VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/8 api 2-4
  • Faaorahia i te hoê tau ati

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Faaorahia i te hoê tau ati
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tau ru
  • A maiti i te ora!
  • Te mau mea ta te Basileia o te Atua e rave
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Te mau ati natura—O te Atua anei te tumu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te mau ati mea hinaarohia anei te reira e te Atua?
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/8 api 2-4

Faaorahia i te hoê tau ati

UA TOPA taue noa te hoê fare toa e pae tahua i Seoul, i Korea, e tau hanere taata tei mau i roto! Ua rohi te feia faaora i te rui e te ao no te faaora mai i te rahiraa taata e nehenehe. A mairi noa ˈi te mau mahana, ua iti te tiaturiraa e e itehia mai te tahi atu feia e ora noa râ i raro aˈe i te mau tane tima e auri.

I te taime mau e aita e tiaturiraa faahou, ua tupu te hoê ohipa maere. Ua faaroohia te hoê tuô mǎrû e te mauiui mai roto mai i te mau taoˈa i paparari. Ua heru ru atura te feia faaora e to ratou rima no te tatara mai i te hoê vahine 19 matahiti, tei ora noa i raro aˈe i te mau taoˈa i paparari 16 mahana roa mau. Ua topa mai e ua tapoˈi te hoê pae o te vahi hiviraa taata ia ˈna e na te reira i paruru ia ˈna i te mau tane tima i marua mai. Noa ˈtu e ua pau roa te pape o to ˈna tino e ua mutu haere oia, ua ora mai oia!

I teie mahana, fatata i te mau avaˈe atoa, te vai ra te mau tabula no nia i te tahi mau ati, e aueueraa fenua anei, e vero puai, e paainaraa mouˈa auahi, e ati purumu, aore ra e oˈe. E te anaanatae nei te mau mirioni taata e apee ra i te mau parau apî, i te mau aamu faahiahia o te mau tauturu e te mau faaoraraa taata. Tera râ, i te pae rahi, aita i tâuˈahia te faaararaa o te hoê ati e fatata maira—e ati rahi aˈe i te tahi atu tei tupu aˈenei i roto i te aamu o te taata. (Mataio 24:21) Te faataa ra te Bibilia i teie ati e fatata maira na roto i teie mau parau: “Te reva ˈtura te [“ati,” MN] mai te tahi fenua e tae atura i te tahi fenua, e faatupuhia te hoê puahiˈohiˈo rahi mai te hopea mai o te fenua ra: e o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra: e ore ratou e arohahia, e ore e haaputuhia, e ore e tanuhia; e riro râ ei para i nia iho i te fenua nei.”—Ieremia 25:32, 33.

E mau parau maere mau â teie! Mea taa ê râ teie ati i te mau ati natura, e ere i te hoê haapoheraa matapo. Inaha, e nehenehe e ora mai—e nehenehe outou e ora mai!

Te hoê tau ru

No te taa maitai i teie manaˈo, e tia i te hoê taata ia maramarama e no te aha teie ati e tupu ai na te ao taatoa. Oia mau, o te reira anaˈe te ravea mau no te faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata nei. Mea iti te taata i teie mahana e fanaˈo ra i te hau e te ino ore. Noa ˈtu te mau tutavaraa maitatai roa ˈˈe a te ite aivanaa, te tamau noa ra te mau maˈi pee i te faaino i te huiraatira o te fenua nei. Te haapohe nei te mau tamaˈi e tupu ra no te mau taa-ê-raa i te pae faaroo, i te pae opu fetii, e i te pae politita, i te mau tausani taata. Te faarahi nei te oˈe i te ati e te mauiui o te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii hapa ore. Te faaino ra te toparaa te huru morare i te niu iho o te totaiete; ua ino atoa te mau tamarii.

Ma te papu maitai, te faataa ra te hoê parau tohu a te Bibilia tei papaihia hau atu i te 1 900 matahiti i teie nei i to tatou huru oraraa. Te na ô ra oia e: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe.”—Timoteo 2, 3:1; a faaau e te Mataio 24:3-22.

E mea tano anei ia manaˈo outou e eita te hoê Atua here e tâuˈa mai i to tatou ati? Te na ô ra te Bibilia e: “[O] oia te Atua [mau]: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani . . . aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.” (Isaia 45:18; MN) Oia, eita te Atua e vaiiho noa ia vavahihia teie palaneta nehenehe e ia mou te mau taata atoa e noho ra i nia iho, e ohipa mai râ oia. Teie ïa te uiraa, Nafea oia ia faatupu i te reira?

A maiti i te ora!

Te pahono ra te Bibilia i roto i te Salamo 92:7 e: “E ia oteo te paieti ore mai te raau rii ra, e ia ruperupe atoa te feia rave parau ino ra; i ruperupe ïa ia tâpû faarue-roa-hia ra!” Te ravea a te Atua no te faatitiaifaro i te mau fifi o te fenua, o te faaoreraa ïa i te ino. Auaa râ, e ere te auraa e e haamouhia te mau taata atoa. Te haapapu maira te Salamo 37:34 ia tatou e: “E tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa, e na ˈna oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua; e ite oe i te pohe o te feia paieti ore ra.”

Te faaite ra teie mau parau e te vai ra te hoê ravea no te ora mai i te ati rahi roa ˈˈe tei ore i tupu aˈenei i nia i te huitaata nei. Ua horoa mai te Atua i te maitiraa. E tano atoa te mau parau ta Mose i aˈo atu i te mau ati Iseraela, a faaineine ai ratou i te tomo i roto i te Fenua Tǎpǔhia, no tatou i teie mahana: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a [“maiti,” MN] i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai.” (Deuteronomi 30:19) Tera râ, nafea te hoê taata ia “maiti i te ora” e ia ora mai? Eaha mau na te auraa o te faaoraraa mau?

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]

COVER: Explosion: Copyright © Gene Blevins/Los Angeles Daily News

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]

Yunhap News Agency/Sipa Press

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono