Te faaoraraa—To ˈna auraa mau
‘UA ORA anei outou?’ Te manaˈo pinepine nei te feia e ui ra i teie uiraa e ua ora ratou no te mea ua ‘farii ratou ia Iesu ei Faaora no ratou.’ Area vetahi ra, te manaˈo nei ïa e e rave rau mau taahiraa e tae atu ai i te ora, e ‘a vai noa ˈi o Iesu i roto i to outou mafatu,’ e ere i te mea faufaa ta outou tiaturiraa aore ra ta outou ekalesia.
Te parau ra te Bibilia e te hinaaro ra te Atua “i te taata atoa ia ora.” (Timoteo 1, 2:3, 4) No reira, e ora ïa te feia atoa e farii i te reira. Eaha mau na râ te auraa e faaorahia? O te tahi noa anei ohipa o te tupu i nia ia outou ma te tutavaraa rii aore ra eita roa ˈtu?
Te auraa o te taˈo ra “faaoraraa,” oia hoi “te oraraa mai i te hoê ati aore ra te hoê haamouraa.” E ere te faaoraraa mau i te hoê noa huru hau i te pae feruriraa. O te oraraa mai râ i te haamouraa o teie faanahoraa ino o te mau mea e i te pohe i te pae hopea! O vai mau râ ta te Atua e faaora? No te pahono, e hiˈopoa anaˈe na i ta Iesu Mesia i haapii no nia i teie tumu parau. E maere paha outou i te mau faahopearaa o ta tatou maimiraa.
E noaa mai anei te faaoraraa i roto i te mau haapaoraa atoa?
I te hoê taime, ua paraparau o Iesu i te hoê vahine Samaria. Noa ˈtu e e ere oia i te ati Iuda, ua tiaturi oia ma te tano roa e e haere mai “te Mesia.” (Ioane 4:25) Ua navai noa anei teie huru tiaturiraa no te faaora ia ˈna? Aita, no te mea ua parau o Iesu ma te taiâ ore i taua vahine ra e: “Aore outou i ite i ta outou e haamori nei.” Ua ite o Iesu e mai te peu e e tia i taua vahine ra ia ora, e tia ïa ia ˈna ia faatano i ta ˈna huru haamoriraa. Ua faataa ˈtura o Iesu e: “Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei.”—Ioane 4:22, 23.
I te tahi atu taime, ua faaite o Iesu i to ˈna manaˈo no nia i te faaoraraa i te mau Pharisea, te hoê amaa faaroo teitei o te haapaoraa ati Iuda. Ua haamau te mau Pharisea i te hoê huru haamoriraa e ua tiaturi ratou e ua farii te Atua i te reira. Tera râ, a faaroo na i ta Iesu i parau atu i te mau Pharisea: “E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau ia outou na, a na ô ai ra, Te ati mai nei teie nei feia ia ˈu i to ratou vaha, e te faatura mai nei ia ˈu i to ratou utu; tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu. E mea faufaa ore râ ta ratou e pure ia ˈu nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.”—Mataio 15:7-9.
Eaha ïa no te mau pǔpǔ faaroo e rave rahi i teie mahana, o te faahua tiaturi nei i te Mesia? E farii anei o Iesu ia ratou pauroa ei mau ravea papu e noaa ˈi te ora? Eiaha tatou e ui maere no nia i te reira, no te mea ua parau maitai o Iesu e: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i [“rave,” MN] i te hinaaro o tau Metua i te ao ra. E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.”—Mataio 7:21-23.
Mea faufaa roa te ite papu ia Iesu no te ora
E mea faufaa roa teie mau parau a Iesu. Tapao faaite ïa e aita te mau taata faaroo itoito e rave rahi e ‘rave ra i te hinaaro o te Metua.’ Nafea ïa e noaa ˈi i te hoê taata te ora mau? Te pahono ra te Timoteo 1, 2:3, 4, e: “O [te Atua] tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite [“papu,” MN] i te parau mau.”—A faaau e te Kolosa 1:9, 10.
E mea faufaa roa teie huru ite ia noaa te ora. I to te hoê tiai i te fare tapearaa Roma aniraa i te aposetolo Paulo e to ˈna hoa ra o Sila e, “Eaha vau e ora ˈi au?” ua pahono atura raua e: “E faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e e ora ïa oe e to fetii atoa.” (Ohipa 16:30, 31) Te auraa anei ïa e tia noa i te tiai i te fare tapearaa e to ˈna utuafare ia faatupu i te tahi manaˈo i roto i to ratou mafatu? Eita, no te mea eita ratou e nehenehe e “faaroo [mau] i te Fatu ia Iesu Mesia” mai te peu e ua taa rii noa ia ratou e o vai o Iesu, eaha ta ˈna i rave, e eaha ta ˈna i haapii.
Ei hiˈoraa, ua haapii o Iesu e e haamauhia te hoê faatereraa i nia i te raˈi—“te basileia o te Atua.” (Luka 4:43) Ua faataa atoa oia i te mau faaueraa tumu no nia i te huru morare e te haerea kerisetiano. (Mataio, mau pene 5-7) Ua haamatara oia i te tiaraa o ta ˈna mau pǐpǐ i mua i te mau ohipa politita. (Ioane 15:19) Ua faanaho oia i te hoê porotarama haapiiraa na te ao nei e ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia apiti atu. (Mataio 24:14; Ohipa 1:8) Oia, te ‘faaroo ia Iesu,’ o te taaraa ïa e rave rahi mau mea! Eita ïa e maerehia i “parau” ai o Paulo raua o Sila i “[te tiai i te fare tapearaa] e te feia atoa i roto i to ˈna ra utuafare i te parau a [“Iehova,” MN]” hou teie feia faaroo apî i bapetizohia ˈi.—Ohipa 16:32, 33.
E mea faufaa roa atoa te ite papu i te Atua
Te hoê tuhaa e titauhia no te faaroo mau ia Iesu, o te haamoriraa ïa i te Atua ta Iesu iho e haamori ra. Ua pure o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—Ioane 17:3.
I roto i ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua huti noa te Tamaiti a te Atua i te ara-maite-raa i nia i to ˈna Metua, eiaha râ i nia ia ˈna. Aita roa ˈtu oia i parau noa ˈˈe e o o ˈna te Atua Mana hope. (Ioane 12:49, 50) E rave rahi taime to ˈna faaite-maitai-raa i to ˈna tiaraa i roto i te faanahoraa a te Atua, na roto i te parauraa e tei raro aˈe oia i to ˈna Metua. (Luka 22:41, 42; Ioane 5:19) Inaha, ua parau o Iesu e: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.” (Ioane 14:28) Ua haapii anei ta outou ekalesia ia outou i te taairaa mau e vai ra i rotopu i te Atua e te Mesia? Aore ra ua turaihia anei outou ia tiaturi e o Iesu iho te Atua Mana hope? Ua niuhia to outou ora i nia i te maramaramaraa i te mau mea ma te tia.
I roto i te Pure a te Fatu, ua faaue o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure e: “Ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) Ua huna te rahiraa o te mau tatararaa o te Bibilia i te iˈoa o te Atua, na roto i te monoraa ˈtu e te “Fatu.” I roto râ i te mau papai no tahito ra o te “Faufaa Tahito,” ua itehia hau atu i te ono tausani taime te iˈoa o te Atua! Te na ô ra hoi te Salamo 83:18 e: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” Ua haapiihia anei outou ia faaohipa i te iˈoa o te Atua, o Iehova? Mai te peu e aita, te fifihia ra ïa to outou ora, no te mea “o te tiaoro i te iˈoa o [“Iehova,” MN] ra, e ora ïa”!—Ohipa 2:21; a faaau e te Ioela 2:32.
Ma te varua e te parau mau
Ua huti atoa o Iesu Mesia i te ara-maite-raa i nia i te Parau a te Atua, te Bibilia. Ia faaite anaˈe oia i te manaˈo o te Atua i nia i te tahi mau ohipa, e pinepine oia i te parau e: “Ua papaihia.” (Mataio 4:4, 7, 10; 11:10; 21:13) I te rui hou oia a pohe ai, ua pure o Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ: “E haamaitai oe ia ratou i te parau mau na oe; o to parau na te parau mau.”—Ioane 17:17.
Te taaraa i te mau haapiiraa a te Parau a te Atua, te Bibilia, o te tahi atu ïa titauraa no te ora. (Timoteo 2, 3:16) O te Bibilia anaˈe te pahono ra i teie mau huru uiraa e: Eaha te auraa o te oraraa? No te aha te Atua i faatia maoro noa ˈi i te ino? Eaha te huru o te hoê taata ia pohe oia? Te haamauiui mau ra anei te Atua i te taata i roto i te hoê po auahi ura? Eaha te opuaraa a te Atua no te fenua nei?a Eita te hoê taata e nehenehe e haamori ma te tano i te Atua mai te peu e aita oia i taa maitai i taua mau uiraa ra, no te mea ua parau o Iesu e: “E haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau.”—Ioane 4:23.
Te faaroo e turai ra ia ohipa
No te ora, eita ïa e navai noa te noaaraa mai te tahi haamaramaramaraa. I roto i te hoê mafatu farii maitai, e faatupu te ite papu i te Atua i te faaroo. (Roma 10:10, 17; Hebera 11:6) Te turai ra teie huru faaroo i te hoê taata ia ohipa. Ei hiˈoraa, te faaue ra te Bibilia e: “E teie nei, e tatarahapa outou, e e fariu mai, ia paraihia ta outou hara, ia itea mai te anotau haumâru no ǒ mai i te aro o [“Iehova,” MN] ra.”—Ohipa 3:19.
Oia no te ora, te titau-atoa-hia ra te peeraa i te mau faaueraa a te Atua no nia i te haerea e te huru morare. Na roto i te mana faataui o te Parau a te Atua, te monohia ra te mau peu matauhia i te oraraa taatoa e haavare e e taviri e te haerea tia e te parau mau. (Tito 2:10) Te haapaehia ra te mau peu tia ore i te pae morare, mai te peu mahu, te faaturi, e te poreneia, e te monohia ra e te haerea morare tura. (Korinetia 1, 6:9-11) E ere i te hoê haapaeraa no te tahi noa taime niuhia i nia i te manaˈo horuhoru, o te hoê râ tauiraa tamau no roto mai i te haapii-maite-raa e te faaohiparaa i te Parau a te Atua.—Ephesia 4:22-24.
I muri iho, e turai te here e te mauruuru i te Atua i te hoê taata mafatu haavare ore ia pûpû taatoa ia ˈna no te Atua e ia faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. (Mataio 28:19, 20; Roma 12:1) Ua ora te mau Kerisetiano bapetizohia i mua i te aro o te Atua. (Petero 1, 3:21) I roto i te haamouraa e fatata maira o teie nei ao ino, e faaora roa te Atua ia ratou na roto i te parururaa ia ratou i roto i taua ati rahi ra.—Apokalupo 7:9, 14.
Te auraa o te faaoraraa no outou
E mea maramarama maitai na roto i teie tumu parau poto e ia noaa mai te faaoraraa, eita ïa e navai noa ia ‘vai te Fatu ra o Iesu i roto i to outou mafatu.’ Ia noaa mai râ te ite papu i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia, e ia rave i te mau tauiraa e titauhia i roto i te oraraa. E au ra paha e mea fifi ia na reira, ua ineine râ te mau Ite no Iehova i te tauturu ia outou i roto i teie tutavaraa. Na roto i te hoê haapiiraa Bibilia tamoni ore i to outou fare, e nehenehe ratou e tauturu ia outou ia haamata i te haere na nia i te eˈa e tae atu ai i te ora mau.b
I te mea hoi e te fatata maira te mahana haavaraa a te Atua, e mea ru roa ˈtu â ïa ia na reira! Teie te taime no te faaohipa i te mau parau a te peropheta ra: “Aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—Zephania 2:2, 3.
[Nota i raro i te api]
a No te ite hau atu â no nia i teie mau tumu parau, a hiˈo i te buka ra Te ite e aratai i te ora mure ore, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Mai te peu e e hinaaro outou i te hoê haapiiraa Bibilia i to outou fare, a ani atu i te amuiraa a te mau Ite no Iehova i to outou vahi. Aore ra a papai atu i te feia i nenei i teie vea.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Te faaoraraa na roto i . . .
◻ Te noaaraa te ite papu i te Atua e ia Iesu.—Ioane 17:3.
◻ Te faatupuraa i te faaroo.—Roma 10:17; Hebera 11:6.
◻ Te tatarahaparaa e te fariuraa mai.—Ohipa 3:19; Ephesia 4:22-24.
◻ Te pûpûraa ia ˈna iho e te bapetizoraa.—Mataio 16:24; 28:19, 20.
◻ Te tamauraa i te faˈi i te parau i mua i te taata.—Mataio 24:14; Roma 10:10.
[Hohoˈa i te api 7]
Te haapiiraa i te Bibilia, te faaohiparaa i te mea i haapiihia, te pûpûraa ia ˈna iho, e te bapetizoraa, e mau taahiraa ïa o te aratai i te ora