VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/4 api 16-19
  • “Ua taˈi au i te oaoa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ua taˈi au i te oaoa”
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te taa maira o Iehova e te haapao mau ra oia”
  • “Mea faufaa te oraraa no ˈu i teie mahana”
  • “Ua ora mai au!”
  • “Ua ora taue faahou mai au!”
  • “E nehenehe ta vetahi e haamoe, area vetahi pae ra, aita ïa”
  • Te faarururaa i te tupuraa mau
  • No ǒ mai i te mau tiaau
  • “E taime to te faaora”
    A ara mai na! 1991
  • Te mau pepe huna o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa
    A ara mai na! 1991
  • Te here e te parau-tia i mua i te ohipa ino
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Te araraa i te fare iho
    A ara mai na! 1993
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/4 api 16-19

“Ua taˈi au i te oaoa”

Te faaite ra te feia taio i to ratou mauruuru hohonu no te tumu parau “Te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa—Nafea ia rapaau i te mau pepe”

Ua turai te mau tumu parau i neneihia aita i maoro aˈenei i roto i te vea A ara mai na! i te feia taio e rave rahi na te ao atoa nei ia faaite i to ratou mauruuru hohonu no te mau tumu parau omuaraa ra “Te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa—Nafea ia rapaau i te mau pepe” i roto i te A ara mai na! no te 8 no atopa 1991. Ua faaite mai ta ratou mau pahonoraa e ua naeahia i teie tumu parau tei faaineine-maitai-hia i to ˈna mau tapao e toru oia hoi: (1) e faaite i te taa-maitai-raa e te tiaturiraa i te feia i roohia i teie ati; (2) e faaara i te mau metua ia paruru i ta ratou mau tamarii; (3) e tauturu i te mau matahiapo e aupuru nei i te feia i hamani-ino-hia ia noaa i te haamaramaramaraa hau atu e ia nehenehe ratou e turu atu ia ratou ma te aravihi—Maseli 21:13; faaau e te 27:23.

Te itehia ra te hoê manaˈo o tei faahiti-pinepine-hia e te feia taio, oia hoi: “Ua oaoa roa vau i te riroraa ei Ite no Iehova. Teie râ, ua rahi atu â to ˈu mauruuru e to ˈu here no Iehova e ta ˈna ‘tavini haapao maitai e te paari’ hoê hanere taime (Mataio 24:45-47) i muri aˈe i to ˈu taioraa i te A ara mai na! o te 8 no atopa 1991.”

“Te taa maira o Iehova e te haapao mau ra oia”

E rave rahi o tei faaite i te mauruuru no te tuhaa faufaa roa ˈˈe o te mau tumu parau: oia hoi te faaroo maira te Atua, te haapao ra oia, e ua ite oia e e ere na te taata i hamani-ino-hia te hape, e e nehenehe oia e horoa mai i te rapaauraa. Te faaite ra te hoê vahine taio e: “Mauruuru roa no te A ara mai na! o te 8 no atopa. Ua tauturu ta outou mau tumu parau ia ˈu na roto i te faaiteraa mai e te taa maira o Iehova e te haapao mau ra oia”—Beretane.

Te papai ra te hoê vahine e: “Tau avaˈe i mairi aˈenei, ua hinaaro vau e ani atu ia outou ia papai i te tahi tumu parau no nia i te fifi o te rapaauraa i te mau pepe o te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa. Aita vau i papai atu tera râ ua pure au ia Iehova. Te taa ra ïa ia outou i to ˈu oaoa ia ˈu i ite i te api rapaeau o te vea no te 8 no atopa. Ua taˈi au, e ua haamauruuru atu vau i to tatou Atua here, o Iehova, ma te aau mehara”—Heleni.

Te faaite ra te tahi atu vahine e: “Ia manaˈo anaˈe au i te mau ohipa atoa o ta ˈu i faaruru, e taˈi au ma te mauiui. No reira vau i taio ai i teie mau tumu parau no nia i ‘Te rapaauraa i te pepe o te hamani-ino-raa i te tamarii’ ma te ara maite taa ê, e ua ite au i te faufaaraa o teie mau tumu parau. Ua faaite papu hoi ratou e te anaanatae mau ra outou i te feia o tei faaruru i teie mau mauiui i roto i to ratou oraraa”—Italia.

E rave rahi o tei faaite i teie manaˈo: “Te haamauruuru nei au ia Iehova no to ˈna horoaraa mai i teie haamaramaramaraa, teie te mau tumu parau faahiahia roa ˈˈe o ta ˈu i taio aˈenei no nia i teie tumu parau. Te pure nei au ia tauturu te reira, eiaha noa te feia o tei hamani-ino-hia (e tei ora mai) te feia atoa râ o te mehameha nei i te faahiti i teie parau e mea fifi roa na ratou ia paraparau no nia i teie ohipa”—Hau amui no Marite.

“Mea faufaa te oraraa no ˈu i teie mahana”

Aitâ te hoê vahine ua hamani-ino-hia ta ˈna tamahine i manuïa ˈtura i te arai i te mauiui o taua ati ra. “Teie râ, ua faatitiaifaro ta outou mau tumu parau i to ˈu fifi,” o ta ˈna ïa e faataa ra. “Ua haere au i te mau rapaauraa tahebedoma e 11 avaˈe no te arai i to ˈu hepohepo, to ˈu mehameha, e te taiâ rahi. Ua hau atu teie mau tumu parau i te tauturu ia ˈu i te mau ravea rapaauraa atoa o te ao nei! Mea faufaa roa te oraraa no ˈu i teie nei, area ra, na mua ˈˈe i to ˈu taioraa i teie tumu parau, ua faahapa noa vau ia ˈu iho no te tahi ohipa o ta ˈu i ore i nehenehe e ape”—Beretane.

E rave rahi o tei parau e ua taui teie mau haamaramaramaraa i to ratou oraraa: “Mauruuru roa no teie mau tumu parau. Ua tae mai ratou i te taime hepohepo roa ˈˈe o ta ˈu e haamanaˈo ra. I te tahi mau taime, e tifene vau no te taˈi. Mauruuru no teie mau tumu parau, o ta ˈu hoi i taio e i taio faahou na nia iho, te taa ra ia ˈu e mea faufaa to ˈu mauiui, e te mauiui o te mau taata atoa, i mua ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa. Ua haaputapû teie haamaramaramaraa i roto ia ˈu i te hinaaro e haamata i te faaora i to ˈu pepe. Ua piri faahou atu â vau ia Iehova”—Hau amui no Marite.

E ere noa râ te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa i te hoê fifi no te pae Tooa o te râ ma, mai ta teie hiˈoraa e faaite ra: “I te taeraa mai te vea o te 8 no atopa no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii, ua taio atura vau i reira iho. Ua pau to ˈu taime no te taio i teie mau tumu parau no te mea eita ta ˈu e nehenehe e ite i te mau parau no to ˈu mau roimata! Te faataahia ra te hohonuraa o to ˈu aau e to ˈu mau manaˈo i roto i teie mau tumu parau. I teie nei, te oaoa nei au i te mea e te taa ra te tahi taata ia ˈu. Ua faaitoitohia vau i te iteraa e mea nafea Iehova e tauturu ai ma te hamani maitai i te feia aita hoi to ratou mauiui e itehia ra e vetahi ê. Te mauruuru nei au e ua nenei outou i teie mau tumu parau. No te rapaau i to ˈu pepe, e tamau noa ïa vau i te faaohipa i te parau i papaihia i roto. Te faatae atu nei au i to ˈu here e to ˈu mauruuru hohonu o te ore e nehenehe e faataahia na roto i te parau”—Tapone.

Te papai ra te tahi atu vahine: “Ua aro noa na vau i te mau pepe o te hamani-ino-raa i te tamarii i roto i to ˈu oraraa taatoa. I te taeraa mai ta ˈu vea o te 8 no atopa, ua feruri atura vau e te ite ra Iehova i te mea o ta tatou e titau ra hou tatou iho e ite ai e te here mau ra oia ia tatou. Eita ta ˈu e nehenehe e ite na roto i to ˈu mau roimata, e mai te mea ra e e paaina to ˈu mafatu i te here e te mauruuru no to tatou Metua here i te raˈi ra. E faaherehere au i teie vea o te 8 no atopa e tae roa ˈtu i te taime ‘e ore tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.’” (Isaia 65:17)—Hau amui no Marite.

“Ua ora mai au!”

Te papai maira te hoê vahine o tei mauiui rahi i roto i to ˈna oraraa e: “Mauruuru no te mau tumu parau no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa. A tahi ra, e 53 matahiti to ˈu i teie nei, vau i ora mai ai! Te taviri o tei faaora ia ˈu, o te pereota ïa o te faaite ra e teie mau tamarii i hamani-ino-hia ‘aita ta ratou e ravea no te paruru ia ratou iho i mua i te haamǎtaˈuraa, e no reira, aita te Atua e faahapa ra ia ratou.’” I to ˈna taioraa i te A ara mai na! o te 8 no atopa e to ˈna taaraa e mai ta te vea e haapapu ra, “E ERE ROA ˈTU NA OUTOU TE HAPE!” ua tauturu te reira ia ˈna ia faaohipa i te tusia taraehara o Iesu no te haamata i te rapaau i to ˈna mau pepe—Beretane.

Te na ô ra te tahi atu vahine e: “Mai to ˈu nainairaa mai â e tae roa ˈtu i te omuaraa o ta ˈu tau haapiiraa tuatahi, ua hamani-ino-hia vau i te pae taatiraa e rave rahi taime. Mai tei faaitehia i roto i te mau tumu parau, e imi na vau i te hororaa na roto i te manaˈoraa i te tahi atu mea. Teie râ, e hoˈi noa mai te mau haamanaˈoraa. Teie noa hoi to ˈu manaˈo: ‘E tamahine viivii roa vau. Eita Iehova e farii mai ia ˈu.’ No reira, teie ta ˈu pure i te Atua: ‘Peneiaˈe eita oe e horoa mai i te tahi parahiraa na ˈu i roto i te Paradaiso, teie râ, a farii na ia ˈu i roto i ta oe faanahonahoraa e tae roa ˈtu i to ˈu poheraa.’ E na reira vau i te manaˈo no te mea, mai te mau vahine e rave rahi i faahitihia i roto i te mau tumu parau, ua feruri au e ‘e ere au i te mea mâ no te fanaˈo i te Basileia o te Atua’ e e pohe au i Aramagedo. Mai te mea ra e ua faateimaha roa te manaˈo haama e te oto rahi ia ˈu. No reira, ua tauturu mau â teie mau tumu parau ia ˈu, no to ratou hoi mahanahana e te mǎrû. Ua tahe to ˈu roimata i to ˈu taioraa i teie mau parau”—Tapone.

Te na ô ra te tahi atu vahine e: “Te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou no ta outou mau tumu parau aroha e tei maiti-maitai-hia. I roto e rave rahi mau matahiti, ua ahoaho roa vau i te mauiui o te hamani-ino-raa i te pae taatiraa. Mea ohie roa no te taata ia putapû i mua i te hamani-ino-raa e te mauiui o te tamaˈi e te arepurepuraa i te pae politita. Te putapû nei tatou i mua i te feia i ora mai i te Hamani-ino-raa a te mau Nazi. Te taa ra ia tatou i te ino e ravehia nei e te feia ěê. No te aha ïa e ore ai e taa i te ino e ravehia e to tatou iho mau metua tane, mau metua vahine, mau metua fetii, mau tuahine, mau taeae—te feia mau o tei tiaturihia e na ratou e horoa mai i te tamǎrûraa, te maa, e te parururaa? Ua ite au i to ˈu iho mau pepe e ua ite au i te tupuraa riaria o te ereraa i te tiaturi. No te rapaau ia ˈu iho, tei reira to ˈu Metua i te pae varua, o Iehova, o tei ore i faaea i te amo mai ia ˈu ia ahoaho roa to ˈu aau, ma te paruru ia ˈu i te haamouraa ia ˈu iho”—Hau amui no Marite.

“Ua ora taue faahou mai au!”

Ua papai te hoê vahine o te parau ra e e 28 matahiti to ˈna manaˈoraa e ua faaruehia o ˈna: “Ua taio vau i te mau tumu parau taatoa i te po i tae mai ai te vea e ua tahe to ˈu roimata no te mea ua tupu mai te manaˈo putapû e te mauruuru. Te oaoa nei au i te manaˈoraa e te taa ra ia Iehova i to ˈu mau manaˈo ma te maramarama maitai. E au ra e ua ora taue faahou mai au! I te mea e te haafaufaa ra te mau tumu parau i te manaˈo e e ere na te mau tamarii i roto i teie huru tupuraa e amo i te hopoia no te ohipa i tupu, te taa ra ia ˈu e aita e faufaa ia faahapa ia ˈu iho. Ua topa roa to ˈu hau.” Ua putapû to ˈna mafatu no te farii i te rapaauraa no roto mai i te Parau a te Atua—Tapone.

Ua riro atoa te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa ei fifi i roto i te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa, mai te haapapuhia ra i roto i teie pahonoraa no Afirika mai: “Ua tae mai te mau tumu parau i te taime o ta ˈu e titau rahi ra. Auê te tamǎrûraa e ia taio i te mau parau mai teie, ‘ia papu maitai ia outou e te vai ra te tiaturiraa, e e nehenehe outou e ora mai’ e, ‘E ERE ROA ˈTU NA OUTOU TE HAPE!’ Ia ˈu i taio i te mau tumu parau, no te taime matamua i roto i to ˈu oraraa, ua ite au i te tamǎrûraa e te hau. Ua horoa mai ratou i te tamahanahanaraa o to ˈu feruriraa, to ˈu aau, e to ˈu tino. I teie nei, ua noaa ia ˈu te puai no te rapaau ia ˈu ia ora roa vau”—Nigeria.

Te papai ra te tahi atu vahine e: “Eita te mau parau e nehenehe e faataa i to ˈu mauruuru e to ˈu huru i muri aˈe i to ˈu taioraa i te vea o te 8 no atopa no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii. Ua î roa to ˈu mata i te roimata a taio ai au i te mau paratarapha tataitahi, te mau api tataitahi, e te mau irava tataitahi. Ua papaihia ma te feruri maite, te aroha, e te here. I te mea e ua hamani-ino-hia vau, ua aro vau i to ˈu mau manaˈo hohonu e to ˈu mau manaˈo putapû. I teie nei, te ite ra vau e ua mama rii mai te faateimaharaa. Maoti ta outou mau tumu parau e te hoê hoa tiaturihia e te faaoromai o te faaroo mai e o te turu maira ia ˈu, e nehenehe au e haamata i te rapaau ia ˈu iho.” Na te Atua no ˈna te mau maitai atoa, na roto i te taviniraa tahuˈa o ta ˈna Tamaiti, e “faaetaeta” e e “haapapu” i te feia i hamani-ino-hia. (Petero 1, 5:6-11)—Hau amui no Marite.

No to ˈna hepohepo rahi, ua tamata te hoê tamahine o tei roohia i te taatiraa fetii i te haapohe ia ˈna iho na roto i te tutuiraa i te hoê vahi tapearaa pereoo i te auahi ma te opani ia ˈna i roto. Ua faaorahia oia e ua mau atura o ˈna i te fare maˈi. I te taeraa mai te vea o te 8 no atopa, ua afaihia ˈtura teie vea na ˈna. Ua taˈi oia i to ˈna taioraa, e ua taio noa oia i te mau tumu parau na nia iho no te turu ia ˈna, ia nehenehe oia e haapae i to ˈna mau manaˈo haapohe ia ˈna iho. Ua papai te hoê hoa no ˈna o tei tauturu rahi ia ˈna e: “I te tahi taime, e manaˈo vau e mea au aˈe ia mairi ia A ara mai na! i te iˈoa ra Faatitiaifaro no te mea te reira mau te ohipa o ta ˈna e tauturu ra ia tatou ia rave”—Hau amui no Marite.

“E nehenehe ta vetahi e haamoe, area vetahi pae ra, aita ïa”

Teie ta te tahi atu vahine taio tei mauruuru roa i parau: “Ua papaihia te mau tumu parau no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii ma te manaˈo aifaito. Ua au roa vau i te mau irava i faaohipahia. No te aravihi o te huru papairaa i teie mau tumu parau, e tia ia ˈu ia haapopou ia outou no te mau paratarapha tataitahi. Te mauruuru nei au no te mea ua faaite outou e noa ˈtu e e nehenehe ta vetahi e haamoe, area vetahi pae ra, aita ïa. Ua puta faahou mai te mau manaˈo no tahito ra e toru matahiti te maoro e ua ite au i te mauiui o te apitihia i te mau haamanaˈoraa tataitahi. Teie râ, ua maitai mai te mau ohipa na roto i to ˈu haapiiraa i te faaruru i te mau haamanaˈoraa. Mauruuru â no teie mau tumu parau aifaito maitai.” (Hau amui no Marite) Ua tauturu teie mau tumu parau niuhia i nia i te mau Papai i teie vahine tei hamani-ino-hia, e e rave rahi atu â, i teie â taime no te oaoa i te mau ravea i te pae varua no ǒ mai ia Iehova ra—Philipi 4:4-9.

“E rave rahi matahiti to ˈu taioraa i te A ara mai na!,” o ta te hoê vahine ïa e papai ra. “Teie râ, aitâ vau i putapû aˈenei i te hoê tumu parau mai te mau tumu parau ra ‘Te rapaauraa i te mau pepe o te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa.’ E tumu parau fifi roa teie, tera râ, ua manuïa outou i te vauvau i te reira ma te mǎrû e te hamani maitai. I te mea e ua hamani-ino-hia vau i to ˈu nainairaa, ua tauturu rahi mau â e ua tamǎrû atoa te reira ia ˈu. E faaherehere noa vau i teie vea ia nehenehe faahou vau e taio na nia iho. Eita ta ˈu mau parau haamauruururaa e navai no te taime, te tutavaraa, e te maramarama, e hau atu râ, no te here o ta outou i faaite no te feia e mauiui nei ma te mamû noa”—Hau amui no Marite.

Te faarururaa i te tupuraa mau

Ua tauturuhia te feia tei hamani-ino-hia o te ore e nehenehe e haamoe i te ohipa ino i ravehia i nia ia ratou, na roto i te paraparauraa ˈtu i te hoê matahiapo o te taa i to ratou manaˈo, te faarururaa i te fifi ma te huna ore, te iteraa i te huru hiˈoraa o Iehova no nia i teie ohipa, e te faatitiaifaroraa i teie ati ia au i te mau Papai ia nehenehe te rapaauraa na roto i te mana o te tusia o Iesu e tupu. Teie ïa ta te hoê vahine e parau ra:

“Eita e naeahia ia ˈu ia faaite i te tanoraa o teie mau tumu parau. Eita ta ˈu e nehenehe e tiaturi i te papuraa o teie mau haamaramaramaraa. Ua roohia vau i te hepohepo o te feruriraa e te maˈi o te amu-hua-raa i te maa e 20 matahiti te maoro, e ua imi au i te tauturu e te mau ravea i te mau vahi atoa: i pihai iho i te feia rapaau maˈi, te feia tuatapapa i te pae feruriraa, te mau taote, te mau pǔpǔ arai i te maˈi, te mau fare maˈi no te haapararai—aita roa ˈtu râ i manuïa.

“I teie nei râ, ua noaa mai te tauturu na roto i te mau haamaramaramaraa e vai ra i roto i te vea o te 8 no atopa. Te reira mau ta ˈu e titau rahi ra. Eita ta ˈu e nehenehe e faataa ˈtu i te mau manaˈo peapea o ta ˈu i faaruru i te tahi mau taime, e no to ratou puai, mea hau aˈe na ˈu ia pohe. I teie nei râ, te taa ra ia ˈu e e ere na ˈu te hape no te ohipa i tupu i to ˈu nainairaa, e aita te Atua e manaˈo ra e e vahine viivii au. O vau tei hamani-ino-hia. Na roto i teie huru haamaramaramaraa, te taa ra ia ˈu e te haapao maira Iehova, e e nehenehe vau e tiaturi ia ˈna. I muri aˈe e 33 matahiti, te ite nei au i te varua o Iehova i te haamataraa i te tatara i te mau fǐfǐ o te faatîtîraa. Maururu no to outou here ia matou nei e to outou tutavaraa no te horoa mai i teie A ara mai na! faahiahia roa. A tamau noa i te nenei i teie mau huru tumu parau e te tahi atu, mea faufaa roa hoi no to matou maitairaa i te pae varua.”

Te faataa poto ra te rata i muri nei no ǒ mai i te hoê tane i te manaˈo o te mau taata e rave rahi. Hau atu i te 50 matahiti to ˈna faaoromairaa i te taiâ no te mea ua hamani-ino-hia oia i to ˈna tamariiriiraa. Te na ô ra oia e: “Eita tatou e faaea i te maere i te here o Iehova na roto i ta ˈna faanahonahoraa i nia i te fenua e te turai ra te reira ia tatou ia faaite i te paieti hohonu roa ˈtu â e te tiaturi ia ˈna. I muri aˈe i to ˈu tuatapapa-maite-raa i te mau manaˈo o te A ara mai na! o te 8 no atopa 1991, no nia i te hamani-ino-raa i te tamarii, ua taˈi au i te oaoa e ua himene au i tera himene i muri aˈe i te tahi ia Iehova, te mato e te pare, to tatou haapuraa. A tamau noa i te pia i teie mau tumu parau, e te mau taeae e. Te faaohipa ra Iehova ia outou na roto i te mau ravea o ta outou e ore e manaˈo ra.”

No ǒ mai i te mau tiaau

Teie te hoê rata anaanatae roa no ǒ mai i te hoê tiaau ratere o te hiˈopoa nei i te ohipa a te tahi mau amuiraa a te mau Ite no Iehova:

“Mauruuru no te A ara mai na! o te 8 no atopa no nia i ‘Te rapaauraa i te mau pepe o te hamani-ino-raa i te tamarii i te pae taatiraa.’ Ua faataahia te mau haamaramaramaraa faahiahia roa o ta matou e titau mau ra. Ua tano roa te mau tumu parau. E rave rahi taime to ˈu iteraa e mea fifi roa na te feia i hamani-ino-hia ia taai atu ia Iehova mai te hoê Metua here. Ia ite anaˈe au i teie fifi, e ani atu vau ma te mǎrû e, ‘Ua hamani-ino-hia anei oe i to oe nainairaa?’ I te rahiraa o te taime, e pahonohia mai e e! I te mau taime atoa e nehenehe ai teie mau taata e ite i te taairaa i rotopu i te hamani-ino-raa e te hepohepo aore ra te ahoaho o ta ratou e faaoromai ra, e maitai mai to ratou huru.”

Ma te faataa poto i te manaˈo o te mau matahiapo e rave rahi, teie te parau a te tahi atu taata: “Mea faahiahia roa e mea titau-mau-hia te vea o te 8 no atopa no nia i te hamani-ino-raa i te mau tamarii. Ei mau matahiapo i roto i te amuiraa, e tia ia matou ia haaputu i te mau haamaramaramaraa atoa e noaa mai no nia i teie mau fifi ia nehenehe matou e faaite i te aroha e te faaoromai e titauhia ra e te feia i hamani-ino-hia. A haere noa ˈi teie nei faanahoraa i te inoraa, te tupu pinepine nei teie mau huru fifi. Mauruuru faahou â no ta outou tauturu.”

Ua putapû roa to matou mafatu i te taioraa i teie mau rata. I te mea e ua taa papu ia ratou e ‘e ere na ratou te hape,’ e na roto i te mana a te Parau a te Atua no te taui i te mau ohipa, ua nehenehe teie mau taata i hamani-ino-hia i to ratou nainairaa e faaruru i te mau haamanaˈoraa peapea. Te oaoa nei ratou i te tiaturiraa i mua nei, ma te tiaturi e i roto i te ao apî a te Atua, “e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.” (Isaia 65:17; Roma 12:12) I teie nei atoa, na roto i te mana faaora o te toto o Iesu, e nehenehe ratou e fanaˈo i te hoê tiaraa mâ i mua i te Atua. (Hebera 9:14) E tia atoa ia ratou ia fariu atu i nia i te mau matahiapo no te imi i te tauturu. E nehenehe teie mau matahiapo e riro “mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra” no te feia e titau ra i te tauturu, ma te parau tamahanahana e te pure e o ratou. (Isaia 32:2; Tesalonia 1, 5:14; Iakobo 5:16) No reira, e nehenehe te feia i atihia e tauturuhia ia haere i mua e ia ite i te oaoa i roto i te mau ohipa atoa a te amuiraa kerisetiano.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono