Mea nafea to te Atua faauruaraa mai i te Bibilia?
E MEA maere atu â te mau ravea taairaa no teie nei tau, i te tahi atu tau o te aamu. Te niuniu paraparau, te hohoˈa niuniu, te matini roro uira—e mau matahiti na mua ˈtu, o vai te manaˈo e e haponohia ˈtu te mau poroi na te mau vahi atoa o te fenua nei i te reira iho taime?
Tera râ, te ravea taairaa maere roa ˈˈe, o te hoê ïa o te ore e naeahia i te taata ia hamani—oia hoi, te ravea faauruaraa a te Atua. Ua faaurua o Iehova tau 40 taata papai no te haaputu i ta ˈna Parau papaihia, te Bibilia Moˈa. Mai ta te mau taata e fanaˈo nei hau atu i te hoê ravea taairaa, ua faaohipa atoa o Iehova e rave rau mau ravea taairaa no te faaurua mai i te mau Papai.
Te faahitiraa i te mau parau. Ua faatae mai te Atua i te mau poroi taa ê o tei amuihia ˈtu i muri iho i roto i te Bibilia.a Ei hiˈoraa, a rave na i te mau faatureraa a te faufaa o te Ture. Ua parau o Iehova ia Mose e: “E papai oe i taua parau nei, o te huru hoi teie o te parau o te faufaa ta ˈu e faaau ia oe, e ia Iseraela atoa nei.” (Exodo 34:27) Teie mau “parau,” o tei ‘tuuhia mai na roto i te melahi ra,’ ua papaihia ïa e Mose, e te vai ra i teie nei i roto i te mau buka Bibilia a te Exodo, te Levitiko, te Numera, e te Deuteronomi.—Ohipa 7:53.
E rave rahi peropheta ê atu, mai ia Isaia, Ieremia, Ezekiela, Amosa, Nahuma, e ia Mika, o tei fanaˈo i te mau poroi taa ê no ǒ mai i te Atua ra, na roto i te arai o te mau melahi. I te tahi mau taime, ua haamata teie mau taata i ta ratou mau faaiteraa, na roto i te pereota ra: “Te parau maira Iehova.” (Isaia 37:6; Ieremia 2:2; Ezekiela 11:5; Amosa 1:3; Mika 2:3; Nahuma 1:12) I muri iho, ua papai roa ˈtura ratou i ta te Atua i parau mai.
Te mau orama, te mau moemoeâ, e te mau ururaa. Te hoê orama, o te hoê ïa hohoˈa, te hoê mataitairaa, aore ra te hoê poroi, o tei faaôhia mai i roto i te feruriraa o te hoê taata, a vai ara noa ˈi oia, e mea pinepine na roto i te tahi ravea hau aˈe i tei matauhia. Ei hiˈoraa, i te taime ‘e ara ˈi ratou,’ ua ite aˈera o Petero, o Iakobo, e o Ioane, i te hoê orama o te faahuru-ê-raahia o Iesu. (Luka 9:28-36; Petero 2, 1:16-21) I te tahi mau taime, ua faataehia mai te hoê poroi na roto i te hoê moemoeâ, aore ra te hoê taoto i te po, o tei faaôhia mai i roto i te feruriraa o te taata a varea ˈi oia i te taoto. No reira ˈtura, ua papai o Daniela i “taua orama i tau upoo i nia i tau roi ra”—aore ra, ia au i te huriraa a Ronald A. Knox, “a tarava ˈi au a mataitai noa ˈi i ta ˈu moemoeâ.”—Daniela 4:10.
E au ra e, te taata o ta Iehova i faauru, ua mau roa ïa oia i roto i te tahi feruriraa hohonu, noa ˈtu â ïa e te ara rii noa ra oia. (A faaau e te Ohipa 10:9-16.) I roto i te Bibilia, te auraa o te taˈo Heleni (ekʹsta·sis) i hurihia na roto i te taˈo ra “tarehua” aore ra “ururaa,” oia ïa ‘e tuu aore ra e afai i te vahi ê.’ Oia ïa te manaˈo, te taui-roa-raa i te huru matauhia o te feruriraa. No reira, te taata i uruhia, eita oia e tâuˈa faahou i te vahi i reira oia, a ite papu ai oia i te orama. O te huru ururaa ïa i roohia i nia i te aposetolo Paulo, ‘i hopoihia ˈi oia i nia i paradaiso, e ua faaroo i te parau, eita roa e tia i te taata nei ia parau.’—Korinetia 2, 12:2-4.
Taa ê atu i te feia o tei papai i te mau poroi o tei faahiti-roa-hia mai e te Atua, ua fanaˈo pinepine te feia papai Bibilia o tei ite i te mau orama aore ra i te mau moemoeâ, aore ra o tei uruhia, i te tahi tiamâraa no te faataa i te mea o ta ratou i ite na roto i ta ratou iho parau. Ua faauehia o Habakuka e: “A papai na i te orama ia itea-noa-hia i nia i te mau papairaa ra, ia [“ohie,” MN] noa te taata ia taio ra.”—Habakuka 2:2.
Te auraa anei ïa e aita teie mau tuhaa o te Bibilia i faaurua-mau-hia, ia faaau-anaˈe-hia i te mau tuhaa i faahiti-roa-hia mai e te Atua? Aita. Na roto i to ˈna varua, ua nanaˈo hohonu na o Iehova i ta ˈna poroi i roto i te roro o te taata papai tataitahi, ia papaihia te mau manaˈo o te Atua, eiaha râ ta te taata nei. Noa ˈtu e ua faatia o Iehova e ia maiti te taata papai i te mau parau e tano, na ˈna râ i aratai i te feruriraa e te mafatu o te taata papai, ia ore te tahi parau faufaa roa ia moehia, e no reira ˈtura, e mau parau anaˈe ïa na te Atua.—Tesalonia 1, 2:13.
Te faaiteraa no ǒ mai i te Atua ra. E parau tohu to roto i te Bibilia—oia hoi e aamu o tei faaite-atea-hia mai e o tei papai-na-mua-hia—e ohipa teie tei hau aˈe i te mana taata nei. Teie te tahi hiˈoraa, ua tohuhia mai te tiaraa mai e te toparaa o ‘te arii no Iavana’ aore ra Heleni, oia hoi o Alesanedero Rahi, tau 200 matahiti na mua ˈˈe! (Daniela 8:1-8, 20-22) Te faaite atoa ra te Bibilia i te mau ohipa i tupu o tei ore roa ˈtu i itehia e te mata taata. Ei hiˈoraa, te poieteraahia te raˈi e te fenua nei. (Genese 1:1-27; 2:7, 8) Oia atoa te mau aparauraa i tupu i nia i te raˈi, mai te faatiahia ra i roto i te buka a Ioba.—Ioba 1:6-12; 2:1-6.
Noa ˈtu e e ere na te Atua i faaite roa mai i te taata papai, ua faaite mai râ te Atua i teie mau tupuraa i te tahi taata ia riro hoi ei tuhaa no te aamu parau-vaha-hia aore ra papaihia, e tufahia ˈtu i tera ui i tera ui, e tae roa ˈtu i te taime e amuihia ˈi i roto i te Bibilia. (A hiˈo i te tumu parau i te api 7.) Noa ˈtu râ, e nehenehe tatou e tiaturi e, o Iehova mau te Pu o teie mau haamaramaramaraa atoa, e na ˈna i aratai i te feia papai ia ore ta ratou mau faatiaraa ia anoihia e te tahi parau hape, te tahi parau faatiatia, aore ra te tahi aai. Ua papai o Petero no nia i te parau tohu e: “Ua parau te mau taata no ǒ mai i te Atua ra mai te mea ra e ua amohia ratou e te varua moˈa.”b—Petero 2, 1:21, MN.
Ua titauhia te mau tutavaraa rahi
Noa ˈtu e “ua amohia” te feia papai Bibilia “e te varua moˈa,” ua titau-atoa-hia râ e ia feruri maite ratou. Ei hiˈoraa, “ua imi hua [o Solomona] e ua tuatapapa maite i te maseli e rave rahi. Ua imi [oia] ia itea te parau fariihia ra; e o tei papaihia ra, e parau-tia ïa e te parau mau.”—Koheleta 12:9, 10.
Ua tia i te tahi feia papai Bibilia ia rave i te mau maimiraa hohonu no te turu i ta ratou mau papairaa. Ei hiˈoraa, ua papai o Luka no nia i ta ˈna Evanelia e: “Ua maimi au i te mau mea atoa ma te papu mai te matamua mai â, no te papai atu ia au i te hoê faanahoraa au maitai.” Parau mau, ua haamaitai te varua o te Atua i te mau tutavaraa a Luka, eita e ore na roto i te aratairaa ia ˈna ia itea mai te mau papai aamu papu, e ia uiui i te feia ite mata e nehenehe e tiaturihia, mai te mau pǐpǐ e ora noa râ e peneiaˈe atoa te metua vahine o Iesu ra o Maria. I muri iho, ua aratai te varua o te Atua ia Luka, ia papai i teie mau haamaramaramaraa ma te papu maitai.—Luka 1:1-4, MN.
Taa ê atu i te Evanelia a Luka, ua riro ta Ioane ei faatiaraa ite-mata-hia, tei papaihia tau 65 matahiti i muri aˈe i te poheraa o Iesu. Eita e ore e ua faaaraara maitai te varua o Iehova i te mau mea i haamanaˈohia e Ioane, ia ore ia moemoehia ia ˈna i te roaraa o te tau. E tuea ïa te reira e te parau ta Iesu i tǎpǔ atu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Na te [“tauturu,” MN] râ, na te [varua moˈa] ra, o ta te Metua e tono mai ma to ˈu nei iˈoa ra, na ˈna e haapii mai ia outou i te mau mea atoa; e e faaite faahou mai hoi ia outou i te mau parau atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.”—Ioane 14:26.
I roto i te tahi mau tupuraa, ua anoi atoa mai te feia papai Bibilia i te tahi mau faatiaraa o te mau ohipa ite-mata-hia i papaihia e te feia tuatapapa aamu no tahito ra, aita hoi te taatoaraa i faauruahia mai. Mea na reira hoi to Ieremia haaputuputuraa mai i Te mau arii Hoê e te Piti. (Te mau arii 2, 1:18) Ua tuatapapa o Ezera tau 14 papai aore i faauruahia no te haaputu i te mau parau no te mau Paraleipomeno Hoê e te Piti, tei roto hoi “te parau a te arii ra a Davida” e “te buka a te mau arii o Iuda e o Iseraela.” (Paraleipomeno 1, 27:24; Paraleipomeno 2, 16:11) Ua faahiti atoa o Mose i te parau no roto mai i “te buka tamaˈi na Iehova”—peneiaˈe te hoê faatiaraa e nehenehe e tiaturihia, no nia i te mau tamaˈi a te nunaa a te Atua.—Numera 21:14, 15.
I roto i teie mau tupuraa, ua ohipa rahi mai te varua moˈa, ma te turai i te feia papai Bibilia ia maiti ratou i te mau papai anaˈe e nehenehe e tiaturihia, o tei riro mai i muri iho ei tuhaa no te faatiaraa faauruahia a te Bibilia.
Aˈoraa papu—Nohea mai?
Te vai ra i roto i te Bibilia e rave rahi aˈoraa papu niuhia i nia i te tahi mau hiˈopoaraa maramarama a te taata. Ei hiˈoraa, ua papai o Solomona e: “E ere to te taata nei maitai te amu e te inu i te maa ra, ei maitai no ˈna i ta ˈna ra mau ohipa? tei ite nei hoi au e, na te rima ïa o te Atua i horoa mai.” (Koheleta 2:24) Ua parau o Paulo e ua au ta ˈna aˈoraa i horoa no nia i te faaipoiporaa “i [to ˈna] manaˈo,” tera râ, ua parau oia i muri iho e: “E tei ia ˈu atoa hoi te [v]arua o te Atua.” (Korinetia 1, 7:25, 39, 40) Mea papu maitai e tei nia te varua o te Atua ia Paulo inaha, mai ta te aposetolo Petero i tapao, ua papai o Paulo ia au “i te paari i horoahia mai ia ˈna ra.” (Petero 2, 3:15, 16) No reira, ua horoa oia i to ˈna manaˈo ma te arataihia e te varua o te Atua.
I to te feia papai Bibilia faaiteraa i te tahi manaˈo no ratou iho, ua na reira ratou i muri aˈe i to ratou tuatapaparaa e to ratou faaohiparaa i te mau irava i vai na ia ratou ra. E nehenehe hoi tatou e tiaturi e, ua tuea maite ta ratou mau papai e te manaˈo o te Atua. Ua riro maira ta ratou i papai ei tuhaa no te Parau a te Atua.
Parau mau, te vai ra i roto i te Bibilia te mau parau a te tahi feia ua hape to ratou manaˈo. (A faaau te Ioba 15:15 e te 42:7.) Te vai atoa ra te tahi mau parau o te faaite ra i te hepohepo o te mau tavini a te Atua, noa ˈtu e aita e faaite-papu-hia ra e no te aha râ ratou i hepohepo ai.c Noa ˈtu e na ˈna iho taua mau parau ra, ua aratai-noa-hia râ te taata papai na te varua o te Atua, ia nehenehe oia e papai i te parau papu, ei ravea e itehia ˈi e e faaite-tahaa-hia ˈi te haaferuriraa hape. Hau atu, i roto i te tupuraa tataitahi, na roto i te mau irava tapiri, e nehenehe te taata taio e feruriraa aifaito to ˈna, e ite papu e ua tano anei te manaˈo o te taata papai.
Ei haapotoraa, e nehenehe tatou e tiaturi e, ua riro te Bibilia taatoa ei poroi na te Atua. Oia mau, ua haapao te Atua e ia tuea te mau parau atoa i roto, i ta ˈna opuaraa e ua horoa mai i te haapiiraa faufaa roa no te feia e hinaaro ra e tavini ia ˈna.—Roma 15:4.
Na te taata i papai—No te aha?
Ua faaohipa Iehova i te taata no te papai i te Bibilia, e te faaite maira te reira i to ˈna paari rahi. A feruri na: Ahiri e ua horoa te Atua e na te melahi e papai, hoê â anei ïa putapûraa to tatou no te Bibilia? Parau mau, e anaanatae rahi paha tatou i te taioraa i te mau huru maitatai o te Atua e ta ˈna mau ohipa, ia au i te huru hiˈoraa o te hoê melahi. Tera râ, ahiri e aita roa ˈtu ta te taata e tuhaa i roto, e mea fifi roa ïa no tatou ia taa i te poroi a te Bibilia.
Ei hiˈoraa: E nehenehe hoi te Bibilia e parau noa mai e, ua faaturi te Arii ra o Davida, ua haapohe oia i te taata, e i muri iho, ua tatarahapa oia. Tera râ, e mea hau atu â inaha, na Davida iho i faaite mai i to ˈna oto rahi i ta ˈna mau ohipa i rave, e ua taparu oia ia faaore mai Iehova i ta ˈna hara! “Te vai noa nei â to ˈu ino i pihaiiho ia ˈu,” o ta ˈna ïa i papai. “O te aau paruparu ra e te oto ra, e ore roa te Atua e vahavaha i te reira.” (Salamo 51:3, 17) No reira, te vai ra i roto i te Bibilia te mahanahana, te huru rau, e te putapûraa ta te tuhaa a te taata e horoa maira.
Oia mau, ua maiti o Iehova i te ravea maitai roa ˈˈe no te horoa mai i ta ˈna Parau. Noa ˈtu e ua faaohipa oia i te mau taata paruparu e te hapa, ua amohia ratou e te varua moˈa ia ore te hape ia anoihia mai i roto i ta ratou mau papai. No reira, e faufaa hau aˈe to te Bibilia. Mea papu ta ˈna mau aˈoraa, e e nehenehe mau ta ˈna mau parau tohu no nia i te Paradaiso i mua nei i nia i te fenua nei e tiaturihia.—Salamo 119:105; Petero 2, 3:13.
No te aha outou e ore ai e faariro ei peu na outou te taioraa i te hoê tuhaa o te Parau a te Atua i te mau mahana atoa? Ua papai o Petero e: “Ia hiaai maite outou . . . i te û anoi-ore-hia ra i te parau, ia paari outou i te [“ora,” MN].” (Petero 1, 2:2) I te mea e e mea faauruahia e te Atua, e itea mai ia outou e te mau Papai atoa, “e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra; ia au roa te taata no te Atua i te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17.
[Nota i raro i te api]
a Te vai nei te hoê hiˈoraa, Na Ture Ahuru, e na “te rima o te Atua” iho i papai. Ua papai faahou â ïa o Mose i teie mau parau i nia i te otaro aore ra te tahi atu materia.—Exodo 31:18; Deuteronomi 10:1-5.
b Te faaohipahia ra te taˈo Heleni pheʹro, i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra “ua amohia,” i roto i te Ohipa 27:15, 17 no te hoê pahi i painu noa i te mataˈi. No reira, na te varua moˈa ‘i aratai i te tere’ o te feia papai Bibilia. Na ˈna i turai ia ratou ia haapae i te mau parau haavare atoa, e ia papai i te mau parau mau anaˈe.
c Ei hiˈoraa, a faaau i Te mau arii 1, 19:4 e te mau irava 14 e 18; Ioba 10:1-3; Salamo 73:12, 13, 21; Iona 4:1-3, 9; Habakuka 1:1-4, 13.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]
Nohea mai ta Mose mau haamaramaramaraa?
UA PAPAI o Mose i te buka Bibilia a te Genese, tera râ, ua tupu te mau mea atoa o ta ˈna i papai na mua roa ˈˈe i te tau o to ˈna fanauraa. Nohea mai ïa ta ˈna mau haamaramaramaraa? Peneiaˈe e na te Atua iho i faaite mai ia ˈna, aore ra ua tufahia mai te ite no nia i te tahi mau tupuraa na roto i te parau vaha i tera ui i tera ui. I te mea e e ora maoro na te taata i taua mau tau ra, peneiaˈe te rahiraa o te mau parau ta Mose i papai i roto i te Genese, ua tae mai ïa mai Adamu mai e tae roa ˈtu ia Mose ra, na roto noa e pae taata—o Metusela, o Sema, o Isaaka, o Levi, e o Amerama.
Hau atu, ua taio atoa paha o Mose i te mau aamu i papaihia. I roto i teie tuhaa, e mea anaanatae ia tapao mai e ua faaohipa pinepine o Mose i te pereota ra “Teie te parau” (aore ra “Teie te aamu o,” MN) hou oia e horoa ˈi i te iˈoa o te taata e faahitihia ra. (Genese 6:9; 10:1; 11:10, 27; 25:12, 19; 36:1, 9; 37:2) Te parau nei vetahi feia tuatapapa e, e tano te taˈo Hebera toh·le·dhohthʹ, i hurihia i ǒ nei na roto i te taˈo ra “aamu,” no te hoê aamu papaihia i vai na, o ta Mose i faaohipa no ta ˈna papairaa. E ere râ te reira i te parau papu roa.
Peneiaˈe, ua noaa mai te mau haamaramaramaraa i roto i te buka Genese na roto i na ravea e toru i nia nei—vetahi na roto i te faaite-roa-raa mai te Atua, te tahi na roto i te parau vaha, e te tahi atu na roto i te mau aamu papaihia. Te vahi faufaa râ, oia ïa ua faaurua te varua o Iehova ia Mose. No reira, e nehenehe mau â ta ˈna mau parau i papai e faarirohia ei parau na te Atua.
[Hohoˈa i te api 4]
Na roto i te mau ravea huru rau, ua faaurua te Atua i te mau taata no te papai i te Bibilia