VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/4 api 6-8
  • A fatupu i te oroa Haamanaˈoraa ma te tia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A fatupu i te oroa Haamanaˈoraa ma te tia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ma te tia—Nafea?
  • Te titauhia ra te ite-maite-raa
  • Eaha te auraa o te amuraa maa a te fatu no outou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Eaha te faufaa o te Oroa a te Fatu no outou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • No te aha e faatupu ai i te Amuraa maa a te Fatu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • ‘Ia hiˈopoa na tatou ia tatou iho’ i te tau o te oroa Haamanaˈoraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/4 api 6-8

A fatupu i te oroa Haamanaˈoraa ma te tia

I TE hoê po o te 14 no Nisana, matahiti 33 o to tatou nei tau, to Iesu haamauraa i te oroa Haamanaˈoraa.a No oti noa ˈtura oia i te faatupu i te oroa Pasa e ta ˈna nau pǐpǐ e 12, no reira e nehenehe tatou e ite papu i te taio mahana. I muri aˈe i to ˈna faahoˈiraa ia Iuda o tei hoo hoi ia ˈna, ua “rave ihora Iesu i te pane, e oti aˈera te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, A rave, a amu, o tau tino teie. Ua rave ihora oia i te aˈua, e oti aˈera te haamaitai i te Atua, ua tuu atura ia ratou ra, e ua inu ihora ratou atoa. Ua na ô atura oia ia ratou, O tau toto teie, no te faufaa apî i haamaniihia no te taata e rave rahi.”—Mareko 14:22-24.

Ua faaue o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haamanaˈo i to ˈna poheraa no te mea e mea faufaa roa. (Luka 22:19; Korinetia 1, 11:23-26) O to ˈna anaˈe tusia o te nehenehe e hoo mai i te huitaata nei i te ati o te hara e te pohe tei noaa ia ratou. (Roma 5:12; 6:23) Ua riro te pane e te uaina o ta ˈna i faaohipa ei taipe no to ˈna tino tia roa e to ˈna toto. Ma te ite i te taio mahana i haamauhia teie oroa, e nehenehe tatou e faatupu i te oroa i te mahana tia hoê taime i te matahiti, mai tei ravehia e te oroa Pasa ati Iuda. E tia râ ia tatou ia rave ma te tia. No te aha?

Ua parau te aposetolo Paulo e te feia o te rave i te mau taoˈa taipe, te pane e te uaina, e “faaite â ïa [ratou] i te pohe o te Fatu, e tae noa mai oia ra.” (Korinetia 1, 11:26) Ua niuhia ïa te oroa i nia i te poheraa o Iesu e to ˈna auraa no te huitaata nei. Ia faaturahia ïa te oroa, te hoê taime no te feruri i nia i te hamani maitai o te Atua e i nia i to tatou mauruuru ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti. (Roma 5:8; Tito 2:14; Ioane 1, 4:9, 10) Teie râ te faaararaa a Paulo e: “E teie nei, o te amu i teie nei pane e o te inu i te aˈua a te Fatu nei ma te au ore ra, e hara ïa i te tino e te toto o te Fatu.”—Korinetia 1, 11:27.

Ma te tia—Nafea?

Papu maitai, eita te Atua e oaoa mai te peu e e haaviivii tatou i te oroa na roto i te apitiraa i roto i te mau peu huru ê aore ra na roto i te fariiraa i te mau peu etene. (Iakobo 1:27; 4:3, 4) E tuu te reira i te hiti i te mau ohipa matauhia i te tau Pakate. No te pee i te faaueraa a Iesu ia “na reira . . . ei manaˈoraa [ia ˈna],” e hinaaro mau â tatou e faatupu i te oroa Haamanaˈoraa mai ta ˈna iho â i haamau na. (Luka 22:19; Korinetia 1, 11:24, 25) E tuu te reira i te hiti i te mau herepata o tei apitihia i te oroa e te mau ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano. Te faˈi nei te buka ra New Catholic Encyclopedia e “mea taa ê roa te oroa Pureraa i teie mahana i te oroa ohie roa faatupuhia e te Mesia e Ta ˈna mau Aposetolo.” E na roto i te faatupu-tamau-raa i te oroa Pureraa, i te mau mahana atoa, ua faahuru ê roa te amuiraa faaroo kerisetiano i tei faaotihia e Iesu e i ta ˈna i faariro ei oroa matauhia.

Ua papai o Paulo i te mau kerisetiano no Korinetia no nia i te apitiraa ma te tia ore no te mea ua tupu te hoê fifi i roto i te amuiraa no nia i te oroa Amuraa maa ahiahi a te Fatu. Aita vetahi i faatura i to ˈna huru moˈa. Ua afai mai ratou i ta ratou iho maa e ua amu ratou na mua ˈˈe aore ra i te putuputuraa iho. Ua pinepine ratou i te inu e i te amu hua. No reira ratou i paruparu ai e i teimaha ˈi to ratou feruriraa. No te mea hoi aita ratou i vai ara i te pae feruriraa e i te pae varua, aita ratou i nehenehe e “hiˈo i te tino” e inaha ua “hara ïa i te tino e te toto o te Fatu.” Oia atoa te feia aita e maa ta ratou, ua pohe ratou i te poia e ua haafariu-ê-hia to ratou feruriraa. Aita hoê noa ˈˈe o ratou i nehenehe e rave i te mau taoˈa taipe ma te au e ma te taa taatoa i te huru moˈa o te oroa—oia hoi te oroa e haamanaˈo ra i te poheraa o te Fatu. Ua faataehia mai ïa te haavaraa i nia ia ratou, no te mea aita ratou i faatura, e ua haavahavaha atoa ratou i te reira.—Korinetia 1, 11:27-34.

Te titauhia ra te ite-maite-raa

Ua rave na vetahi i te mau taoˈa taipe o te oroa Haamanaˈoraa, ua taa râ ia ratou i muri iho e, eita e tia ia ratou ia na reira. Na te Atua e maiti i te feia e tano ia rave i te mau taoˈa taipe o te oroa Haamanaˈoraa e ua haapapuhia ratou maoti te varua o te Atua no nia i te reira. (Roma 8:15-17; Korinetia 2, 1:21, 22) E ere na ratou iho i faaoti e ua tia anei ratou. Ua taotia te Atua i te numera o te feia e faatere i pihai iho i te Mesia i nia i te raˈi e 144 000, hoê numera haihai roa ia faaauhia e te feia atoa e fanaˈo i te tusia o te Mesia. (Apokalupo 14:1, 3) Ua haamata te maitiraa i te tau o Iesu, e mea iti roa te feia e apiti ra i teie mahana. E ia pohe anaˈe vetahi o ratou, e iti mai te numera.

No te aha te hoê taata e nehenehe ai e rave i te mau taoˈa taipe ma te tano ore? No te tahi mau manaˈo faaroo na mua ˈˈe paha—e e haere pauroa te feia haapao maitai i nia i te raˈi. Aore ra no te nounou toroa aore ra te miimii—te hoê manaˈo e mea faufaa aˈe te hoê ia vetahi ê—e te hoê hinaaro i te tiaraa teitei. Peneiaˈe no te mau manaˈo horuhoru puai tei tupu mai no te tahi mau fifi rahi aore ra te hoê ati tei tairi i te hoê taata aita e anaanatae faahou ra i te oraraa i nia i te fenua nei. No te hoê taairaa piri roa e te tahi taata e haere oia i nia i te raˈi atoa. E tia ia tatou pauroa ia haamanaˈo e na te Atua anaˈe e rave i te faaotiraa, e ere râ na tatou. (Roma 9:16) No reira, mai te peu e e ite te hoê taata, ‘i muri aˈe i te hiˈopoa-maite-raa,’ e eita e tia ia ˈna ia rave i te mau taoˈa taipe, e tia ïa ia ˈna i teie nei ia haapae.—Korinetia 1, 11:28.

Te tiaturiraa ta te Atua i pûpû i te omuaraa i te rahiraa o te huitaata nei, o te ora mure ore ïa i nia i te fenua o te faarirohia ei paradaiso. E haamaitairaa rahi teie ta tatou e tiatonu atu, e te mea ohie aˈe no tatou ia farii. (Genese 1:28; Salamo 37:9, 11) I nia i te fenua nei, e tahoêhia te feia haapao maitai e te feia herehia e ratou o te faatiahia mai te pohe mai, e e farerei ratou i te feia parau-tia no mutaa ihora, mai ia Aberahama, Sara, Mose, Rahaba, Davida, e Ioane Bapetizo—te feia atoa i pohe na mua ˈˈe o Iesu i haamatara ˈi i te tiaturiraa o te oraraa i nia i te raˈi.—Mataio 11:11; a faaau e te Korinetia 1, 15:20-23.

Te faatupu nei te feia, e tiaturiraa to ratou e parahi i nia i te fenua nei, i te oroa Amuraa maa ahiahi a te Fatu ma te tia na roto i to ratou apitiraa mai e to ratou haapao maitai faatura, noa ˈtu e eita ratou e amu i te pane e e inu i te uaina. Te fanaˈo atoa ra ratou i te tusia o te Mesia, e e nehenehe atu ai ratou e tia ˈtu ma te fariihia mai i mua i te aro o te Atua. (Apokalupo 7:14, 15) Ia faaroo anaˈe ratou i te oreroraa parau hohorahia, e rahi faahou atu â to ratou mauruuru no te mau ohipa moˈa, e e rahi to ratou hiaai e vai tahoê noa e te nunaa a te Atua na te mau vahi atoa.

I teie matahiti, i muri aˈe i te toparaa mahana i te mahana piti 2 no eperera, e faatupuhia te oroa Haamanaˈoraa i roto i na hau atu i te 78 000 amuiraa a te mau Ite no Iehova i nia i te fenua taatoa nei. E haere anei outou?

[Nota i raro i te api]

a Ua haamata te mahana ati Iuda i te po. Ia au i ta tatou kalena, e haamata te 14 no Nisana i te omuaraa o te po mahana maha, 31 no mati, tae noa ˈtu i te toparaa mahana i te po mahana pae, 1 no eperera. Ua haamauhia te oroa Haamanaˈoraa i te po mahana maha, e ua pohe o Iesu i te ahiahi mahana pae i taua noâ mahana ati Iuda ra. Ua faatia-faahou-hia mai oia i te toruraa o te mahana, i te aahiata sabati.

[Hohoˈa i te api 8]

Te faatupu nei te mau Ite no Iehova i te oroa Haamanaˈoraa hoê taime i te matahiti

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono