Te Pakate aore ra te oroa Haamanaˈoraa—Teihea te tia ia outou ia faatupu?
A HITI mǎrû noa ˈi te mahana i nia i te iriatai i te 7 no eperera, e mau mirioni taata o te farii popou i ta ratou mahana oroa moˈa roa ˈˈe o te matahiti—te Pakate. I te hoê tau, ua faaohipahia na teie iˈoa i nia i te hoê area taime oroa e te haapaeraa maa e 120 mahana te maoro o te haamata e te hoê oroa piihia te septuagésime e e hope i te mea i piihia te oroa Toru Tahi. I teie mahana, ua faaohipahia te iˈoa i nia i te hoê noa mahana haamanaˈoraa i te tia-faahou-raa o Iesu—te Sabati Pakate.
Teie râ, i te hoê po na mua ˈtu i taua noâ hebedoma ra, e putuputu vetahi atu mau mirioni taata no te faatupu i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia, matau-atoa-hia mai te oroa Amuraa maa ahiahi a te Fatu. Teie te oroa ta Iesu iho i haamau i te po hopea o to ˈna oraraa i nia i te fenua nei. Ua parau atu oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.”—Luka 22:19.
Teihea oroa te tia ia outou ia faatupu?
Nohea roa mai te Pakate
Aita te iˈoa ra Pakate, faahitihia i roto e rave rahi fenua, e itehia ra i roto i te Bibilia. Te parau maira te buka ra Medieval Holidays and Festivals ia tatou e “no roto mai teie oroa i te Ruahine etene o te Aahiata e o te Tau uaaraa tiare ra o Eostre.” E o vai teie ruahine? Te pahono nei The American Book of Days e: “Ia au i te aai, na Eostre i iriti i te mau uputa rarahi o te Val-hall no te farii ia Balder, tei piihia Atua Uouo, no to ˈna viivii ore e te Atua Mahana atoa, no te mea na to ˈna rae i horoa i te maramarama i te huitaata nei.” Te na ô faahou ra oia e: “E mea papu e ua farii te Ekalesia i te omua-roa-raa i te mau peu tahito etene e ua horoa ˈtu i te tahi auraa kerisetiano no te reira. No te mea hoi e ua faatupuhia te oroa no Eostre ei taipe no te faaapî-faahou-raa i te oraraa i te tau uaaraa tiare, e mea ohie ïa ia faariro i te reira ei oroa haamanaˈoraa i te tia-faahou-raa o Iesu mai te pohe mai, te reira hoi te evanelia ta ratou i poro.”
Te faataa ra te fariiraahia teie mau peu etene e nohea roa mai te mau peu matauhia o te Pakate i roto i te tahi mau fenua, mai te huero moa Pakate, te rapiti Pakate, e te mau faraoa monamona e te satauro i nia iho. No nia i te peu ra e hamani i te mau faraoa monamona e e satauro to nia iho, “ama maitai tapaohia e te hoê . . . satauro,” te parau nei te buka ra Easter and Its Customs e: “Ua riro te satauro ei taipe etene maoro na mua ˈˈe oia a horoahia ˈi te hoê auraa mure ore mai roto mai i te mau ohipa e tupu i te Faraire Moˈa matamua, e e tapaohia na te faraoa e te faraoa monamona i te tahi mau taime i te satauro na mua ˈtu i te tau kerisetiano.”
Aita roa ˈtu te mau Papai e faahiti ra i teie mau peu, aita atoa e haapapuraa e ua tiaturi te mau pǐpǐ matamua a Iesu i te reira. Inaha, te parau maira te aposetolo Petero ia tatou ia “hiaai maite . . . i te û anoi-ore-hia ra i te parau, ia paari [tatou] i te reira.” (Petero 1, 2:2) No te aha ïa te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano i farii ai i teie mau taipe etene i roto i ta ratou mau tiaturiraa e mau peu?
Te pahono nei te buka ra Curiosities of Popular Customs e: “E faanahoraa aueue ore na te ekalesia matamua ia horoa i te hoê auraa kerisetiano no teie mau oroa etene e vai noa ra ia ore ia faaorehia. No nia i te Pakate e mea ohie to ˈna tauiraahia. Te oaoa e tupu mai ia hiti mai te mahana natura, e te uaaraa mai te natura mai te pohe o te tau toetoe, ua riro mai ïa ei oaoa i te hitiraa mai te Mahana o te parau-tia, e i te tia-faahou-raa mai te Mesia mai te apoo mai. Ua taui-atoa-hia te tahi mau oroa etene o tei faatupuhia i te mahana matamua no me no te faatano i te oroa Pakate.” Maoti râ i te haapae i te mau peu etene matauhia e te mau ohipa tahutahu, ua farii atu te mau aratai faaroo e ua horoa ˈtu i te “auraa kerisetiano.”
‘Mea ino anei te reira?’ o ta outou paha e uiui. E manaˈo vetahi e eita. “Ia faaôhia mai te hoê nunaa no te tahi atu ihotumu i roto i te hoê faaroo mai te kerisetianoraa, e farii e e ‘faature’ oia i te tahi mau peu tumu no roto mai i te tahi faaroo tahito,” o ta Alan W. Watts, te hoê ekalesiatiko epikopo, i parau i roto i ta ˈna buka ra Easter—Its Story and Meaning. “E maiti e e faaô mai te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te pueraa ture no te mau pure a te taata, te mau oroa e au ra e hoê â faaueraa tumu mure ore to ratou haapiihia e te Ekalesia.” No te rahiraa, ua navai noa te maitiraa ta ratou ekalesia i teie mau oroa e te haamoˈaraa i te reira no te farii atu. Aita râ te tahi mau uiraa faufaa e haapaohia ra. Eaha te manaˈo o te Atua no nia i teie mau peu? Ua horoa mai anei oia na tatou i te tahi aratairaa ia faatupu i te reira?
Te manaˈo o te Atua
“Te mahana Pakate, te oroa o te tia-faahou-raa o to tatou Fatu, teie te mau oroa rahi roa ˈˈe o te mau oroa atoa a te ekalesia kerisetiano,” o ta Christina Hole ïa i parau i roto i ta ˈna buka ra Easter and Its Customs. Te tû atoa nei te manaˈo o te tahi atu feia papai. “Aita ˈtu e mahana aore ra e oroa moˈa i roto i te matahiti kerisetiano i hau aˈe i te faufaa i te Sabati Pakate,” o ta Robert J. Myers ïa e tapao ra i roto i te buka ra Celebrations. Teie râ, te faahiti nei te reira i te tahi mau uiraa. Ahiri e mea faufaa roa te oroa Pakate, no te aha ïa aita te Bibilia e faaue taa ê ra ia faatupuhia te reira? Te vai ra anei te hoê noa ˈˈe aamu e faatia ra e ua faatupu te mau pǐpǐ matamua a Iesu i te Sabati Pakate?
E ere roa ˈtu e no te mea e aita te Bibilia i horoa i te mau aratairaa no nia i tei tia aore ra e ore e tia ia faatupu. E mea papu maitai te Atua i to ˈna parauraa i te reira i te nunaa Iseraela i tahito ra, e mai tei faahitihia i te omuaraa, ua horoahia te mau faaueraa taa maitai i te mau kerisetiano ia tamau ratou i te faatupu i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. (Korinetia 1, 11:23-26; Kolosa 2:16, 17) Te parau nei te buka matamua o The Encyclopædia Britannica ia tatou e: “Aita e itehia ra i te hoê noa ˈˈe faaiteraa i te hiˈopoaraa i te Pakate ei oroa kerisetiano i roto i te Faufaa Apî aore ra i roto i te mau papai a te mau Metua aposetolo. E parau ê roa te peataraa o te mau mahana taa ê no te mau kerisetiano matamua. . . . Aita te Fatu, aita atoa ta ˈna mau aposetolo i faaue ia haapaohia te reira aore ra te tahi atu oroa.”
Te manaˈo nei vetahi e ua riro te oaoa o teie mau oroa e te oaoaraa o ta te reira e horoa mai ei tumu navai maitai e faatupu ai ratou i te reira. Teie râ, e nehenehe tatou e haapii mai e ua farii te mau ati Iseraela i te mau peu faaroo aiphiti e ua pii ratou e “mahana oroa . . . no Iehova.” “Ua parahi [atoa ratou] i raro e amu e e inu hoi, e ua tia aˈera i nia e upa.” Ua riri roa râ te Atua ra o Iehova i ta ratou mau ohipa, e ua faautua ia ratou ma te etaeta.—Exodo 32:1-10, 25-28, 35.
E mea maramarama roa te Parau a te Atua. Aita e tuearaa i rotopu i te “maramarama” o te mau tiaturiraa mau e te “pouri” o te ao a Satani; aita e “auraa” to te Mesia i te haamoriraa etene. Te faauehia nei tatou e: “E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e na ˈu e farii atu ia outou.”—Korinetia 2, 6:14-18.
I te mea hoi e o te oroa Haamanaˈoraa anaˈe—eiaha te Pakate—tei faauehia i te mau kerisetiano i roto i te Bibilia ia faatupu, ia haapaohia ïa te reira e tia ˈi. Nafea râ tatou ia faatupu i te reira ma te tia?
[Hohoˈa i te api 5]
Ua faatupu rahi te “mahana oroa . . . no Iehova” a te mau ati Iseraela i te riri o te Atua
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 2]
Api matamua: M. Thonig/H. Armstrong Roberts