Te hoê mauhaa apî no te tauturu i te taata ia haapii i te mau titauraa a te Atua
“E FAATUPU to ˈna huru ohie, te papu, e te au maitai, i te mau faahopearaa o te hau atu i tei manaˈohia. Ua vauvauhia te mau tumu parau ma te ohie e te au e inaha, e turaihia te mau taata mafatu tia atoa e te maimi mau ia parau e, ‘tei roto mau â te Atua ia outou.’” (Korinetia 1, 14:25) O te parau ïa a te hoê Ite no Iehova no Thaïlande ia ˈna i faataa i te vea iti apî ra Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou? Ua nenei te Taiete Watch Tower i teie vea iti i te mau tairururaa mataeinaa “Te mau vea o te hau a te Atua” i tupu i te mau matahiti 1996/97.
Ua faanahohia teie vea iti peni rau e 32 api, mai te hoê mauhaa no te haapii i te Bibilia. Te vauvau nei oia i te mau haapiiraa tumu a te Bibilia. Mea ohie roa e mea poto atoa te mau pereota, e te faataa maitai ra eaha ta te Atua e titau ra ia tatou. Eita roa ˈtu te feia taio e fifi aˈe no te taa i to ˈna auraa. Nafea outou ia faatere i te hoê haapiiraa Bibilia i nia i teie vea iti apî?
A faaohipa i te mau uiraa. Te vai ra te mau uiraa i te omuaraa o te haapiiraa tataitahi. I muri aˈe i te uiraa tataitahi, ua tuuhia te numera o te mau paratarapha tei roto te pahonoraa i rotopu i te mau tapao paruru. E nehenehe e taio i teie mau uiraa na mua ˈˈe i te haapiiraa e oia atoa ei faahaamanaˈoraa i te haapiiraa. Ei hiˈoraa, i te omuaraa o te haapiiraa Bibilia i te fare o te taata, e nehenehe outou e ui i te mau uiraa i te taata haapii ia nehenehe oia e horoa mai i to ˈna manaˈo. Eiaha râ e faatitiaifaro oioi i te mau pahonoraa hape, a haere râ i mua i roto i te haapiiraa. I te hopearaa o te haapiiraa, a ui faahou i te mau uiraa no te ite mai te peu e, i teie nei, e nehenehe ta te taata haapii e pahono ia au i te Bibilia.
A imi i te mau irava. I roto i te haapiiraa tataitahi, te vai ra te mau parau mau Bibilia poto noa i apitihia e te mau irava turu. I te mea e ua faahiti-noa-hia te rahiraa o te mau irava, aita râ i papai-roa-hia, e mea faufaa ia faaitoito i te taata haapii ia imi i teie mau irava i roto i ta ˈna iho Bibilia. E mea faufaa ia taio e ia feruri hohonu oia i nia i te Parau a te Atua, hou oia e faaohipa ˈi i roto i to ˈna oraraa.—Iosua 1:8.
A faaohipa i te mau hohoˈa. Mea rahi te mau hohoˈa patahia e te mau hohoˈa penihia i roto i teie vea iti—ua hau atu i te 50 hohoˈa taatoa. E ere noa i te mea nehenehe, ua riro atoa râ teie mau hohoˈa ei mau tauturu no te haapiiraa. Ei hiˈoraa, teie te upoo parau o na haapiiraa hopea e piti (hoê i nia i te hoê api, e te tahi i nia i te api i pihai iho mai), “A tauturu ia vetahi ê ia rave i te hinaaro o te Atua” e “Ta oe faaotiraa e tavini i te Atua.” Te faaite ra te mau hohoˈa i apǎpǎhia i nia i na api toopiti, i te mau haereraa i mua o te hoê taata, te itehia ra oia te poro ra i te taime faanaho-ore-hia, te apiti ra i roto i te pororaa na te mau fare, te pûpû ra ia ˈna iho, e te bapetizo ra i te pae hopea. Na roto i te hutiraa i te ara-maite-raa o te taata haapii i nia i teie mau hohoˈa, e nehenehe outou e tauturu ia ˈna ia ite i te mau taahiraa avae e titauhia ra no te tavini i te Atua.
Nafea tatou mai te peu e aita te hoê taata anaanatae i ite maitai i te taio aore ra aita roa ˈtu oia i ite i te taio? Te faaineine ra te Taiete i te ripene o teie vea iti apî na roto e rave rau reo. I nia i teie ripene, ua faaharuharuhia te mau parau i papaihia i roto i te vea iti e tae noa ˈtu e rave rahi o te mau irava i faahitihia. Mai teie te huru o te faaharuharuraa: E taiohia te uiraa matamua, i muri iho te paratarapha (aore ra te mau paratarapha) tei roto te pahonoraa, e vetahi o te mau irava i faahitihia. Ia oti, e taiohia mai te piti o te uiraa, e te parau papaihia e te mau irava e horoa ra i te pahonoraa, na reira noa e tae noa ˈtu i te hopea. E nehenehe te taata haapii e faaroo i te ripene ia faaineine oia i ta ˈna haapiiraa. E nehenehe atoa râ te ripene e faaohipahia i te taime e faaterehia ˈi te haapiiraa.
Ua hinaaro ru te feia i haere mai i te tairururaa e faaohipa i teie vea iti apî i roto i ta ratou taviniraa. Ei hiˈoraa, tau mahana noa i muri aˈe i te taeraa mai te vea iti, ua vaiiho atu e piti pionie (poro evanelia ma te taime taatoa) no te mau Hau Amui no Marite, i te tahi na te hoê tane e te hoê vahine apî o ta raua i farerei. I to raua hiˈoraa i te tabula tumu parau, ua huti te haapiiraa ra “Mau peu ta te Atua e riri roa,” i to raua ara-maite-raa. “Ua manaˈo noa na vau e eita ta te Atua e nehenehe e riri—e here hoi oia,” o ta te vahine apî ïa i parau. “Tera te haapiiraa o ta ˈu e taio na mua.” I te hoˈiraa ˈtu na pionie i te hebedoma i muri iho, ua parau mai teie vahine apî e: “Ua taio vau i te vea iti apî. Mea fifi roa râ ia rave i te mau mea atoa te tia ia tatou ia rave. Aita o Iehova e mauruuru ra ia mâua—aita hoi mâua i faaipoipohia. Tera râ, ua rave mâua i ta mâua faaotiraa. Ua rave mâua i te mau faanahoraa no te faaipoipo i teie Mahana pae i mua nei.” Ma te tauahi i na pionie, ua parau â raua e: “Eiaha e inoino no te mea aita te haapiiraa i faaterehia, tera râ, ua topa to mâua hau i teie faaotiraa ta mâua i rave.”
Oia mau, a faaohipa i te vea iti apî ra Titau. E mauhaa maitai roa teie no te tauturu ia vetahi ê ia haapii i te mau titauraa a te Atua.
[Hohoˈa i te api 17]
Nafea outou ia faaohipa i te vea iti apî?