Hoê hopea i te feii na te ao atoa nei
TAU piti tausani matahiti i teie nei, ua faatupuhia te feii i nia i te hoê pǔpǔ iti. Te faataa ra o Tertullien i te haerea i matauhia e to Roma i nia i te mau kerisetiano matamua: “Mai te peu e eita te ûa e topa, mai te peu e e aueue noa ˈtu te fenua, mai te peu e e tupu noa ˈtu te oˈe aore ra te maˈi pee, e tuô-oioi-hia e, ‘A huri atu i te mau kerisetiano i te mau liona ra!’”
Noa ˈtu e te ririhia nei ratou, aita te mau kerisetiano matamua i tamata i te tahoo i te tia-ore-raa. I roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo ra i nia i te Mouˈa, ua parau Iesu Mesia e: “Ua faaroo hoi outou e i parauhia mai i tahito ra, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, e e riri atu i to enemi. Te parau atu nei râ vau ia outou, E aroha ˈtu i to outou mau enemi; e faaora ˈtu i tei tuhi mai ia outou; e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou.”—Mataio 5:43, 44.
Ua riro ei peu tumu na te mau ati Iuda te peeraa i te tiaturiraa e ‘te ririraa i te enemi,’ e ohipa oia te tia ia ravehia. Ua parau râ o Iesu e e tia ia tatou ia here i to tatou enemi, eiaha noa i to tatou hoa. E mea fifi e nehenehe râ e ravehia. E ere te hereraa i te hoê enemi i te hereraa i to ˈna mau haerea aore ra ta ˈna mau ohipa atoa. No roto mai te parau heleni itehia i roto i te faatiaraa a Mataio i te parau ra a·gaʹpe, o te faataa ra i te hoê here o te ohipa ia au i te faaueraa tumu. Te taata e faatupu ra i te a·gaʹpe, te here niuhia i nia i te faaueraa tumu, e rave ïa o ˈna i te ohipa maitai i nia atoa i te hoê enemi e riri ra aore ra e rave ino ra ia ˈna. No te aha? No te mea o te reira te eˈa peeraa i te Mesia, e o te ravea oia no te upootia i nia i te riri. Ua tapao te hoê aivanaa heleni i te pae faaroo e: “E horoa te [a·gaʹpe] i te ravea ia upootia tatou i nia i to tatou hinaaro natura ia riri e ia inoino.” E ohipa râ anei te reira i roto i teie ao tei î i te feii i teie nei mahana?
Parau mau, aita te taatoaraa e faahua parau nei e e kerisetiano ratou e pee nei i te hiˈoraa o te Mesia. Ua faatupuhia te mau ohipa hairiiri mau e itehia ra i teie nei mahana i Rwanda e te mau pǔpǔ taata iri ê, e rave rahi o ratou e faahua parau nei e e kerisetiano ratou. Ua faatia o Pilar Díez Espelosín, te hoê paretenia katolika roma, o tei rave i te ohipa i Rwanda e 20 matahiti te maoro, i te hoê tupuraa. Ua haafatata mai te hoê tane i ta ˈna fare pure ma te faatoro i te hoê omore o ta ˈna i faaohipa noa aˈenei. Ua ani te paretenia ia ˈna e: “Eaha ta oe e hahaere noa ra i tera e tera vahi no te haapohe i te mau taata? Aita anei oe e manaˈonaˈo ra i te Mesia?” Ua pahono atu te taata e o ta ˈna ïa e rave ra e ua tomo aˈera i roto i te fare pure, ua tuturi i raro, e ua faahiti oia i te pure Korona ma te aau mehara. Tera râ, i to ˈna faaotiraa, ua haere â oia e taparahi. “Te faaite ra te reira e aita matou e haapii maitai ra i te evanelia,” ta te paretenia ïa i faˈi. Aita râ taua mau hape ra e faataa ra e mea paruparu te poroi a Iesu. E nehenehe te feia e faaohipa ra i te kerisetianoraa mau e upootia i nia i te feii.
Te upootiaraa i nia i te feii i roto i te hoê aua tapearaa taata
E ati Iuda i te pae tino o Max Liebster o tei faaruru i te Taparahiraa ati Iuda parauhia Holocauste. Noa ˈtu e te auraa o to ˈna iˈoa oia hoi “herehia,” ua farerei o ˈna hau atu i te hoê faito feii rahi mau. Te faataa ra o ˈna i ta ˈna i haapiihia i Helemani nazi no nia i te here e te riri.
“Ua faaamuhia vau i pihai iho ia Mannheim, i Helemani, i te roaraa o te mau matahiti 1930. Ua parau o Hitler e e mau taata ona anaˈe te mau ati Iuda atoa o te huti nei i te tahi faufaa i te feia no Helemani. I te mea mau râ e taata hamani tiaa noa to ˈu metua tane. Atira noa ˈtu, no te mana o te poroi nazi, ua haamata ˈtura te feia e noho ra i to matou vahi i te feii ia matou. I to ˈu taurearearaa, ma te faahepo ua tuu te hoê taata no te oire iti i te toto puaa i nia i to ˈu rae. E omuaraa noa taua faainoraa ra no te mau mea i tupu i muri aˈe. I te matahiti 1939, ua tapea te Gestapo ia ˈu e ua haru ratou i ta ˈu mau taoˈa atoa.
“Mai te avaˈe tenuare 1940 e tae atu i te avaˈe mati 1945, ua aro vau no te ora i roto i na aua tapearaa taata taa ê e pae: Sachsenhausen, Neuengamme, Auschwitz, Buna, e Buchenwald. Ua pohe to ˈu metua tane, o tei afai-atoa-hia i Sachsenhausen, i te roaraa o te tau toetoe rahi i te matahiti 1940. Na ˈu iho â i amo i to ˈna tino i te vahi tutuiraa, i reira te haapueraahia te tino taata pohe no te tutui. I roto i te taatoaraa, e vau o to ˈu mau fetii o tei pohe i roto i te mau aua tapearaa taata.
“E riri-rahi-aˈe-hia na te mau kapos e te mau taata mau auri i te mau tiai SS. E feia mau auri te mau kapos o tei taati atu i te mau SS e o tei fanaˈo ïa i te tahi mau maitai. Ua faanahohia ratou no te hiˈopoa i te opereraa maa, e ua taparahi uˈana atoa ratou i te tahi atu mau taata mau auri. Ua ohipa pinepine ratou ma te tia ore e te faahepo rahi. Te manaˈo nei au e e tumu rahi mau to ˈu no te riri atu i te mau SS e te mau kapos, i te roaraa râ o to ˈu tapearaahia, ua haapii au e e mea puai aˈe te here i te feii.
“Ua faatiaturi papu te haerea o te feia mau auri Ite no Iehova ia ˈu e ua niuhia to ratou faaroo i nia i te mau Papai—e ua riro o vau iho ei Ite. Ua faaitoito o Ernst Wauer, te hoê Ite ta ˈu i farerei i te aua tapearaa taata no Neuengamme, ia ˈu, ia faatupu i te haerea i au i te Mesia. Te parau ra te Bibilia e ‘o tei ore i faaino atu, ia faainohia mai oia; e ia pohe oia ra, aore oia i parau tahoo atu; ua pûpû râ ia ˈna iho ia ˈna no ˈna te manaˈo tia ra.’ (Petero 1, 2:23) Ua tamata vau i te na reira atoa, ia vaiiho te tahooraa i roto i te rima o te Atua, o o ˈna te Haava o te mau mea atoa.
“Ua haapii mai te mau matahiti ta ˈu i faaea i roto i te mau aua tapearaa taata e te rave pinepine nei te mau taata i te ohipa ino no to ratou ite ore. E ere te mau tiai SS atoa i te mea ino—ua faaora hoê o ratou ia ˈu. I te hoê taime ua roohia vau i te maˈi hî rahi e ua paruparu roa vau no te hoˈi avae i te aua mai ta ˈu vahi raveraa ohipa mai. E afaihia ïa vau i roto i te piha mataˈi viivii no Auschwitz i te poipoi aˈe, tera râ, ua paruru te hoê tiai SS, no te hoê â vahi nohoraa e o vau i Helemani, ia ˈu. Ua faanaho oia e ia rave au i te ohipa i te fare tamaaraa a te mau SS, i reira to ˈu neheneheraa e tamǎrû ia ˈu tae roa ˈtu i te taime a ora roa ˈi au. I te hoê mahana ua faˈi o ˈna ia ˈu e: ‘Max, te manaˈo nei au mai te huru ra e tei nia vau i te hoê pereoo auahi o te tere puai e aita e taata faahoro. Mai te peu e e ouˈa vau i rapae, e pohe au. Mai te peu e e faaea noa vau i roto, e û vau!’
“Ua titau taua mau taata ra i te here mai ia ˈu atoa. Inaha, na te here e te aroha, tae noa ˈtu i to ˈu faaroo i roto i te Atua, i tauturu ia ˈu ia faaruru i te mau huru tupuraa peapea mau e te haamǎtaˈuraa i te mau mahana atoa e e haapohehia vau. Eita vau e nehenehe e parau e ua ora roa mai au, tera râ, mea iti roa to ˈu mau pepe i te pae no te mau manaˈo hohonu.”
Ua riro te huru mahanahana e te hamani maitai ta Max e faatupu noâ ra e 50 matahiti i muri aˈe ei haapapuraa rahi o te tiaraa o ta ˈna mau parau. E ere o Max anaˈe o tei faaruru i te reira. E tumu papu mau to ˈna no te upootia i nia i te feii—ua hinaaro o ˈna e pee i te Mesia. Ua na reira atoa vetahi o tei arataihia e te mau Papai. Te faataa ra o Simone, te hoê Ite no Iehova no Farani, e mea nafea o ˈna i te haapiiraa i te auraa mau o te here miimii ore.
“To ˈu metua vahine, o Emma, o tei riro ei Ite i muri noa ˈˈe i te piti o te tamaˈi rahi, ua haapii oia ia ˈu e te rave nei te mau taata i te mau ohipa ino no to ratou ite ore. Ua faataa oia ia ˈu e mai te peu e e riri atu tatou ia ratou, e ere ïa tatou i te mau kerisetiano mau, i te mea e ua parau Iesu e e tia ia tatou ia here i to tatou mau enemi e ia pure no te feia e hamani ino ra ia tatou.—Mataio 5:44.
“Te haamanaˈo ra vau i te hoê tupuraa fifi mau o tei tamata i taua tiaturiraa papu ra. I te roaraa o te faatereraa nazi i Farani, ua mauiui rahi o Mama no te hoê vahine e faaea ra i roto i to matou fare tahua. Ua haere o ˈna e faaite ia Mama i te Gestapo ra, ei faahopearaa, ua tapeahia to ˈu metua vahine e piti matahiti i roto i te mau aua tapearaa taata helemani, i reira fatata roa o ˈna i te pohe. I muri aˈe i te tamaˈi, ua hinaaro te mau mutoi farani ia tarima o Mama i te hoê parau e faahapa ra i taua vahine ra e e taata turu oia i te mau Helemani. Ua patoi râ to ˈu metua vahine, ma te parau e ‘O te Atua te Haava e te Faautua o te maitai e te ino.’ Tau matahiti i muri iho, ua roohia taua vahine ra e noho ra i pihai iho mai i te mariri ai taata e tei roto oia i te tuhaa hopea o to ˈna maˈi. Maoti hoi i te oaoa i to ˈna ati, ua rohi to ˈu metua vahine e rave rahi mau hora o tei haafaahiahia i te mau avaˈe hopea o to ˈna oraraa. Eita roa taua upootiaraa ra o te here i nia i te feii e moehia ia ˈu.”
Te faahohoˈa ra taua nau hiˈoraa e piti ra i te puai o te here niuhia i nia i te faaueraa tumu i mua i te tia-ore-raa. Teie râ, te parau ra te Bibilia iho e “e taime to te aroha, e taime to te riri.” (Koheleta 3:1, 8) Nafea ïa?
Hoê taime no te riri
Aita te Atua e opani ra i te mau riri atoa. No nia ia Iesu Mesia, te parau ra te Bibilia e: “I hinaaro na oe i te parau-tia, e i faufau na oe i te parau ino.” (Hebera 1:9) Te vai nei râ te hoê taa-ê-raa i rotopu i te ririraa i te mea hape e te ririraa i te taata o tei rave i te hape.
Ua horoa o Iesu i te hiˈoraa no te faaite i te aifaitoraa tano i rotopu i te here e te riri. Ua riri o ˈna i te haavarevare, ua tamata râ o ˈna i te tauturu i te feia haavarevare ia taui i to ratou huru feruriraa. (Mataio 23:27, 28; Luka 7:36-50) Ua faautua oia i te haavîraa uˈana, ua pure râ oia no te feia o tei haapohe ia ˈna. (Mataio 26:52; Luka 23:34) E noa ˈtu e ua riri te ao ia ˈna ma te tumu ore, ua faatusia oia i to ˈna iho ora no te faaora i te ao nei. (Ioane 6:33, 51; 15:18, 25) Ua vaiiho mai oia i te hoê hiˈoraa tia roa o te here niuhia i nia i te faaueraa tumu e te riri paieti.
E nehenehe te tia-ore-raa e faariri ia tatou i te pae morare, mai tei tupu na i roto ia Iesu. (Luka 19:45, 46) Teie râ, aita te mau kerisetiano i faatiahia ia tahoo atu. “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei,” ta Paulo i aˈo atu i te mau kerisetiano no Roma. “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo . . . Eiaha ia pohe i te ino, ia pohe râ te ino ia oe i te maitai.” (Roma 12:17-21) Ia patoi tatou iho i te turu i te riri aore ra ia tahoo i te hoê hape, e upootia ïa te here.
Hoê ao feii ore
No te haamou i te feii na te ao atoa nei, e tia i te mau haerea huna o te mau mirioni taata ia taui. Nafea te reira e tia ˈi? Te faahiti ra te orometua haapii ra o Ervin Staub i teie parau turu: “Te haafaufaa ore nei tatou i te feia ta tatou e faaino nei e te haafaufaa nei tatou i te feia ta tatou e tauturu nei. A haafaufaa hau atu ai tatou i te feia ta tatou e tauturu nei e a ite ai i te mauruuru no te tautururaa ˈtu, e riro atoa mai tatou i te aupuru e te tauturu hau atu. Hoê o ta tatou mau tapao oia hoi te haamauraa ïa i te mau totaiete i reira e itehia ˈi te rohiraa rahi roa ˈˈe no vetahi ê.”—The Roots of Evil.
Na roto i te tahi atu parau, te titau nei te faaoreraa i te feii i te haamauraa i te hoê totaiete i reira te mau taata e haapii ai i te here na roto i te tautururaa te tahi i te tahi, te hoê totaiete i reira te mau taata e haamoe ai i te au-ore-raa atoa faatupuhia e te faainoraa, te here aiˈa, te feiiraa i te nunaa ê, e te hiˈo-pae-tahi-raa. Te vai ra anei taua huru totaiete ra? Teie te hiˈoraa o te hoê taata o tei faaruru i te feii i te roaraa o te Orureraa hau i te fenua Taina.
“I to te Orureraa hau i te pae o te mau peu tahito haamataraa, ua haapiihia matou e aita e parahiraa no te ofatiraa i te faaroo i roto i te ‘aroraa i rotopu i te mau pǔpǔ.’ E hinaaro matauhia te riri. Ua riro vau ei Tiai Uteute e ua haamata vau i te maimi i te mau vahi atoa i te mau ‘pǔpǔ enemi’—tae noa ˈtu i rotopu i to ˈu iho utuafare. Noa ˈtu e e taurearea noâ vau i taua taime ra, ua faaô atu vau i roto i te mau paheruraa fare no te imi i te tahi haapapuraa o te mau ‘haerea patoi.’ Ua aratai atoa vau i te hoê putuputuraa huiraatira o tei faaite tahaa i te hoê ‘taata patoi i te orureraa hau.’ Papu maitai, ua niuhia teie mau pariraa i te tahi taime i nia i te au-ore-raa o te taata iho maoti i te feruriraa i te pae politita.
“Ua ite au e rave rahi mau taata—te apî e te paari, te tane e te vahine—o tei taparahihia ma te uˈana noa ˈtu â. Ua faaiteitehia te hoê o ta ˈu mau orometua haapii—te hoê taata maitai—na te mau aroâ mai te huru ra e e taata ohipa ino oia. E piti avaˈe i muri iho ua itehia te tino pohe o te tahi atu orometua haapii faatura-rahi-hia i ta ˈu fare haapiiraa i roto i te Anavai Suzhou, e ua faahepohia ta ˈu orometua haapii i te reo Beretane ia tarî ia ˈna iho. Ua huru ê roa vau e ua paenu roa vau. E mau taata maitai hoi ratou. Mea hape mau ia rave ino ia ratou mai te reira! No reira ua faaore roa vau i to ˈu mau taairaa atoa e te mau Tiai Uteute.
“Aita vau e manaˈo ra e ua riro taua taime ra o te feii o tei haaparemo oioi i te fenua Taina ei tupuraa otahi roa. Ua ite hoi taua senekele ra e rave rahi tupuraa uˈana o te feii. Te tiaturi papu nei râ vau e e nehenehe te here e upootia i nia i te riri. O te hoê ïa mea ta ˈu iho i ite. I to ˈu haamataraa i te amui atu i te mau Ite no Iehova, ua maere roa vau i te here mau ta ratou e faaite i te mau taata no te mau iri e te mau ihotumu taa ê. Te hiˈo atea nei au i te taime, mai ta te Bibilia e tǎpǔ maira, i reira te mau taata e haapii ai i te here i te tahi e te tahi.”
Oia mau, ua riro mau â te totaiete a te mau Ite no Iehova na te ao atoa nei ei haapapuraa mau e e nehenehe te feii e haamou-roa-hia. Noa ˈtu eaha to ratou ihotumu, te tutava nei te mau Ite i te mono atu te faainoraa i te faaturaraa i te tahi e te tahi e i te faaore i te tahi noa ˈˈe hiˈo-pae-tahi-raa, feiiraa i te nunaa ê, aore ra here aiˈa i ravehia na. Hoê niu o ta ratou upootiaraa, o to ratou ïa tiaturiraa papu e pee ia Iesu Mesia na roto i te faatupuraa i te here arataihia e te faaueraa tumu. Te tahi atu niu oia hoi te tiaturi nei ratou i te Basileia o te Atua no te faaore i te tia-ore-raa atoa ta ratou e faaruru nei.
Ua riro te Basileia o te Atua ei ravea hopea no te haamau i te hoê ao feii ore, hoê ao aore roa e ino faahou no te faatupu i te riri. Faataahia i roto i te Bibilia ei “raˈi apî,” e pûpû mai taua faatereraa ra i nia i te raˈi i te hoê ao aore e tia-ore-raa. E faatere oia i nia i “te fenua apî,” aore ra totaiete apî a te mau taata o te haapiihia ia here i te tahi e te tahi. (Petero 2, 3:13; Isaia 54:13) Te ravehia ra taua haapiiraa ra, mai ta te mau hiˈoraa o Max, Simone, e e rave rahi atu â e faaite ra. Ua riro noa te reira ei haamataraa no te hoê porotarama na te ao atoa nei e faaore i te riri e to ˈna mau tumu.
Na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra o Isaia, te faataa ra o Iehova i te faahopearaa: “E ore ratou e hauti, e ore e rave ino, i to ˈu atoa nei mouˈa moˈa, te na reira maira Iehova; e î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.” (Isaia 11:9) Ua faaite te Atua iho e ia faaea te feii. E riro mau â te reira ei taime no te here.
[Hohoˈa i te api 7]
Ua nanaˈo te mau nazis i te hoê numera mau auri i nia i te rima aui o Max Liebster
[Hohoˈa i te api 8]
Fatata roa te feii i te riro ei ohipa tahito