Te faatia ra te feia poro i te Basileia
“Tupu atura te parau a te Atua”
UA MARAA te amuiraa kerisetiano mai tau 120 melo i nia hau atu i te 3 000 tau hora noa i muri aˈe i to ˈna haamauraahia. (Ohipa 1:15; 2:41) Te faataa ra te Bibilia e “tupu atura te parau a te Atua, e rahi roa ˈtura hoi te mau pǐpǐ i Ierusalema.” (Ohipa 6:7) Tau matahiti noa i muri iho, ua riro roa mai te amuiraa haamau-apî-hia ei faanahonahoraa o tei amui i te mau nunaa e rave rau maoti te mau kerisetiano i Afirika, i Asia, e i Europa.
Te ite atoa nei te amuiraa kerisetiano i teie mahana i te maraaraa oioi. Ei hiˈoraa, i Mexico, ua maraa te numera o te feia poro i te Basileia i roto noa e pae matahiti mai hau atu i te 130 000 i nia e 443 640! I te matahiti 1995, 1 i nia i te 59 taata i Mexico o tei tae mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia o te faatupuhia nei e te mau Ite no Iehova. Aitâ râ te ootiraa pae varua i roto i teie fenua i oti atura, mai ta te aamu i muri nei e faaite ra.—Mataio 9:37, 38.
I roto i te hoê oire o te hau no Chiapas, aita hoê taata i farii i te hoê haapiiraa bibilia i te fare e te mau Ite no Iehova, noa ˈtu e tau 20 matahiti to ratou pororaa i te parau apî maitai i roto i tera tuhaa fenua. E au ra e ua mǎtaˈu e rave rahi feia o taua oire ra i te hoê taata o tei matauhia no to ˈna huru haavî uˈana. Ua riaria ratou i to ˈna huru ahiri e e ite o ˈna e te haapii ra ratou i te Bibilia e te mau Ite.
Ua faaoti aˈera e piti Ite itoito o tei haere atu e faaea i roto i tera tuhaa fenua e arai i te fifi na roto i te haere-roa-raa ˈtu e farerei i teie taata. I to raua taeraa ˈtu i to ˈna fare, na ta ˈna vahine i iriti mai i te opani e ua faaroo maite oia i ta raua poroi. Ua anaanatae iho â râ oia i ta te Bibilia e parau ra no nia i te oraraa i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. Ua parau râ oia e e haafifi ta ˈna tane ia ˈna mai te peu e e haapii oia i te Bibilia. Ua faataa ˈtura te mau Ite e mai te peu e eita oia e hiˈopoa maite i ta te Bibilia e parau ra, eita oia e haapii nafea ia tavini i te Atua e ia fanaˈo i te ora mure ore i nia i te fenua. Ua farii ihora oia i te hoê haapiiraa bibilia.
Mai tei manaˈohia, aita ta ˈna tane i oaoa i ta ˈna faaotiraa. Ua opani oia ia ˈna ia rave i to ˈna pereoo no te haere i te mau putuputuraa kerisetiano, noa ˈtu e ua faatiahia oia ia rave i te pereoo no te tahi atu mau tumu. Noa ˈtu te patoiraa a ta ˈna tane, ua na raro noa oia i te haere i te Piha no te Basileia fatata roa ˈˈe a te mau Ite no Iehova, e 10 kilometera te atea. I muri iho, ua ite aˈera vetahi i roto i te oire i to ˈna itoito e to ˈna manaˈo papu. Ua haamata ihora te taata i te faaroo ia haere mai te mau Ite e farerei ia ratou. Ua haamata atoa vetahi i te haere na muri iho i taua vahine ra i te mau putuputuraa. Aita i maoro i muri iho, ua faatere te mau Ite tau 20 haapiiraa bibilia i roto i taua oire nei!
Ua faaoti atoa te hoê hoa o teie vahine i te haapii i te Bibilia noa ˈtu te patoiraa a ta ˈna tane. Te vahi maere oia hoi, na te tane o te vahine matamua i faaitoito ia ˈna ia haapii. I muri aˈe i to teie taata paraparauraa ˈtu i ta ˈna tane, ua faaea ˈtura te patoiraa. E 20 matahiti ïa i muri iho to te huero o te parau mau a te Bibilia oteoraa mai i te pae hopea, maoti hau atu i te 15 taata e haapii ra i te Bibilia e e haere maira i te mau putuputuraa kerisetiano, tei roto atoa na vahine e piti, o te poro ra i teie nei i te parau apî maitai.