‘Mai te auri i faaanaanahia e te auri’
I TE pae hopea o te senekele toru o to tatou nei tau, ua faaatea ê te hoê taurearea apî, o Anthony, faataahia mai te hoê “kerisetiano Copte,” ia ˈna i te ao nei e ua faaea oia e 20 matahiti te maoro o ˈna anaˈe iho i roto i te medebara. No te aha? Ua manaˈo o ˈna e te reira te ravea maitai roa ˈˈe no ˈna no te tavini i te Atua. O o ˈna te taata matamua faaea o ˈna anaˈe no te amuiraa faaroo kerisetiano mana rahi.
I teie nei mahana, mea iti roa te feia e faaea o ratou anaˈe i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. Te rahi noa ˈtura râ te taata o te imi nei i te faaatea ê ia ratou na roto i te tahi atu ravea. Te patoi nei ratou i te tauaparau ia vetahi ê no nia i te haapaoraa, ma te manaˈo e e aratai taua mau huru tauaparauraa ra i te aimârôraa e te aroraa. Ta ratou haamoriraa oia hoi te hamani-ino-ore-raa i to ratou taata-tupu.
Parau mau, ua riro te hamani-ino-ore-raa i te taata-tupu ei tuhaa o te haapaoraa mau, te titauhia nei râ hau atu â. Te parau ra te hoê maseli tahito e: “Na te auri i faaanaana i te auri; e na te taata i faaanaana i te mata o to ˈna taua.” (Maseli 27:17) Te tupuraa mau oia hoi, te faaitoito ra te Bibilia i te mau kerisetiano ia haaputuputu amui, ia ore e faaatea ê roa ia ratou iho i te ao nei aore ra i te tahi atu mau kerisetiano. (Ioane 17:14, 15) Te parauhia ra e: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa.” (Hebera 10:24, 25) Te pee nei te mau Ite no Iehova i teie aˈoraa. E rave rahi taime i te hebedoma, te haaputuputu nei ratou no te ‘faaanaana i te mata o to ratou taua,’ ma te faaitoito i te faaroo o te mau hoa faaroo. Te taa nei ratou e eita te tauaparauraa no nia i te Bibilia e aratai i te aroraa. Teie nei râ, e aratai oia i te au-maitai-raa e te hau. E tuhaa faufaa roa te reira no te haamoriraa mau.