E hoˈi atu i te repo—Nafea?
“E REPO hoi oe, e e hoˈi faahou atu â oe i te repo.” I to te taata matamua ra o Adamu faarooraa i teie mau parau, ua ite mau â oia e eaha te mea e tiai ra ia ˈna. Ua hamanihia oia i te repo fenua e e hoˈi noa ˈtu oia i te repo. E pohe oia no te mea ua faaroo ore oia i to ˈna Poiete, te Atua ra o Iehova.—Genese 2:7, 15-17; 3:17-19.
Te faaite ra te Bibilia e ua hamanihia te taata i te repo. Te na ô atoa ra oia e: “O tei rave i te hara ra, o te pohe ïa.” (Ezekiela 18:4; Salamo 103:14) O te pohe te tumu i oto ai te mau mirioni taata, e ua uiui-pinepine-hia e eaha te tia ia ravehia e te tino pohe.
Te mau peu no mutaa iho e no teie nei tau
Eaha ta te mau tavini o te Atua i tahito ra, i rave e te mau tino pohe? I roto i to ˈna mau api matamua, te faahiti ra te Bibilia e rave rau mau huru raveraa i te feia pohe, e tae noa ˈtu te tanuraa i raro i te repo. (Genese 35:8) Ua hunahia te patereareha ra o Aberahama e ta ˈna ra vahine o Sara, e ta raua atoa tamaiti o Isaaka e ta raua mootua o Iakoba, i roto i te ana i Makapela. (Genese 23:2, 19; 25:9; 49:30, 31; 50:13) Ua hunahia te mau tavana ati Iseraela ra o Gideona raua o Samasona ‘i roto i te menema o to raua metua tane.’ (Te mau tavana 8:32; 16:31) Te faaite ra te reira e mea au aˈe na te mau tavini o te Atua i tahito ra ia rave i te mau vahi hunaraa fetii. I to Iesu Mesia poheraa i te senekele matamua o to tatou tau, ua tuuhia to ˈna tino i roto i te hoê apoo menema apî i paohia i roto i te mato. (Mataio 27:57-60) Mea matauhia ïa ia tanuhia te mau tino pohe i raro i te repo aore ra ia hunahia i roto i te apoo menema. Te rave-noa-hia ra te reira i roto e rave rahi vahi o te fenua nei.
I teie râ mahana, i te tahi mau vahi o te ao nei, mea iti roa te fenua e vai ra, e mea moni roa te fenua, no reira mea fifi roa ˈtura ia titau i te mau vahi tanuraa. No reira, te imi nei vetahi i te mau ravea ê atu no te vaiihoraa i te mau tino pohe.
Te rahi noa ˈtura te peu e ueue i te mau rehu o te tino pohe i taninahia i te auahi. I te fenua Beretane, tau 40 % o te feia pohe o te na reirahia nei. I te fenua Tuete, i reira hau atu i te 80 % o te feia pohe i roto i te mau oire, e taninahia ïa, ua faataahia te tahi mau ururaau no te ueueraa i te mau rehu. Area i Shanghai e i te tahi atu mau oire Tinito na te pae miti, te faanaho nei te mau apooraa oire ia rave-amui-hia te ueueraa i te mau rehu i nia i te miti e rave rahi taime i roto i te matahiti.
Ihea e nehenehe ai e ueue i te mau rehu? Eiaha i te mau vahi atoa. Te mǎtaˈu nei vetahi e e nehenehe te ueueraa i te mau rehu e faaino i te vahi nohoraa. Tera râ, ia tanina-anaˈe-hia te tino pohe, aita ïa e atâtaraa faahou ia tupu te tahi maˈi pee. Te faataa nei vetahi mau hunaraa maˈi i te fenua Beretane e vetahi mau mahora hunaraa i te fenua Marite i te tahi mau aua matie aore ra te mau aua tiare no te ueueraa i te mau rehu. Teie nei râ, te tapitapiraa matamua a te mau Kerisetiano, oia ïa eaha te manaˈo o te mau Papai no nia i te taninaraa i te tino e te ueueraa i te mau rehu.
Eaha te manaˈo o te mau Papai?
I roto i te hoê faautuaraa i “te arii o Babulonia,” ua parau te peropheta Isaia e: “Ua huaihia râ oe i rapaeau mai i te apoo.” (Isaia 14:4, 19) Te ueueraa i te mau rehu, hoê â anei ïa huru e teie raveraa haama? Aita, no te mea i ǒ nei, aita e faahitihia ra te parau no te taninaraa i te tino e te faaherehereraa aore ra te ueueraa i te mau rehu.
Ua faahiti Iesu Mesia i te parau no te tia-faahou-raa o te feia pohe i nia i te fenua nei, o te tupu i roto i te Faatereraa Tausani Matahiti ia ˈna i parau e: “E faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i [to ˈu] reo, e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) Teie râ, te haapapuhia ra e aita i titauhia i te hoê apoo mau no te faatia mai i te hoê taata, i roto i te tahi atu faahohoˈaraa i tohuhia mai no nia i te tia-faahou-raa. Te na ô ra te Apokalupo 20:13 e: “Ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia ˈna ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra.” No reira, te vahi faufaa, e ere ïa ihea roa aore ra e mea nafea te hoê taata ia ‘hoˈi faahou atu i te repo.’ Te vahi faufaa râ, e haamanaˈohia e e faatiahia mai anei oia e te Atua. (Ioba 14:13-15; a faaau e te Luka 23:42, 43.) Aita hoi e faufaa te tahi apoo menema taa ê ia haamanaˈo Iehova i te taata. Ia taninahia te tino o te hoê taata, eita te reira e faaore i to ˈna tia-faahou-raa. E ia ueuehia te mau rehu ma te manaˈo e tano e ma te ore e ravehia te mau oroa faaroo hape, aita ïa te reira e ofati ra i te mau Papai.
E tia i te feia e faaoti e ueue i te mau rehu ia ara maitai i te ture o to ratou fenua. E tano atoa ia haapao ratou i te mau manaˈo o te feia e heva ra e to vetahi ê. E tia hoi i te mau tavini a Iehova ia ara maitai ia ore to ratou faaohiparaa i to ratou tiamâraa no te rave i te mea i faatiahia e te mau Papai i roto i teie tuhaa, ia faaino i te roo maitai o te mau Kerisetiano. E mea faufaa iho â râ te reira i roto i te mau fenua i reira ua faatiahia te taninaraa tino pohe e te ueueraa i te mau rehu e te ture, e peu huru ê roa râ no te taata. Oia mau, e haapae te hoê Kerisetiano i te mau oroa e te mau peu atoa no roto mai i te tiaturiraa i te pohe-ore-raa o te nephe taata nei.
Ia ore roa te apoo!
Te parau nei te feia e faaitoito nei i te ueueraa i te mau rehu e, e faatiamâ te reira i te hunaraa i roto i te menema. E fanaˈohia râ te tamǎrûraa rahi roa ˈˈe, ia tupu te parau tǎpǔ a te Bibilia e na ô ra e “e taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.”—Korinetia 1, 15:24-28.
Te auraa ra, e riro te mau apoo, te mau menema, e tae noa ˈtu te taninaraa i te tino pohe e te ueueraa i te mau rehu, ei mau ohipa no mutaa iho. Oia, e ore roa te pohe. Ma te faauruahia mai e te Atua, ua papai te aposetolo Ioane e: “Ua faaroo atura vau i te hoê reo rahi no te raˈi maira, i te na ôraa mai e, Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:3, 4.
E tupu teie mau mea atoa ia tumâ-roa-hia te pohe no roto mai i te hara a Adamu i raro aˈe i te Basileia o te Atua. I taua taime ra, eita te mau taata auraro e faaruru i te neheneheraa e hoˈi faahou atu i te repo.
[Hohoˈa i te api 29]
Mau peu matauhia no te raveraa i te mau tino pohe
[Hohoˈa i te api 31]
Ueueraa i te mau rehu i te Ooa no Sagami, Tapone
[Faaiteraa i te tumu]
Courtesy of Koueisha, Tokyo