Ia ite ia Iehova te Atua mau
NA ROTO i te faaauraa te manaˈo Hindu no nia i te Atua e ta te tahi atu mau faaroo, te parau nei te Orometua Inidia ra o Radhakrishnan e: “Mea taa ê te Atua o te mau Hebera. E Atua mau oia e ua ohipa oia i roto i te aamu, e ua anaanatae oia i te mau tauiraa e te mau manuïaraa o teie nei ao e haere ra i mua. E Atua oia e paraparau maira ia tatou.”
Te iˈoa Hebera o te Atua o te Bibilia oia hoi יהוה, tei huri-pinepine-hia e “Iehova.” Tei nia ˈˈe oia i te tahi atu mau atua atoa. Eaha ta tatou i ite no nia ia ˈna? Mea nafea to ˈna ohiparaa mai e te mau taata i te mau tau Bibilia?
Iehova e Mose “e mata e mata”
Ua vai na te hoê taairaa piri “e mata e mata” i rotopu ia Iehova e ta ˈna tavini ra o Mose, noa ˈtu e aita o Mose i ite mata roa ˈtu i te Atua. (Deuteronomi 34:10; Exodo 33:20) I to ˈna apîraa, tei ia Iseraela ra, o te faatîtîhia ra i taua taime ra e to Aiphiti, te mafatu o Mose. Ua faarue oia i to ˈna oraraa ei melo o te utuafare o Pharao, “e mea maitai ia ˈna te rave atoa i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra.” (Hebera 11:25) Ei faahopearaa, ua horoa o Iehova na Mose e rave rahi mau hopoia taa ê.
Ei melo o te utuafare o Pharao, ‘ua haapiihia o Mose i te mau parau paari a to Aiphiti ra.’ (Ohipa 7:22) Tera râ, no te aratai i te nunaa Iseraela, ua tia atoa ia ˈna ia faatupu i te mau huru maitatai mai te haehaa, te faaoromai, e te mǎrû. O ta ˈna ïa i rave i to ˈna tiairaa i te mau mamoe i Midiana e 40 matahiti te maoro. (Exodo 2:15-22; Numera 12:3) A vai ite-ore-noa-hia ˈi oia i te mata taata nei, ua faaite o Iehova ia Mose e o vai o ˈna e eaha ta ˈna opuaraa, e ua horoa te Atua, na roto i te arai o te mau melahi, i na Ture Ahuru ia ˈna ra. (Exodo 3:1-10; 19:3–20:20; Ohipa 7:53; Hebera 11:27) Te parau maira te Bibilia e “ua paraparau noa mai Iehova ia Mose [“e mata e mata,” MN], mai te taata e parau noa i mua i te mata o to ˈna ra taua.” (Exodo 33:11) Oia mau, ua parau o Iehova e: “Te parau vaha noa nei au ia ˈna.” Auê ïa taairaa faufaa e te piri roa ta Mose i fanaˈo e to ˈna Atua ite-ore-hia o tei vai mau râ!—Numera 12:8.
Hau atu â i te aamu matamua o te nunaa Iseraela, ua papai o Mose i te pǎpǎ Ture e to ˈna mau faahopearaa atoa. Ua horoa-atoa-hia ia ˈna ra i te tahi atu hopoia faufaa roa—te papairaa ïa i te buka o te Genese. Te tuhaa hopea o taua buka ra, e aamu ïa tei matau-maitai-hia e to ˈna iho utuafare e mea ohie ia papai. Tera râ, nohea te noaaraa mai ia Mose te mau tuhaa iti o te aamu matamua roa ˈˈe o te taata? Te vai ra paha ia Mose te mau papai tahito, tei faahereherehia e to ˈna mau tupuna, no te faaohipa ei mau faahororaa matamua. I te tahi aˈe pae, na Iehova paha i parau vaha roa mai ia ˈna aore ra i faaite mai ia ˈna i te mau tuhaa iti. Ua farii noa na te mau taata faaturahia i te mau tau atoa, i te taairaa piri roa ta Mose i fanaˈo e to ˈna ra Atua i roto i teie tuhaa.
Iehova—E Atua mau ïa no Elia
Ua ite atoa te peropheta ra o Elia e e Atua mau o Iehova. Ua itoito o Elia no te haamoriraa viivii ore e ua tavini oia ia Iehova noa ˈtu to ˈna faarururaa i te feii rahi e te patoiraa a te feia haamori ia Baala, te atua rahi o te mau atua atoa no Kanaana.—Te mau arii 1, 18:17-40.
Ua imi o Ahaba, te Arii no Iseraela, e ta ˈna vahine ra o Iezebela, i te haapohe ia Elia. No to ˈna mǎtaˈu, ua horo atura o Elia i Bere-seba, i te pae tooa o te râ no te Miti Pohe. I reira, ua overe haere oia na te medebara, e ua pure atura e ia pohe oia. (Te mau arii 1, 19:1-4) Ua faarue anei Iehova ia Elia? Aita anei Oia i haapao faahou i ta ˈna tavini haapao maitai? Ua manaˈo paha o Elia e oia, tera râ, ua hape oia! I muri iho, ua paraparau mǎrû maira Iehova ia ˈna, ma te ani e: “Te aha noa na oe i ǒ na, e Elia?” I muri aˈe i te hoê faaiteraa faahiahia o te puai tei hau aˈe i te natura, “te hoê reo maira ia ˈna, na ô [faahou] maira, Te aha noa na oe i ǒ na, e Elia?” Ua faaite o Iehova e te anaanatae noa ra oia ia Elia no te faaitoito i ta ˈna tavini te nehenehe e tiaturihia. E ohipa â ta te Atua e horoa na ˈna ia rave, e ua farii oioi atura o Elia! Ua rave o Elia i ta ˈna mau hopoia ma te haapao maitai, na roto i te faaraaraa i te iˈoa o Iehova, to ˈna iho Atua.—Te mau arii 1, 19:9-18.
I muri aˈe i to ˈna faarueraa i te nunaa Iseraela, aita faahou o Iehova i paraparau roa mai i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei. E ere râ ïa te auraa e ua iti mai to ˈna anaanatae-roa-raa ia ratou. Na roto i to ˈna varua moˈa, ua aratai e ua haapaari noa oia ia ratou i roto i ta ˈna taviniraa. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo, o Saulo hoi tei matauhia na mua ˈˈe.
To Paulo aratairaahia e te varua moˈa
No Tareso o Saulo, te hoê oire tuiroo no Kilikia. E mau ati Hebera to ˈna mau metua, tera râ, ua fanauhia mai o ˈna ei taata huiraatira Roma. Tera râ, ua haapiihia o Saulo ia au i te mau tiaturiraa etaeta a te mau Pharisea. I muri iho, i Ierusalema, ua haapiihia oia “i te avae iho o Gamaliela,” e orometua haapii tuiroo o te Ture.—Ohipa 22:3, 26-28.
No te itoito aratai-hape-hia o Saulo no te peu tutuu ati Iuda, ua apiti atura oia i roto i te hoê opuaraa no te hamani ino i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia. Ua farii atoa oia i te haapoheraa o Setephano, te Kerisetiano matamua i pohe no to ˈna faaroo. (Ohipa 7:58-60; 8:1, 3) Ua faˈi oia i muri iho e noa ˈtu e ua faaino, ua hamani ino, e ua riro na oia ei taata maamaa i mutaa iho, ua “arohahia mai râ [oia], no te mea i na reira maua noa [oia] no te faaroo ore.”—Timoteo 1, 1:13.
Ua turaihia o Saulo e te hiaai mau e tavini i te Atua. I muri aˈe i to Saulo tauiraa i te faaroo i nia i te purumu no Damaseko, ua faaohipa o Iehova ia ˈna ma te faahiahia roa. Ua aratai te Mesia faatiahia mai i te pǐpǐ kerisetiano matamua ra o Anania, ia tauturu ia Paulo. I muri iho, ua arataihia o Paulo (te iˈoa Roma tei mairihia i nia ia Saulo ei Kerisetiano) e te varua moˈa o Iehova no te rave i te hoê taviniraa roa e te hotu maitai ati aˈe te mau fenua no Europa e no Asia Iti.—Ohipa 13:2-5; 16:9, 10.
I teie tau, e nehenehe anei e itehia taua noa aratairaa ra e te varua moˈa? Oia, e nehenehe.
Aita te tiaturi-ore-raa i te Atua e haafifi ra ia Iehova ia anaanatae roa i te taata
O Joseph F. Rutherford te piti o te peretiteni o te Taiete Watch Tower. Ua bapetizohia oia i te matahiti 1906 ra ei hoê o te Feia Haapii Bibilia—te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i tera ra tau—ua nominohia oia ei auvaha ture a te Taiete i te matahiti i muri iho, e ei peretiteni i te avaˈe Tenuare 1917 ra. Na mua ˈˈe râ, aita teie auvaha ture i tiaturi na i te Atua. Mea nafea ïa to ˈna riroraa mai ei tavini kerisetiano itoito no Iehova?
I te avaˈe Tiurai 1913 ra, o Rutherford te peretiteni o te hoê tairururaa a te Taatiraa a te Feia Haapii Bibilia na te mau fenua atoa, tei faatupuhia i Springfield, Massachusetts, i te mau Hau Amui no Marite. Ua uiui te hoê taata papai no te vea no reira ra The Homestead, ia Rutherford, e ua nenei-faahou-hia teie uiuiraa i roto i te tabula haamanaˈoraa o taua tairururaa ra.
Ua faataa o Rutherford e i te taime oia i opua ˈi e faaipoipo, e mau tiaturiraa faaroo Baptiste ta ˈna, area ta ta ˈna vahine e faaipoipo, e Presbytérien ïa. I to te orometua a Rutherford parauraa e “e haere ta ˈna vahine e faaipoipo i roto i te po auahi ura, no te mea aita oia i bapetizohia i roto i te pape, area o Rutherford ra, e haere roa ïa oia i nia i te raˈi no te mea ua bapetizohia oia i roto i te pape, aita roa ˈtu to ˈna manaˈo maramarama i afaro, e aita ˈtura o ˈna i tiaturi faahou i te Atua.”
Ua maimi maite o Rutherford e rave rahi matahiti no te atuatu faahou i to ˈna faaroo i roto i te hoê Atua mau. Ua parau oia e ua feruri oia i nia i te manaˈo e “ia ore te feruriraa e afaro ra, eita atoa ïa te mafatu e farii.” “E tia [i te mau Kerisetiano] ia papu e e parau mau te mau Papai o ta ratou e tiaturi ra,” o ta Rutherford ïa i faataa, ma te na ô faahou e: “E tia ia ratou ia ite i te niu mau o ta ratou e turu ra.”—A hiˈo i te Timoteo 2, 3:16, 17.
Oia, i teie nei tau atoa, e nehenehe te hoê taata tiaturi ore i te Atua aore ra e feaa ra no nia i te Atua, e hiˈopoa i te mau Papai, e faatupu i te faaroo e te hoê taairaa piri roa e te puai e te Atua ra o Iehova. I muri aˈe i te haapii-maite-raa i te Bibilia e te buka a te Taiete Watch Tower ra Te ite e aratai i te ora mure ore, ua faˈi te hoê taata apî e: “Aita vau i tiaturi i te Atua i to ˈu haamataraa i teie haapiiraa, i teie nei râ, te ite ra vau e ua faataui roa taua ite ra o te Bibilia i to ˈu huru feruriraa. Te haamata ra vau i te ite ia Iehova e i te tiaturi ia ˈna.”
“Te maamaa” e te Atua
“Aita roa ˈtu te tahi taata tei papai i te FT [mau Papai Hebera] i manaˈo noa ˈˈe e haapapu i te vairaa mai o te Atua,” o ta te Orometua ra o James Hastings ïa e parau ra i roto i te Hoê titionare o te Bibilia (Beretane). “Aita te ao no tahito ra, i te pae rahi, i manaˈo na e patoi i te vairaa mai o te Atua, aore ra e vauvau i te mau tatararaa no te haapapu i te reira. E tiaturiraa natura râ te reira i roto i te feruriraa o te taata e te matauhia i te taata atoa.” Parau mau, e ere ïa te auraa e ua mǎtaˈu na te taata atoa i taua tau ra i te Atua. Aita roa ˈtu. Te faahiti ra te Salamo 14:1 e te 53:1 e ua parau “te maamaa” i roto i to ˈna mafatu e “Aore e [“Iehova,” MN]!”
Eaha te huru o teie maamaa, te taata e patoi ra e te vai mau ra te Atua? E ere oia i te hoê taata mauˈa. Tera râ, te faataa ra te taˈo Hebera ra na·valʹ i te hoê ereraa i te pae morare. Te parau ra te Orometua ra o S. R. Driver, i roto i ta ˈna mau nota i papaihia i roto i te buka ra Te tahi atu Buka Salamo (Beretane) e taua ereraa i te pae morare ra “e ere [ïa] te paruparuraa o te feruriraa, maoti râ, te etaetaraa i te pae morare e i te pae faaroo, te hoê ereraa rahi i te paari aore ra te ite-maite-raa.”
Te faataa faahou ra te papai salamo i te faahopearaa o teie huru haerea, o te toparaa ïa i te pae morare e: “Ua ino ïa ratou, e te faufau hoi i ta ratou ohipa: aore roa e taata i rave i te parau maitai ra.” (Salamo 14:1) Te faataa poto ra te Orometua ra o Hastings e: “Ma te tiaturi e aita e Atua i roto i te ao nei e aita e faautuaraa, ua ino roa te taata e ua rave i te mau ohipa hairiiri mau.” Te farii tahaa nei ratou i te mau faaueraa tumu paieti ore e te haafaufaa ore ra i te hoê Atua mau, aita hoi ratou e hinaaro ra e amo i ta ratou hopoia i mua ia ˈna. I teie râ tau, e mea maamaa taua huru feruriraa ra, mai te tau atoa i papai ai te papai salamo i ta ˈna mau parau hau atu i te 3 000 matahiti i teie nei.
Te mau faaararaa no ǒ mai i to tatou iho Atua
I teie nei, e hiˈo faahou anaˈe na i te mau uiraa i faahitihia i roto i ta tatou tumu parau na mua ˈtu. No te aha aita e rave rahi taata e nehenehe e faatuati i te manaˈo e te vai mau ra te Atua e te mauiui e tupu nei na te ao nei i teie mahana?
Te vai ra i roto i te Bibilia te mau haamaramaramaraa tei papaihia e te taata “o te Atua tei parau i ta te [“varua moˈa,” MN] i tuu mai ia ratou ra.” (Petero 2, 1:21) O teie buka anaˈe te faaite maira ia tatou e te vai mau ra te Atua ra o Iehova. Te faaara atoa maira te Bibilia no nia i te hoê melahi ino, ite-ore-hia, e te puai no te aratai e no te arato i te feruriraa o te taata—oia te Diabolo ra o Satani. Ia feruri tatou, mai te peu e aita tatou e tiaturi ra e te vai mau ra te Atua, nafea ïa tatou e nehenehe ai e tiaturi e te vai atoa ra te hoê Diabolo, aore ra Satani?
Ua faauruahia te aposetolo Ioane no te papai e: “O tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9) I muri iho, ua na ô o Ioane e: “Ua ite hoi tatou e no te Atua tatou, e te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Te faahiti ra teie mau parau i ta Iesu iho i parau, o ta Ioane hoi i papai i roto i ta ˈna Evanelia: “Te haere mai nei hoi te arii o teie nei ao, aore râ a ˈna i roto ia ˈu nei.”—Ioane 14:30.
Ua taa ê roa teie haapiiraa a te mau Papai i ta te taata e tiaturi ra i teie nei! “Papu maitai e aita te parau no nia i te Diabolo e tâuˈa-faahou-hia ra i teie nei tau. Ua faatuhaa to tatou tau feaa e te aivanaa ia Satani,” o ta te vea ra ïa Catholic Herald e parau ra. Tera râ, ua parau uˈana ˈtu o Iesu i te feia e hinaaro ra e haapohe ia ˈna e: “O te diabolo to outou na metua, i faatia ˈi â outou i te hinaaro o to outou metua ra.”—Ioane 8:44.
E mea tano e mea maramarama te faataaraa a te Bibilia no nia i te mana o Satani. Te haamaramarama ra oia e no te aha, noa ˈtu e te hinaaro ra te rahiraa o te mau taata e ora i roto i te hau e te autahoê, i uˈana ˈi te feii, te mau tamaˈi, e te haavîraa uˈana aita hoi e tumu i roto i te ao nei, mai tei tupu i Dunblane (tei faahitihia i te mau api 3 e te 4). Hau atu, e ere o Satani anaˈe te enemi te tia ia tatou ia aro. Te faaara atoa maira te Bibilia no nia i te mau demoni—te mau varua iino o tei amui atu e mea maoro i teie nei i to ratou mau puai ia Satani no te faahema e no te haavî i te huitaata nei. (Iuda 6) Ua faaruru o Iesu Mesia i te mana o teie mau varua e rave rahi taime, e ua nehenehe oia e upootia i nia ia ratou.—Mataio 12:22-24; Luka 9:37-43.
Ua opua te Atua mau ra o Iehova e tamâ i te ino i nia i teie fenua, e i te pae hopea, e faaore i te mau ohipa a Satani e a ta ˈna mau demoni atoa. Ia au i to tatou ite no nia ia Iehova, e nehenehe tatou e faaroo e e tiaturi i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Ua parau oia e: “Aore e Atua i hamanihia i mua ˈˈe ia ˈu; e o muri aˈe ia ˈu ra, eita e atuahia. O vau, o vau anaˈe nei o Iehova; aore roa hoi e ora maori râ o vau.” Ua riro o Iehova ei Atua mau no te feia atoa i ite, e haamori ra, e e tavini ra ia ˈna. E nehenehe tatou e hiˈo atu ia ˈna, e ia ˈna anaˈe, no te ora.—Isaia 43:10, 11.
[Hohoˈa i te api 7]
I nia i te hoê hohoˈa o te senekele 18, te itehia ra o Mose i te papairaa i te Genese 1:1 ma te faauruahia
[Faaiteraa i te tumu]
From The Holy Bible by J. Baskett, Oxford
[Hohoˈa i te api 8]
Ua upootia o Iesu Mesia i nia i te mau demoni e rave rahi taime