tahi mau reo tumu.
b Te faahitihia ra i ǒ nei te mau reo e nehenehe ta ratou e haapapu maitai i te taa-ê-raa i rotopu i te nephe e te varua, tera râ, ua maiti te feia huri eiaha e na reira. I roto i te tahi mau reo, aita paha e taˈo, e na te reira e taotia nei i te feia huri. No reira, ia haapii ratou i te taata, e faataa te feia faaroo aau haavare ore e, noa ˈtu e ua rave te taata huri e rave rau mau taˈo aore ra mai te peu e ua rave oia i te hoê taˈo o te ore e tuea ra e te mau Papai, e tano te taˈo ra neʹphesh na roto i te reo tumu, no te mau taata e no te mau animala, e te faataa ra oia i te tahi mea o te huti i te aho, o te amu i te maa, e o te pohe atoa.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mau tumu i turai i te feia i huri i te Bibilia i teie nei tau?
◻ No te aha aita te mau peu i ravehia i roto i te mau tatararaa no teie nei tau, i faahape i te opuaraa a te Atua no nia i to ˈna iˈoa?
◻ Nafea vetahi mau tatararaa ia haapoiri i te mau parau mau a te Bibilia no nia i te nephe, te pohe, e te fenua?
◻ Mea nafea tatou ia faaite e te turu nei tatou i te Parau a te Atua ma te taiva ore?
[Hohoˈa i te api 16]
Teihea tatararaa a te Bibilia ta outou e maiti?