VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/1 api 18-22
  • Eaha ta te atua e titau ra ia tatou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha ta te atua e titau ra ia tatou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E ere hoi ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha”
  • Ia noaa te ite i te Atua
  • Te peeraa i te mau ture a te Atua
  • A faatura i te ora e te toto
  • Te taviniraa i rotopu i te nunaa faanahonahohia a Iehova
  • “Teie hoi te here i te Atua”
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • A hiˈo i te ora mai ta te Atua hiˈoraa
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • A haafaufaa i te ora
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Te haafaufaa ra anei oe i te ora mai te Atua?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/1 api 18-22

Eaha ta te atua e titau ra ia tatou?

“Teie hoi te [here] i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra [mau faaueraa]: e ere hoi ta ˈna [mau faaueraa] i te mea teimaha.”—IOANE 1, 5:3; MN.

1, 2. No te aha eita tatou e maere i te mea e e titauraa ta te Atua no te feia e hinaaro ra e haamori ia ˈna ma te fariihia mai?

“UA MAURUURU vau i ta ˈu haapaoraa!” E ere anei teie te parau ta te taata e faahiti pinepine nei? Teie râ hoi te uiraa e tano, “Ua mauruuru anei te Atua i ta ˈu haapaoraa?” Oia, e titauraa ta te Atua no te feia e hinaaro ra e haamori ia ˈna ma te fariihia mai. E maere anei tatou? Eita. A feruri na e e fare nehenehe roa to outou, o ta outou i faaapî iho nei e mea rahi te moni i pau. E farii anei outou i te mau huru taata atoa ia faaea i roto? Eita ïa! E tia hoi i te taata tarahu ia haapao i ta outou mau titauraa.

2 Hoê â huru, ua horoa mai te Atua ra o Iehova i te fenua nei no te fetii taata nei. I raro aˈe i te faatereraa a to ˈna Basileia, fatata roa te fenua i te “faaapîhia”—i te faarirohia ei paradaiso nehenehe roa. Na Iehova e rave i te reira. Ei haapaeraa rahi no ˈna, ua pûpû oia i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ia nehenehe te reira e tupu. Oia mau, e titauraa ta te Atua no te feia e ora ˈtu i nia i te fenua!—Salamo 115:16; Mataio 6:9, 10; Ioane 3:16.

3. Mea nafea to Solomona haapotoraa i ta te Atua e titau ra ia tatou?

3 Nafea tatou e ite ai e eaha te mau titauraa a te Atua? Ua faaurua o Iehova i te Arii paari ra o Solomona no te haapoto i Ta ˈna e titau ra ia tatou. I muri aˈe i te tuatapaparaa i te mau mea atoa o ta ˈna i maimi—mai te moni, te paturaa i te fare, te upaupa, e te here—ua papu atura ia Solomona i teie parau: “E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua mau parau nei: o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna [mau faaueraa]; o ta te taata atoa ïa [hopoia] e ati noa ˈˈe.”—Koheleta 12:13; MN.

“E ere hoi ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha”

4-6. (a) Eaha te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia na roto i te parau ra “teimaha”? (b) No te aha e tano ia parau e e ere te mau faaueraa a te Atua i te mea teimaha?

4 ‘A haapao i ta ˈna mau faaueraa.’ Ia haapoto-noa-hia, tera ta te Atua e titau ra ia tatou. Ua rahi roa anei teie aniraa ta ˈna? Aita roa ˈtu. Ua faataa mai te aposetolo Ioane i te tahi parau tamǎrû no nia i te mau faaueraa, aore ra te mau titauraa, a te Atua. Teie ta ˈna i papai: “Teie hoi te [here] i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra [mau faaueraa]: e ere hoi ta ˈna [mau faaueraa] i te mea teimaha.”—Ioane 1, 5:3; MN.

5 Te auraa mau o te taˈo Heleni i hurihia na roto i te parau ra “teimaha,” oia ïa “teiaha.” E tano oia no te tahi mea fifi roa ia haapao aore ra fifi roa ia faaohipa. I roto i te Mataio 23:4, te faaohipahia ra teie taˈo no te mau “hopoia teimaha,” oia hoi te mau faatureraa e te mau peu tutuu a te taata nei, o ta te mau papai parau e te mau Pharisea i tuu i nia i te taata. Te papu ra anei ia outou i te auraa o te parau a te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane? E ere te mau faaueraa a te Atua i te hopoia teiaha, e ere atoa i te mea fifi roa no tatou ia haapao. (A faaau e te Deuteronomi 30:11.) Tera râ, ia here tatou i te Atua, e oaoa ïa tatou i te haapaoraa i ta ˈna mau titauraa. Ua riro ïa te reira ei ravea faufaa roa no tatou no te faaite i to tatou here ia Iehova.

6 No te faaite i to tatou here i te Atua, e tia ia tatou ia ite papu e eaha ta ˈna e titau ra ia tatou. E tuatapapa anaˈe na e pae o te mau titauraa a te Atua. Ia na reira tatou, e haamanaˈo anaˈe i ta Ioane i papai: ‘E ere te mau faaueraa a te Atua i te mea teimaha.’

Ia noaa te ite i te Atua

7. Ua taaihia to tatou ora i te aha?

7 Te titauraa matamua, o te noaaraa ïa te ite i te Atua. A hiˈo na i te mau parau a Iesu i roto i te Ioane pene 17. Ua faahiti oia i teie mau parau i te po hopea o to ˈna oraraa taata. Ua faaohipa o Iesu i te rahiraa o taua po ra no te faaineine i ta ˈna mau aposetolo no to ˈna revaraa. Ua tapitapi hoi oia no to ratou huru oraraa a muri aˈe, to ratou oraraa mure ore a muri aˈe. Ma te nânâ i to ˈna mata i nia i te raˈi, ua pure oia no ratou. Te na ô ra te irava 3 e: “Teie hoi te ora mure ore, [“te noaaraa ia ratou te ite,” MN] ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” Oia, ua taaihia to ratou ora i “te noaaraa ia ratou te ite” i te Atua e i te Mesia. E tano atoa te reira no tatou nei. Ia ora tatou, e tia ia noaa ia tatou taua ite nei.

8. Eaha te auraa ia ‘noaa te ite’ i te Atua?

8 Eaha te auraa ia ‘noaa te ite’ i te Atua? Te taˈo Heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te pereota ra ‘te noaaraa te ite,’ oia ïa to ˈna auraa, “ia haamatau, ia papu” aore ra “ia taa i te taatoaraa o te auraa.” A tapao atoa na e te faataa ra te huriraa ‘te noaaraa te ite’ i te hoê ohipa e rave-tamau-noa-hia. Ia noaa te ite i te Atua, te auraa ïa, ia haamatau ia ˈna, eiaha na nia nia noa, ma te hohonu râ, ia faatupu i te auhoaraa ma te taa i to ˈna huru. Ia vai noa to tatou taairaa e te Atua, e rahi noa atoa ˈtu â to tatou ite ia ˈna. E nehenehe te reira e tamau e a muri noa ˈtu, no te mea eita e naeahia ia tatou ia haapii i te mau mea atoa no nia ia Iehova.—Roma 11:33.

9. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii no nia ia Iehova i roto i te buka o te poieteraa?

9 Nafea e noaa ˈi ia tatou te ite i te Atua? E piti buka o te nehenehe e tauturu ia tatou. A tahi, o te buka ïa o te poieteraa. Te horoa mai nei te mau mea o ta Iehova i poiete—te mea hauti e te mea hauti ore—i te tahi maramarama no nia i to ˈna ihotaata. (Roma 1:20) Teie te tahi mau hiˈoraa. Te ahehe o te hoê toparaa pape teitei, te haruru o te are i te tau vero, te haviti o te raˈi i te hoê po fetia—aita anei teie mau mea e haapii maira ia tatou e e Atua “mana rahi” o Iehova? (Isaia 40:26) Ia paho te ata a te hoê tamarii ia mataitai oia i te hoê fanauˈa urî ia auau i to ˈna aero aore ra ia hauti te hoê mimi iti e te hoê potaro taura—aita anei te reira e faaite maira e e mea au atoa na Iehova, “te Atua oaoa,” e hauti? (Timoteo 1, 1:11, MN) Te monamona o te hoê maa au mau ia amu, te noˈanoˈa o te tiare i roto i te aua, te mau ǔ unauna o te hoê pěpě iti, te taˈi o te manu i te tau uaaraa tiare, te tauahi aroha o tei herehia e tatou—aita anei teie mau mea e faaite ra e e Atua here to tatou Poiete, e te hinaaro nei oia e ia oaoa tatou i te oraraa?—Ioane 1, 4:8.

10, 11. (a) Eaha te mau mea no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa o te ore e nehenehe e haapiihia i roto i te buka o te poieteraa? (b) Eaha te mau uiraa e itehia te mau pahonoraa i roto anaˈe i te Bibilia?

10 E otia râ to te mau mea o ta tatou e nehenehe e haapii no nia ia Iehova i roto i te buka o te poieteraa. Ei hiˈoraa: O vai te iˈoa o te Atua? No te aha oia i poiete ai i te fenua e i tuu mai ai i te huitaata i nia iho? No te aha te Atua e faatia noa ˈi i te ino? Eaha to mua ia tatou? Ia noaa mai te mau pahonoraa i taua mau uiraa ra, e tia ia tatou ia hiˈo i roto i te tahi atu buka o te vauvau ra i te ite o te Atua—oia hoi te Bibilia. I roto i to ˈna mau api, te faaite ra o Iehova i te mau mea no nia ia ˈna iho, mai to ˈna iˈoa, to ˈna ihotaata, e ta ˈna mau opuaraa—e mau haamaramaramaraa te reira o te ore e noaa mai na roto i te tahi atu tumu.—Exodo 34:6, 7; Salamo 83:18; Amosa 3:7.

11 I roto i te mau Papai, te horoa atoa maira Iehova i te ite faufaa roa no nia i te tahi atu mau taata te tia ia tatou ia ite. Ei hiˈoraa, o vai o Iesu Mesia, e eaha ta ˈna tuhaa i roto i te tupuraa o te mau opuaraa a Iehova? (Ohipa 4:12) O vai te Diabolo ra o Satani? Mea na roto i teihea mau ravea oia e haavare ai i te taata? Nafea tatou ia ape i te haavarehia e ana? (Petero 1, 5:8) I roto anaˈe i te Bibilia e itehia ˈi te mau pahonoraa faufaa roa i teie mau uiraa.

12. Nafea outou ia faataa mai e no te aha e ere i te mea teimaha ia noaa te ite i te Atua e ta ˈna mau opuaraa?

12 E mea teimaha anei ia noaa teie ite no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa? Eita roa ˈtu ïa! Te haamanaˈo ra anei outou i to outou huru i to outou iteraa no te taime matamua e, o Iehova te iˈoa o te Atua, e faariro faahou to ˈna Basileia i te fenua nei ei Paradaiso, ua pûpû oia i ta ˈna Tamaiti herehia ei hoo no ta tatou mau hara, e vetahi atu mau parau mau faufaa roa? E ere anei mai te mea e ua iritihia te hoê vehî pouri e a tahi ra tatou a ite maitai ai? E ere te noaaraa te ite i te Atua i te mea teimaha. E mea oaoa râ!—Salamo 1:1-3; 119:97.

Te peeraa i te mau ture a te Atua

13, 14. (a) A noaa ˈi ia tatou te ite i te Atua, eaha te mau tauiraa te tia ia tatou ia rave i roto i to tatou oraraa? (b) Te titau nei te Atua e ia haapae tatou i teihea mau peu viivii?

13 Ia noaa ia tatou te ite i te Atua, i reira tatou e papu ai e e tia ia tatou ia rave i te tahi mau tauiraa i roto i to tatou nei oraraa. E haere mai ïa tatou i te piti o te titauraa. E tia ia tatou ia pee i te mau ture a te Atua i te pae no te haerea tia e ia farii i ta ˈna parau mau. Teihea parau mau? Mea faufaa mau anei ta tatou mau tiaturiraa e ta tatou mau ohipa i mua i te aro o te Atua? I teie mahana, mea rahi te taata e manaˈo nei e aita. Ua faahiti te hoê tumu parau i piahia e te Ekalesia no Beretane i te matahiti 1995 ra e, e ere te faaea-noa-raa ma te faaipoipo ore i te hara. “E parau faahapa roa te pereota ra ‘te oraraa i roto i te hara’ e eita oia e tauturu [i te taata],” o ta te hoê epikopo ïa i faaite.

14 E ere faahou atura ïa “te oraraa i roto i te hara” i te hara? Te haapapu maitai ra o Iehova i to ˈna manaˈo no nia i teie haerea. Te na ô ra ta ˈna Parau, te Bibilia, e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra, e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Hebera 13:4) Peneiaˈe e ere te taatiraa hou te faaipoiporaa i te hara i mua i te aro o te mau ekalesiatiko e te feia haere pure manaˈo farii noa, tera râ, e hara ino mau te reira i mua i te aro o te Atua! Hoê â huru no te faaturi, te taotoraa i te fetii piri, e te peu mahu. (Levitiko 18:6; Korinetia 1, 6:9, 10) Te titau nei te Atua e ia haapae tatou i teie mau peu, o ta ˈna e faariro ra ei peu viivii.

15. Mea nafea te mau titauraa a te Atua ia ohipa i nia i to tatou haerea i nia ia vetahi ê e i nia atoa i ta tatou mau tiaturiraa?

15 Eita râ e navai ia haapae i te mau peu ta te Atua e faariro ra ei hara. E ohipa atoa te mau titauraa a te Atua i nia i to tatou haerea i nia ia vetahi ê. I roto i te utuafare, te titau nei oia e ia here e ia faatura te tane e te vahine i te tahi e te tahi. Te titau nei te Atua e ia haapao te mau metua i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii i te pae materia, i te pae varua, e i te pae o te here. Te faaue nei oia i te mau tamarii ia auraro i to ratou mau metua. (Maseli 22:6; Kolosa 3:18-21) E ta tatou mau tiaturiraa? Te hinaaro nei te Atua ra o Iehova e ia haapae tatou i te mau tiaturiraa e te mau peu no roto mai i te haamoriraa hape aore ra o te ofati ra i te parau mau viivii ore e haapiihia ra i roto i te Bibilia.—Deuteronomi 18:9-13; Korinetia 2, 6:14-17.

16. A faataa mai na e no te aha e ere i te mea teimaha ia pee i te mau ture a te Atua i te pae no te haerea tia e ia farii i ta ˈna parau mau.

16 E mea teimaha anei no tatou ia pee i te mau ture a te Atua i te pae no te haerea tia e ia farii i ta ˈna parau mau? Eita, mai te peu e e hiˈo tatou i te mau haamaitairaa e noaa mai—te mau faaipoiporaa i reira te tane e te vahine e here ai e e tiaturi ai i te tahi e te tahi, eiaha râ te mau faaipoiporaa o te amahamaha no te mea ua faaturi te tahi; te mau utuafare i reira te mau tamarii e ite ai e te herehia ra e te hinaarohia ra ratou e to ratou mau metua, eiaha râ te mau utuafare i reira te mau tamarii e manaˈo ai e aita ratou e herehia ra, aita ratou e tâuˈahia ra, aore ra aita ratou e hinaarohia ra; te hoê haava manaˈo mâ e te oraora-maitai-raa, eiaha râ te mau manaˈo faahapa e te hoê tino i ino roa i te maˈi SIDA aore ra i te tahi atu maˈi purumu. Oia mau, aita te mau titauraa a te Atua e faaere ra ia tatou i te mau mea o ta tatou e hinaaro ra no te oaoa i te oraraa!—Deuteronomi 10:12, 13.

A faatura i te ora e te toto

17. Eaha te manaˈo o Iehova no nia i te ora e te toto?

17 Ia faaau anaˈe outou i to outou oraraa i te mau ture a te Atua, i reira outou e ite ai e mea faufaa mau te oraraa. E hiˈo anaˈe na i teie nei i te toru o te titauraa a te Atua. E tia ia tatou ia faatura i te ora e te toto. E mea moˈa te ora no Iehova. Ua tano iho â no te mea oia te Tumu o te ora. (Salamo 36:9) E tae noa ˈtu te ora o te hoê aiû i roto noâ i te opu o to ˈna mama, e mea faufaa atoa ïa i mua ia Iehova! (Exodo 21:22, 23) Te toto, o te ora ïa. No reira, e mea moˈa atoa te toto i mua i te aro o te Atua. (Levitiko 17:14) Eita tatou e maere i te mea e e titau te Atua e ia hiˈo tatou i te ora e te toto mai ta ˈna atoa e hiˈo ra.

18. Eaha ta te manaˈo o Iehova no nia i te ora e te toto e titau ra ia tatou?

18 Eaha ta te faatura i te ora e te toto e titau ra ia tatou? Ei mau Kerisetiano, eiaha tatou e haafifi faufaa ore noa i to tatou oraraa no te faaanaanatae puai ia tatou. E ara maitai tatou i te arairaa i te ati e no reira, e hiˈopoa maitai tatou ia ore to tatou pereoo aore ra to tatou fare ia riro ei tumu e tupu ai te ati. (Deuteronomi 22:8) Eita tatou e puhipuhi i te avaava, e auau i te huero betel, aore ra e rave i te raau taero o te faatîtî aore ra o te faaino i te upoo, no te faanavenave noa ia tatou. (Korinetia 2, 7:1) No te mea te faaroo nei tatou i te Atua ia parau anaˈe oia e ‘haapae i te toto,’ eita tatou e faatia e ia pâmuhia te toto i roto i to tatou tino. (Ohipa 15:28, 29, MN) Noa ˈtu e te hinaaro nei tatou e ora, eita tatou e tamata i te paruru i to tatou oraraa i teie nei, na roto i te ofatiraa i te ture a te Atua, a ere atu ai tatou i to tatou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu!—Mataio 16:25.

19. A faataa mai na e mea nafea tatou ia maitaihia ia faatura tatou i te ora e te toto.

19 E mea teimaha anei no tatou ia faariro i te ora e te toto ei taoˈa moˈa? Eita roa ˈtu! A feruri na râ. E mea teimaha anei ia paruruhia tatou i te mariri ai taata o te mahaha e noaa mai na roto i te puhipuhiraa i te avaava? E mea teimaha anei ia ape i te faatîtîraa te mau raau taero iino mau i te feruriraa e i te tino? E mea teimaha anei ia ore e roohia i te maˈi SIDA, te maˈi upaa, aore ra te tahi atu maˈi e noaa mai na roto i te pâmuraa toto? Oia mau, ia haapae tatou i te mau peu e te mau ohipa iino, no to tatou ïa maitai.—Isaia 48:17.

20. Mea nafea to te hoê utuafare haamaitairaahia i to ˈna auraroraa i te manaˈo o te Atua no nia i te ora?

20 A hiˈo na i teie aamu. Tau matahiti i teie nei, ua haamata te hoê vahine hapû Ite no Iehova e toru avaˈe e te afa to ˈna, i te tapahi i te hoê po e ua faahoro-ru-hia ˈtura oia i te fare maˈi. I muri aˈe i to te taote hiˈopoaraa ia ˈna, ua faaroo atura oia ia ˈna i te parauraa ˈtu i te hoê o te mau vahine utuutu maˈi e e haamarua ratou i ta ˈna tamarii. No te mea e ua ite oia i te manaˈo o Iehova no nia i te ora o te aiû iti i roto i te opu, ua patoi etaeta ˈtura oia i te haamaruaraa tamarii, ma te parau atu i te taote e: “Mai te peu e te ora noa ra te aiû, a vaiiho noa ia ˈna i reira!” Ua tahe tamau te toto i te tahi mau taime, tau avaˈe râ i muri iho, ua fanau maira oia i te hoê tamaroa oraora maitai aita râ i tia te avaˈe, e 17 matahiti to ˈna i teie nei. Ua faaite oia e: “Ua faatia mâua i ta mâua tamaiti i te mau ohipa atoa i tupu, e ua parau mai oia e ua oaoa roa oia i te mea e aita oia i faaruehia i roto i te afata pehu. Ua ite oia e te ora nei oia i teie mahana, no te mea e tavini mâua no Iehova.” Oia mau, aita te peeraa i te manaˈo o te Atua no nia i te ora i riro ei mea teimaha no teie utuafare!

Te taviniraa i rotopu i te nunaa faanahonahohia a Iehova

21, 22. (a) Te tiaturi nei Iehova e e tavini tatou ia ˈna i rotopu ia vai ma? (b) Nafea te nunaa faanahonahohia a te Atua e itehia ˈi?

21 E ere o tatou anaˈe teie e rave nei i te mau tauiraa e hinaarohia ra no te faaau i to tatou oraraa i te mau ture a te Atua. E nunaa ta Iehova i nia i te fenua nei, e te tiaturi nei oia e e tavini tatou ia ˈna i rotopu ia ratou. Teie atura ïa te maha o te titauraa. E tia ia tatou ia tavini ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa arataihia e te varua.

22 Nafea râ te nunaa faanahonahohia a te Atua e itehia ˈi? Ia au i te mau ture i faataahia i roto i te mau Papai, e itehia te here mau i rotopu ia ratou, e faatura hohonu to ratou i te Bibilia, te faahanahana nei ratou i te iˈoa o te Atua, te poro nei ratou i to ˈna Basileia, e e ere ratou no teie nei ao ino. (Mataio 6:9; 24:14; Ioane 13:34, 35; 17:16, 17) Hoê anaˈe faanahonahoraa faaroo i nia i te fenua nei o te faatupu nei i teie mau tapao atoa o te Kerisetianoraa mau—o te mau Ite no Iehova ïa!

23, 24. Eaha te faahohoˈaraa e faataa ra e e ere i te mea teimaha ia tavini ia Iehova i rotopu i ta ˈna nunaa faanahonahohia?

23 E mea teimaha anei ia tavini ia Iehova i rotopu i ta ˈna nunaa faanahonahohia? Eita! Tera râ, e haamaitairaa taa ê roa i te fanaˈoraa i te here e te turu a te hoê fetii taeae e tuahine kerisetiano na te ao atoa nei. (Petero 1, 2:17) A feruri na e te tomo ra te hoê pahi, e ua ora mai outou, te au noa ra outou ia ore outou ia paremo. E i te taime mau a manaˈo ai outou e eita ta outou e nehenehe faahou, te toro maira te hoê rima no te haru mai ia outou mai nia mai i te hoê poti poito. Oia, ua ora atoa mai te tahi atu mau taata! I roto i te poti poito, e hoe outou e te tahi atu feia te tahi i muri aˈe i te tahi, no te tapae i tahatai, a tauturu atoa ˈi i te tahi atu feia i ora mai ia paiuma mai i roto i te poti.

24 E ere anei mai te reira atoa to tatou huru? Ua hutihia mai tatou mai roto mai i te “mau pape” atâta o teie ao ino e ua paiuma tatou i roto i te “poti poito” o te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei. I roto, te tavini nei tatou ma te turu i te tahi e te tahi a haere tia ˈtu ai tatou i te mau pae “tahatai” o te ao apî parau-tia. Mai te peu e, no te mau faateimaharaa o te oraraa, e paruparu tatou, e nehenehe tatou e mauruuru no te tauturu e te tamahanahanaraa a to tatou mau hoa kerisetiano mau!—Maseli 17:17.

25. (a) Eaha ta tatou hopoia i mua i te feia e vai noa ra i roto i te “mau pape” o teie ao ino? (b) Eaha te titauraa a te Atua e tuatapapahia i roto i te tumu parau i mua nei?

25 E te tahi ïa mau taata—te feia mafatu tia e au noa ra i roto i te “pape”? E hopoia na tatou i te tautururaa ia ratou ia tomo mai i roto i te faanahonahoraa a Iehova, e ere anei? (Timoteo 1, 2:3, 4) E tia ia ratou ia haapii i ta te Atua e titau ra. Teie atura ïa te pae o te titauraa a te Atua. E tia ia tatou ia riro ei feia poro taiva ore i te Basileia o te Atua. Eaha te auraa, o ta tatou ïa e tuatapapa i roto i te tumu parau i mua nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha e ere te mau faaueraa a te Atua i te mea teimaha?

◻ Nafea e noaa ˈi ia tatou te ite i te Atua?

◻ No te aha e ere i te mea teimaha ia pee i te mau ture a te Atua i te pae no te haerea tia e ia farii i ta ˈna parau mau?

◻ Eaha ta te manaˈo o te Atua no nia i te ora e te toto e titau ra ia tatou?

◻ Te tiaturi nei te Atua e e tavini tatou ia ˈna i rotopu ia vai ma, e nafea ratou e itehia ˈi?

[Hohoˈa i te api 18]

E haapii tatou no nia ia Iehova i roto i te buka o te poieteraa e i roto i te Bibilia

[Faaiteraa i te tumu]

Crocodile: By courtesy of Australian International Public Relations; bear: Safari-Zoo of Ramat-Gan, Tel Aviv

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono