“Mea faufaa vau i mua ia Iehova!”
I ROTO i teie “anotau hopea nei,” te faaruru ra e rave rahi mau tavini haapao maitai a Iehova i te hoê aroraa tamau e te mau manaˈo haafaufaa ore ia ˈna iho. (Timoteo 2, 3:1) E ere i te mea maere, i te mea e te hoê o te “mau ravea paari” a Satani o te raveraa ïa e ia manaˈo tatou e aita tatou e herehia ra, e tae noa ˈtu e to tatou Poiete atoa! (Ephesia 6:11) Ma te tano, te vai ra i roto i te vea o Te Pare Tiairaa no te 1 no eperera 1995, e piti tumu parau no te haapiiraa a te amuiraa i te mau upoo parau ra “E mea faufaa roa outou i mua i te aro o te Atua!” e “Te faaaraararaa i te here e i te mau ohipa maitatai—Nafea?” Ua faanahohia taua mau tumu parau ra no te faahaamanaˈo ia tatou e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa. Teie te tahi mau parau haamauruururaa o ta matou i fanaˈo:
“Aita te hoê vea i haaputapû rahi aˈenei ia ˈu i roto i na 27 matahiti o to ˈu riroraa ei Ite no Iehova. Aita vau i nehenehe e tapea i te taˈi—ua horoa mai taua mau vea ra i taua huru tamǎrûraa ra. Te manaˈo nei au i teie nei e te here ra o Iehova ia ˈu. Mai te mea ra e te faaorehia ra te hoê hopoia teimaha mau i nia i to ˈu mau tapono.”—C. H.
“Ua taio vau i taua vea ra e maha taime i te hoê noa mahana. Ua haafaahiahia vau i to te tumu parau faahitiraa e ua haavarehia outou mai te peu e te tiaturi ra outou e mea faufaa ore outou. E faaohipa vau i taua tumu parau ra no te ohipa tiai mamoe e no te pororaa na te mau fare.”—M. P.
“Ua rave o Satani i te hoê ohipa aravihi mau ma te faatiaturi atoa i te feia e here ra ia Iehova e mea faufaa ore ratou e aita ratou e herehia ra. Te faahaamanaˈoraahia mai na roto i te pǔpǔ o te ‘tavini haapao maitai’ e te here hohonu ra Iehova ia tatou e te haafaufaa nei oia i te mau ohipa haihai atoa o ta tatou e rave ra no ˈna o te hoê ïa o te mau mea faaitoito roa ˈˈe o ta ˈu i taio. E rave rahi matahiti te maoro ua faatupu vau i te mau manaˈo o ta outou e faahiti ra i roto i taua mau tumu parau ra. Aita roa ˈtu vau i manaˈo e ua tano e ia here o Iehova ia ˈu, ua tamata ïa vau i te rave hau atu â i roto i ta ˈna taviniraa ia noaa mai taua here ra. Ua turaihia râ vau e te manaˈo faahapa e te haama. No reira noa ˈtu ehia rahiraa hora o ta ˈu i rohi i roto i te taviniraa, aore ra ehia rahiraa taata o ta ˈu i tauturu, ua manaˈo vau e aita i navai. Ua ite noa vau i te manaˈo ereraa i roto ia ˈu. I teie nei ia tavini au ia Iehova ma te here, te feruri ra vau e te ata maira o ˈna e te teoteo nei o ˈna ia ˈu. Ua faarahi atu â te reira i to ˈu here ia ˈna e ua hinaaro vau e rave hau atu â. I teie nei te oaoa rahi nei au i roto i ta ˈu taviniraa ia Iehova.”—R. M.
“Teie te mau tumu parau maitai roa ˈˈe, faaitoito roa ˈˈe, oia mau, faahiahia roa ˈˈe o te haaputapû i to tatou mafatu o ta ˈu i taio aˈenei! Ua taio vau i Te Pare Tiairaa a 55 matahiti i teie nei, e e rave rahi mau vea faufaa. Tei nia ˈˈe râ teie vea i te mau mea atoa o ta tatou i fanaˈo aˈenei no te tamǎrû i to tatou mau manaˈo feaa, taiâ, e te riaria e mea ‘faufaa ore’ tatou e ‘aita tatou e herehia ra’ e aita ta tatou ohipa i navai no te ‘fanaˈo’ i te here o Iehova. Te vai ra i roto i taua Pare Tiairaa ra i te huru tauturu i te pae varua o ta tatou mau taeae e hinaaro ra. Te opua nei au i te faaohipa noa i taua mau tumu parau ra no te ohipa tiai mamoe.”—F. K.
“No te feia i rotopu ia tatou e aro nei i te manaˈo e haafaufaa ore ia ˈna iho, aore ra te mau manaˈo atoa e au ore ia ˈna iho, e mea fifi roa paha ia haaputu i to tatou puai no te faaea noa i roto i te parau mau. Ua faaite mau â taua tumu parau ra i te aroha e te taaraa i te manaˈo ma te hohonu, mai te parairaa i te hoê monoi tamǎrû e te faaora i roto roa i te mafatu. Auê i te mea mahanahana ia taio i taua mau huru parau ra i roto i Te Pare Tiairaa e ia ite ma te feaa ore e te taa maira Iehova! Mauruuru no to outou faahaamanaˈoraa ia matou e aita Iehova e tamata ra i te turai i to ˈna nunaa na roto i te manaˈo faahapa, te haama aore ra te mǎtaˈu. Noa ˈtu e ua taotia-roa-hia to ˈu apitiraa i te ohipa pororaa aita i maoro aˈenei no te tahi mau fifi i te pae o te moni e o te oraora-maitai-raa i roto i to matou utuafare, te ite noa nei â vau i te oaoa i roto i te ohipa o ta ˈu e nehenehe e rave. Te oaoa rahi roa ˈˈe nei au i roto i te taviniraa ia faariro anaˈe au i te here ei puai e turai ia ˈu.”—D. M.
“No oti noa ˈtura vau i te taio i te tumu parau ‘E mea faufaa roa outou i mua i te aro o te Atua!’ Ua taˈi au i te mau paratarapha atoa. No roto vau i te hoê utuafare e mea iti roa te here. Ua faahaehaahia vau, ua haamaamaahia vau, e ua faaooohia vau. No reira, ua haafaufaa ore oioi au ia ˈu iho. Te faatupu noa nei â vau i to ˈu mau manaˈo tahito o te haavî roa ia ˈu ia faaruru anaˈe au i te fifi. I to ˈu faaearaa i te tavini ei matahiapo o te amuiraa, ua manaˈo vau e eita vau e manuïa—i mua i te Atua, to ˈu utuafare, e to ˈu mau taeae i roto i te amuiraa. Aita taua mau manaˈo ra i ore tauê noa, ua tauturu râ teie tumu parau i te taime tano ia ˈu ia faatupu faahou i te manaˈo aifaito. Ua haamaramarama te reira i ta ˈu huru hiˈoraa.”—D. L.
“Mauruuru no te tumu parau ‘E mea faufaa roa outou i mua i te aro o te Atua!’ Te aro nei au i te mau manaˈo e riri ia ˈu iho e e haafaufaa ore ia ˈu iho, no te mea ua hamani-ino-hia vau i to ˈu tamariiriiraa ra. E mea tano roa ia hiˈo i teie manaˈo tano ore mai te hoê ravea paari a Satani iho. E turai atoa te reira i te hoê taata ia ore e hinaaro e ora. E tia mau â ia ˈu ia ohipa i te mau mahana atoa no te patoi atu i te haavare e aita vau e herehia ra. Mea faufaa roa teie tumu parau no ˈu eita outou e nehenehe e ite.”—C. F.
“I teie nei mahana te farii iho â râ te mau taeae i te manaˈo e te haafaufaa ra Iehova i te mau ohipa tei ravehia ma te here eiaha râ ma te faahepohia aore ra ma te faateimahahia. Mea haumǎrû e e haapuai te hoê tuatapaparaa i te huru mahanahana e te aroha o Iehova, to ˈna anaanatae i to ˈna nunaa ei mau taata, e te huru oia i faaaano ai i to ˈna here. No nia i te reira, a fanaˈo ai matou i te tumu parau ‘E mea faufaa roa outou i mua i te aro o te Atua!’ ua faaite e rave rahi i to ratou mauruuru. E au ra e ua haamatara te reira i te ravea no te faatupu i te hoê taairaa piri roa ˈˈe e o Iehova. Te hinaaro nei mâua ta ˈu vahine e faaite i to mâua mauruuru no te huru papairaa e te tâuˈaraa i te mau hinaaro o vetahi ê i roto i te mau Pare Tiairaa apî. Te tutava nei mâua no te faaohipa i teie mau manaˈo e rave rahi ia haere mâua i roto i te mau amuiraa.”—Na te hoê tiaau ratere.
“E taata taio rahi au fatata e 30 matahiti i teie nei, aita râ vau i taio aˈenei i te hoê mea anaanatae mau, e te faaitoito mau. Ua tauturu te mau irava faaohipahia ma te puai e te aravihi ia ˈu ia tatara i te mau haavare i muri mai i to ˈu mau manaˈo hohonu, ma te faatia ia ˈu ia haafatata hau atu i pihai iho ia Iehova. E rave rahi matahiti te maoro ua tavini au ia Iehova ma te manaˈo faahapa. E maramarama i te pae o te feruriraa noa to ˈu no nia i te hoo e te here o te Atua. Mauruuru no taua mau tumu parau aravihi e o te haaferuri. Te tiaturi nei au e e taio vau e rave rahi atu â vea mai teie.”—M. S.
“I roto i na 29 matahiti atoa o to ˈu faaearaa i roto i te parau mau, aita vau e haamanaˈo ra e ua faatupu aˈenei te hoê tumu parau i roto ia ˈu i te mauruuru e te manaˈo hohonu mau. Noa ˈtu e ua faaamuhia vau ma te here rahi e te hoê utuafare aupuru mau, ua manaˈo noa vau e eita e tia ia ˈu ia ora noa, eita e tia ia ˈu ia tavini ia Iehova. I muri aˈe i teie tumu parau, ua topa vau i nia i to ˈu nau turi avae, e ma te taˈi rahi ua haamauruuru vau ia Iehova. E poihere au i teie tumu parau e a muri noa ˈtu. E hiˈo vau ia ˈu iho ma te taa ê no te mea i teie nei ua maramarama vau e mea faufaa vau i mua ia Iehova.”—D. B.