VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/6 api 3-4
  • E ore roa anei te feii?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ore roa anei te feii?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faatupuraa i te mau huero o te feii
  • Te mau faahopearaa o te feii
  • No te aha aita roa ˈtu te riri e ore ra?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2022
  • E nehenehe tatou e upootia i nia i te riri!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2022
  • No te aha i rahi roa ˈi te feii?
    A ara mai na! 1997
  • E ore roa te riri e a muri noa ˈtu!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2022
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/6 api 3-4

E ore roa anei te feii?

MAI te peu e ua hiˈo noa outou i te mau parau apî i roto i te afata teata, ua matarohia ïa ia outou te parau o te feii. Ua riro te feii ei tumu matauhia no te mau taparahiraa taata, o tei vaiiho e au ra e fatata i te mau mahana atoa to ratou tapao toto i roto i teie nei ao. Mai Belfast e tae atu i Bosnia, mai Ierusalema e tae atu i Johannesbourg, te haapohehia ra te feia mataitai hapa ore.

I te rahiraa o te taime, aita te feia i hamani-ino-hia i matauhia e to ratou taata taparahi. To ratou noa “hape” oia hoi tei “te tahi aˈe pae” ratou. I roto i te hoê tauiuiraa riaria, ua riro paha taua mau pohe ra ei rave-faahou-raa i te tahi ohipa ino mau mai tei ravehia i mutaa ihora aore ra te tahi huru “faaore-roa-raa i te nunaa.” E haamaraa te pinepineraa o te haavîraa uˈana i te feii i rotopu i te mau pǔpǔ enemi.

E au ra e te maraa noa ra taua mau ohipa feii tamau ra e te peapea mau. Te tupu taue nei te mau tahooraa o te haamanii i te toto i rotopu i te mau opu, te mau iri, e te mau pǔpǔ taata iri ê aore ra te mau pǔpǔ faaroo. E nehenehe anei te feii e faaore-roa-hia? No te pahono atu, e tia ia tatou ia taa i te mau tumu o te feii, i te mea e aita tatou i fanauhia e te hinaaro e feii.

Te faatupuraa i te mau huero o te feii

Aita o Zlata Filipovic, te hoê tamahine apî no Bosnia i Sarajevo, i ite atura i te feii. I roto i ta ˈna buka mahana te papai ra o ˈna ma te papu no nia i te haavîraa uˈana i te pae o te pǔpǔ taata hoê â reo aore ra peu e: “Te aniani ra vau e No te aha? No teihea tumu? Na vai te hape? Te aniani noa nei au, aita râ e pahonoraa. . . . I rotopu i to ˈu mau hoa tamahine, to ˈu mau hoa tamaroa, to ˈu utuafare, te vai ra te mau Serbes e te mau Croates e te mau Mahometa. . . . Te amui nei matou e te feia maitai, eiaha e te feia ino. E i rotopu i te feia maitai, te vai ra te mau Serbes e te mau Croates e te mau Mahometa, mai te vai atoa ra i rotopu i te feia ino.”

I te tahi aˈe pae, mea taa ê te manaˈo o e rave rahi feia paari. Te manaˈo nei ratou e e tumu papu to ratou no te feii. No te aha?

Te tia-ore-raa. Peneiaˈe te tumu matamua o te feii, o te tia-ore-raa ïa e te haavîraa. Mai ta te Bibilia e parau ra, “e huru ê te taata paari ia hamani-ino-hia.” (Koheleta 7:7) Ia rave-ino-hia aore ra ia hamani-ino-hia te mau taata, mea ohie roa no ratou ia faatupu i te feii i te feia e haavî ra ia ratou. E noa ˈtu e e ere paha i te mea tia, aore ra e mea “maamaa,” e pinepine te feiiraa i te tupu i nia i te taatoaraa o te hoê pǔpǔ.

Noa ˈtu e o te tia-ore-raa mau aore ra feruri-noa-hia, te tumu matamua o te feii, e ere te reira anaˈe. O te faainoraa te tahi atu tumu.

Te faainoraa. E pinepine te faainoraa i te tupu no te matau-ore-raa i te peu o te tahi pǔpǔ taata iri ê aore ra nunaa. No te tahi parau faarooroo-noa-hia, te au-ore-raa i te pae tutuu, aore ra te hoê tupuraa ino e te hoê aore ra e piti taata, e nehenehe vetahi pae e horoa i te tahi mau huru tano ore i te taatoaraa o te hoê pǔpǔ hoê â iri aore ra nunaa. I te taime iho a tupu ai te faainoraa, e nehenehe te reira e haamatapo i te mau taata i mua i te parau mau. “Te riri nei matou i te tahi mau taata no te mea aita matou i matau ia ratou; e aita matou e hinaaro ra i te haamatau ia ratou no te mea te riri nei matou ia ratou,” ta te taata papai beretane ra o Charles Caleb Colton ïa i tapao.

I te tahi aˈe pae, te faaitoito nei paha te feia politita e te feia tuatapapa i te aamu ma te opuahia, i te faainoraa no te tahi mau tumu politita aore ra here aiˈa. O Hitler te hoê hiˈoraa rahi. Te parau ra o Georg, te hoê melo tahito no te pǔpǔ Ui apî a Hitler, e: “Ua haapii na mua te poroi nazi ia matou ia riri i te mau ati Iuda, i muri iho i te mau Rusia, e i te mau ‘enemi atoa o te Reich.’ I te mea e e taurearea noâ vau, ua tiaturi au i tei haapiihia mai. I muri aˈe, ua ite au e ua haavarehia vau.” Mai tei tupu na i Helemani Nazi e i te tahi atu vahi, ua faatiahia te faainoraa i te pae no te iri aore ra no te nunaa taata e te mau faaararaa o te here aiˈa, te tahi atu tumu o te feii.

Te here aiˈa, te hiˈo-pae-tahi-raa, e te feii i rotopu i te mau pǔpǔ taata. I roto i ta ˈna buka The Cultivation of Hatred, te faataa ra te taata tuatapapa aamu ra o Peter Gay i te ohipa i tupu i te haamataraa o te tamaˈi rahi matamua e: “I roto i te aroraa i rotopu i te mau pǔpǔ, ua puai aˈe te here aiˈa i te taatoaraa. Ua haapapu te here i te fenua o te hoê taata e te feiiraa i to ˈna mau enemi i to ratou hinaaro puai no te aroraa oia hoi te faahopearaa ïa o te ohipa i tupu i taua senekele ra.” Ua faatui te manaˈo here aiˈa Helemani i te roo o te hoê himene aroraa oia hoi “Himene aiˈa o te feii.” Ua faatia te mau hatemongers i Beretane e i Farani, ta Gay e faataa ra, i te mau aamu no nia i te mau faehau Helemani o tei hamani ino i te mau vahine e o tei haapohe i te mau aiû. Te faataa ra o Siegfried Sassoon, te hoê faehau beretane, i te poroi a te tamaˈi Beretane e: “E au ra e ua hamanihia te taata no te taparahi i te mau Helemani.”

Mai te here aiˈa, e nehenehe te faateitei-rahi-roa-raa i te hoê pǔpǔ taata aore ra te hoê iri e faatupu i te feii i te tahi atu mau pǔpǔ taata aore ra iri. Te tamau noa ra te hiˈo-pae-tahi-raa i te faauˈana i te haavîraa i roto e rave rahi mau fenua Afirika a faaahoaho noa ˈi te feiiraa i rotopu i te mau nunaa ê i Europa Tooa o te râ e i Marite Apatoerau. Te tahi atu â tuhaa faaamahamaharaa o te nehenehe e anoi atu i te here aiˈa, o te haapaoraa ïa.

Te haapaoraa. E tuhaa puai mau to te faaroo i roto i te rahiraa o te mau aroraa afaro ore o te ao nei. I Irelane Apatoerau, i te pae Hitia o te râ no Ropu, e i te tahi atu vahi, te feii nei te nunaa no te haapaoraa ta ratou e turu nei. Hau atu i te piti senekele i teie nei, ua tapao te taata papai beretane ra o Jonathan Swift e: “Ua navai maitai te haapaoraa no te faatupu i te feiiraa i rotopu ia tatou, aita râ i navai no te faatupu i te here.”

I te matahiti 1933, ua faaara o Hitler i te epikopo no Osnabrück e: ‘No nia i te mau ati Iuda, te tamau noa nei au e te hoê â huru raveraa e ta te Ekalesia katolika i rave na 1 500 matahiti te maoro.’ Aita roa ˈtu ta ˈna mau opuaraa e haamou roa i faahapahia e te rahiraa o te mau upoo faatere a te ekalesia helemani. Te tapao ra o Paul Johnson, i roto i ta ˈna buka ra A History of Christianity, e “ua tiavaru te Ekalesia i te mau Katolika o tei faataa i roto i ta ratou mau parau tutuu e te hinaaro nei ratou ia faarirohia to ratou tino ei rehu, . . . tera râ aita oia i opani ia ratou ia rave i te ohipa i roto i te mau aua tapearaa taata aore ra te mau aua o te pohe.”

Ua rave hau aˈe vetahi mau aratai faaroo i te faaitiraa i te feii—ua haamoˈa ratou i te reira. I te matahiti 1936, i te haamataraa o te Tamaˈi Tivila Paniora, ua faautua te Pâpa Pie XI i te feia no te Repubilita oia hoi e ‘feiiraa i te Atua no ǒ mai ia Satani ra’—noa ˈtu e e mau perepitero katolika ratou i te pae o te Repubilita. Oia atoa, ua parau te Karadino Gomá, te epikopo matamua o te fenua Paniora i te roaraa o te tamaˈi tivila, e ‘eita te hau e tupu maoti te aroraa e te mau mauhaa tamaˈi.’

Aita te feiiraa i te pae o te haapaoraa e faaite ra i te hoê noa ˈˈe tapao no to ˈna hinaaroraa ia iti mai. I te matahiti 1992, ua faaite tahaa te vea ra Human Rights Without Frontiers e mea nafea te feia toroa a te hau o te Ekalesia Heleni Orthodoxe i te faaitoitoraa i te riri i te mau Ite no Iehova. Ua faahiti oia, i roto e rave rahi mau hiˈoraa, i te hiˈoraa o te hoê perepitero heleni orthodoxe o tei tuu i te tahi mau faahaparaa ia au i te ture i nia e piti Ite, 14 matahiti to raua. Eaha te faahaparaa? Ua faahapa oia ia raua e ‘ua tamata raua i te faataui i ta ˈna haapaoraa.’

Te mau faahopearaa o te feii

Na te ao atoa nei, ua faatupuhia e ua pîpîhia te mau huero o te feii na roto i te tia-ore-raa, te faainoraa, te here aiˈa, e te haapaoraa. Te mau hotu o te ore e nehenehe e apehia, o te riri, te aroraa, te tamaˈi, e te vavahiraa ïa. Te tauturu ra te faataaraa a te Bibilia i roto i te Ioane 1, 3:15 e ia taa tatou i te faufaaraa mau o te reira: “O tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa.” Papu maitai, i te vahi e vai ai te feii, mea papu ore—mai te peu noa ˈtu e te vai ra—te hau.

Te papai ra o Elie Wiesel, te taata i noaa ia ˈna te re Nobel e o tei ora mai i te Taparahiraa ati Iuda, e: “Te hopoia a te taata e ora mai, o te faaiteraa ïa i te ohipa i tupu . . . E tia ia oe ia faaara i te mau taata e e nehenehe taua mau ohipa ra e tupu, e nehenehe te ino e matara mai. Te feii i rotopu i te nunaa ê, te haavîraa uˈana, te mau haamoriraa idolo—te tupu noâ ra te reira.” Te haapapu ra te aamu o te senekele 20 e e ere te feii i te hoê auahi o te pohe mǎrû noa.

E iriti-roa-hia anei te feii i roto i te mafatu o te mau taata? E vavahi noa anei te feii, aore ra te vai nei te hoê tuhaa maitai? E tuatapapa anaˈe na i te reira.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono