Te taviniraa ma te taiva ore e te faanahonahoraa a Iehova
“E te taata taiva ore ra, e ohipa oe ma te taiva ore.”—SAMUELA 2, 22:26, MN.
1, 2. Eaha vetahi mau hiˈoraa no te taiva-ore-raa ta tatou paatoa e nehenehe e ite i roto i te amuiraa?
NOA ˈTU e ua po, te faaineine noa ra te hoê matahiapo i ta ˈna oreroraa parau no te hoê putuputuraa kerisetiano. Te hinaaro ra oia e faaea e e taotooto rii; tera râ, e rave noa oia i te ohipa, ma te imi i te tahi mau hiˈoraa i roto i te mau Papai, e te tahi mau faahohoˈaraa o te haaputapû i te mafatu e o te faaitoito atoa i te nǎnǎ. I te po o te putuputuraa, ua hinaaro te tahi mau metua o taua amuiraa ra, e faaea mai i te fare no to raua rohirohi rahi; ua faaineine râ raua i ta raua mau tamarii e ua haere atura ratou i te putuputuraa. I muri aˈe i te putuputuraa, ua tauaparau te tahi mau Kerisetiano no nia i te oreroraa parau a te matahiapo. Ua hinaaro te hoê tuahine e parau e, ua mauiui faahou â oia i te mau parau a taua matahiapo ra; tera râ, ua faahiti noa oia ma te oaoa rahi i te hoê o te mau manaˈo o ta te taeae i haamatara. Te taa ra anei ia outou i te tuearaa i rotopu i teie nei mau taata?
2 Taua tuearaa ra, o te taiva-ore-raa ïa. Ua rave te matahiapo i te ohipa ma te taiva ore, no te tavini i te nǎnǎ a te Atua; ua haere na metua i te mau putuputuraa a te amuiraa ma te taiva ore; ua turu te tuahine i te mau matahiapo ma te taiva ore. (Hebera 10:24, 25; 13:17; Petero 1, 5:2) Oia mau, i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa, te ite nei tatou i te mau tavini a te Atua, o te hinaaro mau ra e tavini ma te taiva ore e te faanahonahoraa a Iehova.
3. No te aha e mea faufaa roa ia tapea tatou i to tatou taiva-ore-raa i te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei?
3 Ia hiˈo anaˈe mai o Iehova i teie nei ao ino, aita i rahi te feia taiva ore. (Mika 7:2) Auê ïa to ˈna mafatu i te oaoa e, ia ite anaˈe oia i te haerea taiva ore o to ˈna nunaa! Oia mau, te oaoa rahi nei oia i to tatou taiva-ore-raa tataitahi. Teie râ, e mea riri roa na Satani, te orure hau matamua, te haapapu ra hoi te reira e e haavare oia. (Maseli 27:11; Ioane 8:44) No reira, ia papu ia outou e, e tamata o Satani i te ofati i to outou taiva-ore-raa ia Iehova e i Ta ˈna faanahonahoraa i nia i te fenua nei. E hiˈo anaˈe na i te tahi mau ravea ta Satani e faaohipa ra. E papu aˈe ïa ia tatou e nafea tatou ia tapea i to tatou taiva ore e tae noa ˈtu i te hopea.—Korinetia 2, 2:11.
E nehenehe te hiˈoraa i te mau huru tia ore o vetahi ê e faaino i te taiva-ore-raa
4. (a) No te aha e mea ohie ia faahapahapa i te feia e hopoia mana ta ratou? (b) Mea nafea to Kora taivaraa i te faanahonahoraa a Iehova?
4 Mai te peu e e hopoia ta te hoê taeae, e mea ohie aˈe paha ia ite i ta ˈna mau hape. E mea ohie hoi ia faatoro i ‘te pâpaa iti i roto i te mata o to tatou taeae, aore hoi i ite i te raau rahi i roto i to tatou iho mata’! (Mataio 7:1-5) E nehenehe râ te hiˈo-noa-raa i te hape a vetahi ê e aratai i te taivaraa. Ei hiˈoraa, a rave na i te taa-ê-raa i rotopu ia Kora e ia Davida. Mea rahi te hopoia ta Kora i amo na, e eita e ore e ua vai taiva ore noa oia e rave rahi matahiti te maoro, tera râ, ua faateoteo oia. Ua haamata ˈtura oia i te pohehae i te mana o Mose e o Aarona, to ˈna nau taeae fetii. Noa ˈtu e e taata haehaa roa o Mose, e au ra e ua haamata o Kora i te faahapahapa ia ˈna. Ua tamoemoe noa aˈera oia i te mau hape a Mose. Aita râ o Kora i tano i te taivaraa i te faanahonahoraa a Iehova no taua mau hape ra. Ua haamouhia ˈtura oia mai roto mai i te amuiraa.—Numera 12:3; 16:11, 31-33.
5. No te aha o Davida i hinaaro ai paha e orure atu ia Saula?
5 Area o Davida ra, ua tavini oia i raro aˈe i te faatereraa a te Arii ra o Saula. E arii maitai o Saula i te haamataraa, ua riro mai râ oia i muri iho ei arii ino. Ua hinaaro mau â o Davida i te faaroo, te faaoromai, e tae noa ˈtu i te tahi maramarama, no te ora mai i te mau hamani-ino-raa a te arii pohehae ra o Saula. Teie râ, i to Davida neheneheraa e tahoo, ua parau oia e ‘eita roa ˈtu e tia ia manaˈo, i te aro o Iehova ra,’ ia rave oia i teie ohipa taiva i nia i te taata ta Iehova i faatavai.—Samuela 1, 26:11, MN.
6. Noa ˈtu e te ite ra tatou i te mau paruparu e te mau hape o te mau matahiapo, eaha te mea ta tatou e ore roa ˈtu e rave?
6 Mai te peu e, e au ra e ua hape te manaˈo o te tahi feia e rave ra i te upoo i rotopu ia tatou, e paraparau mai ratou ma te etaeta, aore ra e au ra e te haafanaˈo ra ratou i te tahi pae eiaha râ i te tahi, e amuamu anei tatou no nia ia ratou, peneiaˈe ma te haaparare i te manaˈo faahapahapa i roto i te amuiraa? E faarue anei tatou i te mau putuputuraa kerisetiano no te faaite e aita tatou i mauruuru? Eiaha roa ˈtu! Mai ia Davida, eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te mau hape a vetahi ê ia aratai ia tatou ia taiva ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa!—Salamo 119:165.
7. Eaha vetahi mau peu tia ore o tei ravehia na i roto i te hiero i Ierusalema, e ua nafea ˈtura o Iesu i mua i teie huru tupuraa?
7 Te hiˈoraa rahi roa ˈˈe o te taata i tapea i to ˈna taiva-ore-raa, o Iesu Mesia ïa, i tohuhia mai mai te “taata taiva ore” ra. (Salamo 16:10, MN) Eita e ore e ua riro te faaohiparaahia te hiero i Ierusalema ma te tia ore, ei tamataraa rahi i to ˈna taiva-ore-raa. Ua ite o Iesu e ua faahohoˈa te ohipa a te tahuˈa rahi e te mau tusia, i ta ˈna iho taviniraa e to ˈna pohe tusia, e ua ite atoa oia e e mea faufaa roa no te mau taata ia huti mai i te haapiiraa i te reira. Ua riri roa ïa oia ma te tia, i to ˈna iteraa e ua faarirohia te hiero “ei ana no te eiâ haru.” Ma te mana no ǒ mai i te Atua ra, e piti taime to ˈna ohiparaa no te tamâ i te hiero.a—Mataio 21:12, 13; Ioane 2:15-17.
8. (a) Mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna taiva-ore-raa i te faanahoraa o te hiero? (b) Nafea tatou ia faaite e te haafaufaa nei tatou i te haamoriraa ia Iehova i roto i ta ˈna faanahonahoraa mâ?
8 Noa ˈtu râ, ua turu o Iesu ma te taiva ore i te faanahoraa o te hiero. Mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â, ua haere atu oia i te mau oroa i te hiero e ua haapii pinepine oia i reira. Ua aufau atoa oia i te tute a te hiero—noa ˈtu e aita oia i titau-mau-hia ia aufau. (Mataio 17:24-27) Ua haapopou o Iesu i te vahine ivi veve i te mea e “ua hope roa a ˈna taoˈa rii navai ore i te tuuhia e ana i roto” i te afata faufaa a te hiero. I muri iho mai, ua faarue o Iehova i taua hiero ra e a muri noa ˈtu. Na mua ˈtu râ i taua taime ra, ua vai taiva ore noa o Iesu i te hiero. (Mareko 12:41-44; Mataio 23:38) I teie mahana, ua hau atu te faanahonahoraa a te Atua i nia i te fenua nei i te teitei, i te faanahoraa ati Iuda e to ˈna ra hiero. Parau mau, e ere i te mea tia roa; no reira e ravehia ˈi te tahi mau faatitiaifaroraa i te tahi mau taime. Tera râ, aita oia i î i te ohipa tia ore, e aita atoa te Atua ra o Iehova e opua ra i te mono i te reira. Eiaha roa ˈtu tatou e vaiiho i te tahi mau huru tia ore ta tatou e ite ra i roto i teie nei faanahonahoraa, ia faainoino ia tatou aore ra ia aratai ia tatou ia faatupu i te manaˈo faahapa e te amuamu. Area ra, ia pee tatou e tia ˈi, i te hiˈoraa taiva ore o Iesu Mesia.—Petero 1, 2:21.
To tatou iho mau huru tia ore
9, 10. (a) Mea nafea te faanahoraa o te mau mea a Satani ia hauti i nia i to tatou mau huru tia ore no te faahema ia tatou ia topa i roto i te haerea taiva? (b) Eaha te tia i te hoê taata i hara rahi, ia rave?
9 Te tamata atoa nei o Satani i te faaitoito i te taivaraa na roto i te hautiraa i nia i to tatou mau huru tia ore. Te hauti nei ta ˈna faanahoraa o te mau mea, i nia i to tatou mau paruparu, ma te faahema ia tatou ia rave i te ino i mua i te aro o Iehova. E mea peapea hoi ia ite e, i te mau matahiti atoa, e mau tausani taata teie e topa nei i roto i te ohipa taiata. Te faarahi atu nei vetahi i teie taivaraa na roto i te peeraa e piti huru oraraa, i te hoê pae e rave noa ratou i te ino, e i te tahi atu pae, e faahua kerisetiano haapao maitai ratou. Ei pahonoraa i te mau tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . .” i nia i teie huru tupuraa i roto i te A ara mai na!, ua papai mai te hoê vahine apî e: “Ua vauvau pauroa mai teie mau tumu parau i to ˈu nei oraraa.” Ma te huna, ua faahoa ˈtu oia e te mau taurearea o tei ore i here ia Iehova. Eaha ˈtura te hopea? Te papai nei oia e: “Ua haere noa ˈtura to ˈu oraraa i te inoraa, ua rave roa ˈtura vau i te ohipa taiata e ua aˈohia vau. Ua ino roa to ˈu mau taairaa e o Iehova, e aita ˈtura to ˈu mau metua e te mau matahiapo i tiaturi faahou mai ia ˈu.”b
10 Ua tauturu te mau matahiapo i teie nei vahine apî e ua tavini faahou oia ia Iehova ma te taiva ore. Te mea peapea râ, e rave rahi o te faaoromai nei i te mau faahopearaa iino atu â, e aita roa ˈtu vetahi e hoˈi mai nei i roto i te nǎnǎ. E mea hau aˈe ia vai taiva ore noa e ia patoi atu i te faahemaraa a teie nei ao ino! A haapao i te mau faaararaa e horoahia ra i roto i te mau Pare Tiairaa e te mau A ara mai na! no nia i te mau tumu parau mai te amuimuiraa e te feia no teie nei ao e te mau peu faaanaanataeraa viivii. Eiaha roa ˈtu outou ia topa i roto i te haerea taiva. Mai te peu râ e e topa outou, eiaha e haavare. (Salamo 26:4) A ani râ i te tauturu. Tei reira hoi te mau metua e te mau matahiapo kerisetiano no te tauturu ia outou.—Iakobo 5:14.
11. No te aha eita e tano ia manaˈo e e feia iino roa tatou, e eaha te hiˈoraa i roto i te Bibilia e nehenehe e tauturu ia tatou ia faatitiaifaro i to tatou manaˈo?
11 E nehenehe to tatou mau huru tia ore e faaino ia tatou na roto i te tahi atu ravea. Te faaea nei vetahi o tei rave i te tahi ohipa taiva, i te tutava i te faaoaoa ia Iehova. A haamanaˈo na, ua rave o Davida i te mau hara iino mau. Tera râ, e mea maoro i muri aˈe i te poheraa o Davida, ua haamanaˈo noa o Iehova ia ˈna mai te hoê tavini haapao maitai. (Hebera 11:32; 12:1) No te aha? No te mea aita roa ˈtu oia i faaea i te tutava i te faaoaoa ia Iehova. Te na ô ra te Maseli 24:16 e: “E hiˈa te parau-tia e ia taihitu noa ˈtu i te hiˈaraa, e e tia faahou mai.” Oia mau, mai te peu e e rave tatou i te tahi mau hara iti—oia e rave rahi taime—no te tahi paruparu o ta tatou e tutava ra i te aro, e nehenehe tatou e vai tia noa i te aro o Iehova, mai te peu e e tamau noa tatou i te “tia faahou mai”—oia hoi, mai te peu e e tatarahapa mau tatou e e tavini faahou tatou ma te taiva ore.—A faaau e te Korinetia 2, 2:7.
A haapao maitai i te mau huru haavarevare o te taivaraa!
12. I roto i te hiˈoraa o te mau Pharisea, mea nafea to ratou haapaoraa i te ture ma te fati ore, i te aratairaa ia ratou ia taiva?
12 E tupu atoa mai te taivaraa na roto i te tahi mau huru haavarevare aˈe. E nehenehe atoa hoi e hapehia e e haerea taiva ore! Ei hiˈoraa, ua manaˈo na paha te mau Pharisea i te tau o Iesu e, e feia taiva ore rahi ratou.c Tera râ, aita ratou i ite i te taa-ê-raa i rotopu i te riroraa ei taata taiva ore e te riroraa ei taata etaeta e haapao i te ture taata noa, no te mea e e feia fati ore na ratou e e mau haava aroha ore. (A faaau e te Koheleta 7:16.) Mea na reira ïa to ratou taivaraa—i te feia tei tia hoi ia ratou ia tavini, i te auraa mau o te Ture o ta ratou i faahua haapii na, e ia Iehova iho. I to ˈna aˈe pae, ua tapea o Iesu i to ˈna taiva-ore-raa i te auraa mau o te Ture, tei niuhia hoi i nia i te here. No reira oia i patu ai e i faaitoito ai i te taata, mai ta te mau parau tohu no nia i te Mesia i faaite atea mai na.—Isaia 42:3; 50:4; 61:1, 2.
13. (a) Nafea te mau metua kerisetiano e nehenehe ai e taiva? (b) No te aha e tia ˈi i te mau metua ia ape i te riro ei feia etaeta, faahapa, aore ra ino roa, ia aˈo anaˈe ratou i ta ratou mau tamarii?
13 E faufaa-rahi-hia te mau Kerisetiano e hopoia mana to ratou na roto i te hiˈoraa o Iesu i roto i teie nei tuhaa. Ei hiˈoraa, ua ite te mau metua taiva ore e e tia ia ratou ia aˈo i ta ratou mau tamarii. (Maseli 13:24) Tera râ, e ara maitai ratou e eiaha ia faariri i ta ratou mau tamarii na roto i te aˈo-etaeta-raa ia ratou ma te riri aore ra ma te faahapahapa tamau noa ia ratou. Te mau tamarii e ite nei e eita iho â to ratou mau metua e mauruuru, aore ra o te manaˈo ra e te faariro ra te haapaoraa a to ratou mau metua ia ratou ei feia iino e te faahapa, e riro ratou i te paruparu roa e i muri iho, e atea ê roa ratou i te faaroo mau.—Kolosa 3:21.
14. Nafea te mau tiai mamoe kerisetiano ia ore e taiva i te nǎnǎ o ta ratou e tavini nei?
14 Oia atoa, te haapao nei te mau matahiapo e te mau tiaau ratere kerisetiano i te mau fifi e i te mau ohipa atâta e faaruruhia nei e te nǎnǎ. Ei mau tiai mamoe taiva ore, te horoa nei ratou i te mau aˈoraa i te taime e hinaarohia ˈi, ma te ara maitai e ua ite ratou na mua i te tupuraa taatoa, e ma te haamau papu i ta ratou parau i nia i te Bibilia e i nia atoa i te mau papai a te Taiete. (Salamo 119:105; Maseli 18:13) Ua ite atoa ratou e te tiaturi nei te mau mamoe ia ratou no te horoa mai i te faaitoitoraa e te maa i te pae varua. No reira, te tutava nei ratou i te pee ia Iesu Mesia, te Tiai mamoe Maitai. Te tavini nei ratou i te mau mamoe ma te taiva ore, tera hebedoma i muri aˈe i te tahi, i te mau putuputuraa kerisetiano—eiaha ma te tairi ia ratou tera râ, ma te faaitoito ia ratou e ma te haapuai i to ratou faaroo.—Mataio 20:28; Ephesia 4:11, 12; Hebera 13:20, 21.
15. Mea nafea vetahi i te senekele matamua ra i te faaiteraa e ua hape to ratou taiva-ore-raa?
15 Te tahi atu huru haavarevare o te taivaraa, o te taiva-ore-raa hape ïa. Ia au i te auraa ta te Bibilia e horoa ra, eita te taiva-ore-raa mau e faatia e ia tuu tatou i te tahi aˈe mea na mua ˈˈe i to tatou taiva-ore-raa i te Atua ra o Iehova. E rave rahi mau ati Iuda o te senekele matamua ra, o tei tapea etaeta na i te Ture a Mose e i te faanahoraa o te mau mea ati Iuda. Teie râ, ua tae aˈera i te taime i tatara ˈi o Iehova i ta ˈna haamaitairaa mai nia mai i taua nunaa orure hau ra, no te horoa ˈtu i te nunaa Iseraela i te pae varua. Mea iti tei tapea i to ratou taiva ore ia Iehova e o tei farii i taua tauiraa rahi ra. I rotopu atoa i te mau Kerisetiano mau, ua onoono vetahi feia tapea i te tutuu ati Iuda e ia hoˈi faahou i taua “mau â rii tia ore” ra a te Ture a Mose, tei faatupuhia hoi e te Mesia.—Galatia 4:9; 5:6-12; Philipi 3:2, 3.
16. Nafea te mau tavini taiva ore a Iehova ia farii i te mau faatitiaifaroraa?
16 I te tahi aˈe pae, ua faaite te nunaa o Iehova i teie nei tau i to ratou taiva-ore-raa i te taime tauiraa. A tamau noa ˈi te maramarama o te parau mau e faaitehia maira i te anaana, te ravehia nei te mau faatitiaifaroraa. (Maseli 4:18) Aita i maoro aˈenei, ua tauturu “te tavini haapao maitai e te paari” ia tatou ia haamaitai atu â i to tatou maramarama o te taˈo ra “ui” e faaohipahia ra i roto i te Mataio 24:34 e no nia i te taime o te haavaraa i “te mamoe” e “te puaaniho” e faahitihia ra i roto i te Mataio 25:31-46, e tae noa ˈtu i to tatou manaˈo no nia i te tahi mau huru o te taviniraa tivila. (Mataio 24:45) Mea papu maitai e e oaoa roa vetahi mau apotata ahiri e e rave rahi mau Ite no Iehova o tei tapea etaeta noa i te maramarama tahito no nia i taua mau tumu parau ra e ahiri e aita ratou i farii i taua tatararaa apî ra. Aita râ te reira i tupu. No te aha? No te mea e feia taiva ore te nunaa o Iehova.
17. Nafea te feia herehia e tatou ia tamata i to tatou taiva-ore-raa i te tahi mau taime?
17 E nehenehe râ te parau no te taiva-ore-raa hape e hauti hohonu aˈe i nia ia tatou tataitahi. Ia maiti anaˈe te hoê hoa rahi aore ra te hoê melo fetii i te hoê haerea o te ofati ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e feaa paha tatou e o vai ta tatou e ore e taiva. Oia mau, e hinaaro iho â tatou e ore e taiva i to tatou mau fetii. Tera râ, eiaha roa ˈtu tatou ia tuu i te tururaa i to tatou fetii na nia ˈˈe i to tatou taiva-ore-raa ia Iehova! (A faaau e te Samuela 1, 23:16-18.) Eita atoa tatou e tauturu i te feia rave hara ia huna i te hoê hara ino aore ra e turu atu i to ratou pae no te patoi atu i te mau matahiapo e tamata ra hoi i te ‘[“faatitiaifaro,” MN] ia ratou ma te aau mǎrû.’ (Galatia 6:1) Ia na reira tatou, e taiva ïa tatou ia Iehova, i ta ˈna faanahonahoraa, e i te taata herehia e tatou. Inaha, ia imi tatou i te ravea ia ore te taata rave hara ia fanaˈo i te aˈo o ta ˈna e hinaaro ra, te opani ra ïa tatou i te taata rave hara ia fanaˈo i te here o Iehova. (Hebera 12:5-7) A haamanaˈo atoa e “e mea haapao maitai te mauiui e ravehia e te taata here ra.” (Maseli 27:6, MN) Peneiaˈe e haamauiui te mau aˈoraa aroha niuhia i nia i te Parau a te Atua, i te teoteo o te taata herehia o tei hara, tera râ, e nehenehe te reira e faaora ia ˈna a muri aˈe!
E mau maite te taiva-ore-raa i mua i te hamani-ino-raa
18, 19. (a) Eaha ta Ahaba i hinaaro ia Nabota, e no te aha o Nabota i patoi ai? (b) Ua tano anei o Nabota i te taiva-ore-raa noa ˈtu te mau faahopearaa iino? A faataa mai na.
18 I te tahi mau taime, e tairi roa mai o Satani i to tatou huru taiva ore. A rave na i te hiˈoraa o Nabota. I to te Arii ra o Ahaba faaheporaa ia ˈna ia hoo i ta ˈna ô vine, ua pahono atura oia e: “Ia tapea mai Iehova ia ˈu, eiaha vau e horoa ˈtu i te fenua aiˈa tupuna na oe.” (Te mau arii 1, 21:3) E ere o Nabota i te taata upoo etaeta; e taata taiva ore râ. Inaha, ua faaue na te Ture a Mose eiaha te ati Iseraela ia hoo i te hoê fenua aiˈa tupuna e a muri noa ˈtu. (Levitiko 25:23-28) Ua ite maitai o Nabota e e nehenehe taua arii ino ra e haapohe ia ˈna, no te mea ua vaiiho o Ahaba na mua ˈtu i ta ˈna vahine ra o Iezebela ia haapohe i te mau peropheta a Iehova! Ua tapea maite râ o Nabota.—Te mau arii 1, 18:4.
19 I te tahi mau taime, e titau te taiva-ore-raa i te hoê hoo. Ua faautua hape o Iezebela, tauturuhia e te tahi mau “taata haapao atâ,” ia Nabota no te hoê ohipa ino o ta ˈna i ore i rave. I te pae hopea, ua haapohehia ˈtura oia e ta ˈna atoa mau tamaiti. (Te mau arii 1, 21:7-16; Te mau arii 2, 9:26) Te auraa anei e ua hape te taiva-ore-raa o Nabota? Aita! Tei rotopu o Nabota i te mau tane e te mau vahine taiva ore e rave rahi o te “ora” noa ra i roto i te feruriraa o Iehova i teie nei taime, e te taoto ra ma te peapea ore i roto i te menema e tae noa ˈtu i te taime o te tia-faahou-raa.—Luka 20:38; Ohipa 24:15.
20. Nafea te tiaturiraa ia tauturu ia tatou ia vai taiva ore noa?
20 Hoê â parau tǎpǔ o te faaitoito ra i te feia taiva ore a Iehova i teie nei tau. Ua ite tatou e, no to tatou haerea taiva ore, e nehenehe tatou e pau rahi i roto i teie nei ao. Ua pohe o Iesu Mesia no to ˈna taiva-ore-raa, e ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e e hamani-ino-atoa-hia ratou. (Ioane 15:20) Na to ˈna tiaturiraa no te tau a muri atu i turu noa ia ˈna, e te turu-atoa-hia ra tatou na to tatou tiaturiraa. (Hebera 12:2) No reira, e nehenehe tatou e tapea i to tatou taiva-ore-raa i mua i te mau huru hamani-ino-raa atoa.
21. Eaha te mau haapapuraa ta Iehova e horoa ra i to ˈna mau taata taiva ore?
21 Oia mau, mea iti i rotopu ia tatou nei i teie nei tau o te farerei nei i teie mau huru tamataraa puai i nia i to tatou taiva-ore-raa. Tera râ, e nehenehe te nunaa o te Atua e faaruru i te hamani-ino-raa rahi atu â hou te hopea e tae mai ai. Nafea tatou e papu ai e e tapea mau tatou i to tatou taiva-ore-raa? Na roto ïa i te tapearaa i to tatou taiva-ore-raa i teie nei. Ua horoa mai o Iehova i te hoê hopoia rahi—e poro e e haapii i te taata no nia i to ˈna Basileia. E rave anaˈe i teie nei ohipa faufaa roa ma te taiva ore. (Korinetia 1, 15:58) Mai te peu e eita tatou e vaiiho i te mau huru tia ore o te taata nei ia haaparuparu i to tatou taiva-ore-raa i te faanahonahoraa a Iehova e mai te peu e e patoi atu tatou i te mau huru taiva-ore-raa haavarevare e te mea hape atoa, i reira ïa tatou e ineine maitai ai ia tamata-noa-hia ˈtu to tatou taiva-ore-raa. Noa ˈtu râ, ia papu noa ia tatou e e ore roa ˈtu o Iehova e taiva i ta ˈna mau tavini taiva ore. (Samuela 2, 22:26) Oia mau, e paruru oia i to ˈna mau taata taiva ore!—Salamo 97:10.
[Nota i raro i te api]
a Ua faaite o Iesu i te mǎtaˈu ore i to ˈna patoiraa ˈtu i teie ohipa tapihoo hoona. Ia au i te hoê taata tuatapapa aamu, e titauhia na ia aufau i te tute a te hiero e te tahi moni ati Iuda tahito taa ê. E rave rahi ïa feia i haere mai i te hiero, o tei titauhia ia taui i ta ratou moni no te aufau i te tute. Ua faatiahia te feia taui moni ia titau i te hoê tino moni no teie tauiraa, e no reira, mea rahi te apî i noaa mai ia ratou.
b A hiˈo i te A ara mai na! o te 22 no Titema 1993 (Farani); o te 8 no Tenuare 1994; e o te 22 no Tenuare 1994 (Farani).
c No roto mai to ratou pǔpǔ i te mau Hasidimi, e pǔpǔ tei tia mai tau senekele na mua ˈtu no te aro i te mana Heleni. No roto mai te iˈoa o te mau Hasidimi i te taˈo Hebera ra chasi·dhimʹ, oia hoi te auraa “feia taiva ore” aore ra “feia paieti.” Peneiaˈe ua manaˈo ratou e ua tupu te mau irava e faahiti ra i te “feia taiva ore” a Iehova i nia ia ratou i roto i te hoê auraa taa ê. (Salamo 50:5, MN) Ua riro ratou, mai te mau Pharisea atoa i muri aˈe ia ratou, ei feia manaˈo etaeta, faahua paruru i te reta o te Ture.
Eaha ta outou e pahono?
◻ Nafea tatou ia ape i te vaiiho i to vetahi ê ra mau huru tia ore ia aratai ia tatou ia taiva?
◻ Nafea to tatou iho mau huru tia ore e nehenehe ai e aratai ia tatou ia taiva?
◻ Nafea tatou ia patoi atu i te taiva-ore-raa hape?
◻ Na te aha e tauturu ia tatou ia tapea i to tatou taiva-ore-raa noa ˈtu te hamani-ino-raa?
[Tumu parau tarenihia i te api 9]
Te taviniraa ma te taiva ore i te Betela
“E rave râ i te mau mea atoa ra ma te tia e ma te [“nahonaho,” MN].” O ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Korinetia 1, 14:40) Ua ite o Paulo e, no te tere-maitai-raa o te hoê amuiraa, e hinaarohia ia “nahonaho” te mau ohipa. Oia atoa i teie nei tau, e tia i te mau matahiapo ia rave i te mau faaotiraa i nia i te tahi mau tuhaa ohipa, mai te vahiraa i te mau melo o te amuiraa i roto i tera e tera haapiiraa buka, te faanahoraa i te mau putuputuraa no te taviniraa, e te hiˈopoaraa i te pororaa i roto i te mau tuhaa fenua. I te tahi mau taime, e tamata teie mau huru faanahoraa i te taiva-ore-raa. E ere hoi teie mau faaueraa i te mea faauruahia mai e te Atua, e eita atoa e auhia e te taatoaraa.
E mea fifi anei no outou, i te tahi mau taime, ia auraro ma te taiva ore i te tahi o te mau faanahoraa e ravehia ra i roto i te amuiraa kerisetiano? Mai te peu e e, e nehenehe outou e tauturuhia na roto i te hiˈoraa o te Betela. Ua mairihia te mau 104 amaa atoa a te Taiete Watch Tower, e tae noa ˈtu i te Pu rahi i Marite, i te iˈoa ra Betela, e taˈo Hebera teie to ˈna auraa “Fare o te Atua.”* Te hinaaro nei te feia tauturu e faaea ra e e rave ra i te ohipa i te Betela e ia faaite teie mau vahi i te faatura e te mǎtaˈu ia Iehova. E titau te reira ia ore te taata tataitahi ia taiva.
E pinepine te feia mataitai i te Betela i te faahiti i te parau no te nahonaho e te mâ o ta ratou i ite atu i reira. Mea nahonaho maitai e mea oaoa atoa te mau rave ohipa; te faaite ra ta ratou huru paraparau e ta ratou mau peu e tae noa ˈtu i ta ratou huru faaeta, e e haava manaˈo kerisetiano paari to ratou tei haapiihia e te Bibilia. Ma te taiva ore, te pee maite nei te mau melo atoa o te utuafare o te Betela i te mau aveia a te Parau a te Atua.
Hau atu, te horoa nei te Tino Aratai i te hoê vea iti na ratou, Ia parahi amui tatou ma te tahoê (Farani), o te faataa ra ma te au maitai i te tahi mau faanahoraa e hinaarohia ra ia nehenehe teie utuafare rahi e ohipa amui ma te au. (Salamo 133:1) Ei hiˈoraa, te faataa ra oia i te parau no te piha, te maa, te vai-mâ-raa, te ahu e te faaetaraa, e vetahi atu â. Ma te taiva ore, te turu nei te mau melo o te Betela e te pee maite nei i teie mau faanahoraa, noa ˈtu e aita paha ratou i au i te reira. Te faariro nei ratou i teie vea iti, eiaha mai te hoê buka ture e faatureraa etaeta, ei buka râ e vauvau nei i te mau aratairaa i haamauhia no te turu i te tahoêraa e te au-maite-raa. Te faaite nei te mau tiaau i te taiva-ore-raa na roto i te tururaa i teie mau raveraa i niuhia i nia i te Bibilia, e te faaohipa nei i te reira ma te au no te patu e no te faaitoito i te utuafare o te Betela ia tamau noa i ta ratou taviniraa moˈa i te Betela.
* E ere teie nei mau fare neneiraa, fare piha ohipa, e fare faaearaa, i te hiero aore ra fare rahi o te Atua i te pae varua. Te hiero o te Atua i te pae varua, o ta ˈna ïa faanahoraa no te haamoriraa viivii ore. (Mika 4:1) Ia au i teie tiaraa, aita ïa oia i taotiahia i te tahi fare mau i nia i te fenua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Te taata taiva ore e te taata haapao ture
I te matahiti 1916 ra, ua faaite te hoê buka parau paari (Encyclopædia of Religion and Ethics) e “te itehia ra teie taa-ê-raa i rotopu i te taata taiva ore e te taata haapao ture i te mau tau atoa e na te mau vahi atoa.” Ua faataa teie buka e: “Te vai nei te taata haapao ture o te rave i te mea e faauehia mai ia ˈna ia rave, o te ore roa ˈtu e ofati i te tahi ture; e tiaturi oia i te parau i papaihia e e taiohia. Te vai nei te taata taiva ore o te na reira atoa, tera râ e nehenehe . . . e tiaturihia e e rave hau atu â oia, e tuu hoi oia i to ˈna feruriraa taatoa i roto i ta ˈna hopoia, e faaau oia i to ˈna haerea ia au i te auraa mau o te fa e titauhia ra.” I muri iho, te na ô ra teie nei buka e: “Ua hau atu te taiva-ore-raa i te tapea-noa-raa i te ture. . . . Te taa-ê-raa i rotopu i te taata taiva ore e te taata e tapea noa i te ture, oia ïa e tavini oia ma to ˈna mafatu e to ˈna feruriraa taatoa . . . Eita roa ˈtu oia e rave i te hoê hara ma te opua mau, ma te huna, aore ra ma te ite ore.”