VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/5 api 22-26
  • E aratai te tuutuu ore i te haereraa i mua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E aratai te tuutuu ore i te haereraa i mua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau haamataraa haihai
  • Te tutavaraa i te pee i te hiˈoraa o Papa
  • Te apitiraa i roto i te taviniraa o te Basileia
  • Te itoito i mua i te patoiraa
  • Te hoê tauturu haapao maitai e te taiva ore
  • Turuhia e to ˈu tiaturiraa i nia ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • E hopoi mai te fariiraa i ta Iehova mau titau-manihini-raa i te mau haamaitairaa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te taviniraa ia Iehova ei utuafare tahoê
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Hau atu i te 50 matahiti ‘fanoraa’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/5 api 22-26

E aratai te tuutuu ore i te haereraa i mua

FAATIAHIA E JOSÉ MAGLOVSKY

I to te mutoi haruraa i to ˈu rima, ua imi au i to ˈu metua tane. Aita râ vau i ite noa ˈˈe e ua afai-aˈena-hia o ˈna i te fare mutoi. I to ˈu taeraa ˈtu i reira, ua rave te mau mutoi i ta mâua mau buka atoa, ta mâua mau Bibilia atoa, e ua haaputu i nia i te tahua. I to ˈna iteraa i te reira, ani atura to ˈu metua tane e: “E tuu atoa outou i te mau Bibilia i raro?” Ua tatarahapa ˈtura te raatira mutoi, e ua ohi oia i muri iho i te mau Bibilia e tuu atura i nia i te amuraa maa.

MEA nafea to mâua taeraa i roto i te fare mutoi? Eaha ta mâua i rave na? Tei roto anei mâua i te hoê hau faatere politita aita e tiaturi ra i te Atua, e no reira ïa ta mâua mau Bibilia i ravehia ˈi? No te pahono i teie mau uiraa, e tia ia tatou ia hoˈi i te matahiti 1925, na mua ˈˈe au i fanauhia ˈi.

I taua matahiti ra, ua faarue to ˈu metua tane ra o Estefano Maglovsky, e to ˈu metua vahine ra o Juliana i te fenua tei piihia Yugoslavia e ua haere raua i Beresilia, no te faaea i São Paulo. Noa ˈtu e e porotetani o Papa e o Mama e katolika ïa, aita te haapaoraa i riro ei tumu amahamaharaa i rotopu ia raua. Inaha, hoê ahuru matahiti i muri iho ua tupu te hoê ohipa o tei faariro ia raua toopiti atoa ei feia faaroo roa. Ua horoa te taoete o Papa na ˈna i te hoê buka iti e rave rau peni na roto i te reo Honegeria o te tuatapapa ra i te huru o te feia pohe. E ô te buka iti tei noaa mai ia ˈna, e ua ani o ˈna ia Papa ia taio e ia faaite mai i to ˈna manaˈo no nia i te mau mea i roto, no nia iho â râ i te tuhaa o te “po auahi.” Ua taio Papa i te po taatoa e ua taio faahou i te buka iti ra, e i te mahana i muri iho, a haere mai ai to ˈna taoete no te ite i to ˈna manaˈo, ua parau roa ˈtu o Papa e: “Teie te parau mau!”

Te mau haamataraa haihai

I te mea hoi e na te mau Ite no Iehova te buka, ua haere raua e imi ia ratou no te haapii hau atu â no nia i ta ratou mau tiaturiraa e te mau haapiiraa. I to ratou farereiraa i te pae hopea, ua haamata e rave rahi melo o to matou utuafare i te tauaparau e te mau Ite no nia i te Bibilia. I taua noâ matahiti ra, 1935, ua haamatahia te hoê haapiiraa bibilia tamau na roto i te reo Honegeria, e te hoê faito au noa e vau taata e apiti mai, e mai reira mai ua faatupu tamau matou i te mau haapiiraa bibilia i to matou fare.

I muri aˈe e piti matahiti haapiiraa i te Bibilia, ua bapetizohia o Papa i te matahiti 1937 e ua riro mai ei Ite aau tae no Iehova, na roto i te apitiraa i roto i te ohipa pororaa na te mau fare e te taviniraa atoa ei tavini nominohia e ei taeae aratai i te haapiiraa. Ua turu o ˈna i te faaineineraahia te amuiraa matamua i São Paulo, i te tuhaa fenua ra Vila Mariana. Ua faahaerehia te amuiraa i muri iho i te ropuraa o te oire e ua matauhia ei Amuiraa no Ropu. Hoê ahuru matahiti i muri iho ua haamauhia te piti o te amuiraa, i Ypiranga, e ua nominohia o Papa ei tavini i roto i taua amuiraa ra. I te matahiti 1954 ua haamauhia te toru o te amuiraa, i te tuhaa fenua ra Moinho Velho, i reira atoa to ˈna riroraa ei tavini no te amuiraa.

I te haamau-maitai-raahia taua pǔpǔ ra, ua haamata o ˈna e tauturu i te hoê pǔpǔ tapiri i São Bernardo do Campo. Auaa te haamaitairaa a Iehova i nia i te mau tutavaraa a taua mau pǔpǔ iti ra o te mau Ite i te roaraa o te mau matahiti, ua tupu te maraaraa rahi, no reira i te matahiti 1994 ua hau atu i te 70 000 feia poro i roto i na amuiraa e 760 i São Paulo rahi. Ma te peapea râ, aita o Papa faahou no te ite i taua maraaraa ra. Ua pohe o ˈna i te matahiti 1958 i te 57raa o to ˈna matahiti.

Te tutavaraa i te pee i te hiˈoraa o Papa

Te hoê huru taa ê mau o to ˈu metua tane, i te tahi atu mau kerisetiano paari, o to ˈna ïa farii maitai. (Hiˈo Ioane 3, 1:5-8.) Ei faahopearaa, ua noaa ia matou te haamaitairaa taa ê e farii i te fare ia Antonio Andrade e ta ˈna vahine e ta raua tamaiti, tei haere mai i Beresilia mai te mau Hau Amui no Marite mai e te Taeae e te Tuahine Yuille i te matahiti 1936. E e piti atoa manihini faatuitehia no te Haapiiraa bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, o Harry Black e o Dillard Leathco, o raua te mau mitionare matamua tei tonohia i Beresilia i te matahiti 1945. E rave rahi atu â tei apee ia raua. Ua riro teie mau taeae e mau tuahine ei tumu faaitoitoraa tamau no te taatoaraa i roto i to matou utuafare. Ma te haafaufaaraa i te reira e no te maitai o to ˈu utuafare, ua tutava vau i te pee i te hiˈoraa o to ˈu metua tane no nia i te farii-maitai-raa kerisetiano.

Noa ˈtu e e iva matahiti noa to ˈu i to Papa haapiiraa i te parau mau i te matahiti 1935, ei tamaiti paari aˈe, ua haamata vau i te apee ia ˈna i roto i ta ˈna mau ohipa teotaratia. Ua haere matou paatoa i te mau putuputuraa e o ˈna i te Piha no te Basileia i te pu rahi a te mau Ite i São Paulo on Eça de Queiroz Street, Numera 141. Maoti te haapiiraa e te faaineineraa ta Papa i horoa mai, ua faatupu vau i te hoê hiaai puai e tavini ia Iehova, e i te matahiti 1940, ua pûpû vau ia ˈu no Iehova, ma te faataiperaa i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te Anavai Tietê tei viivii i teie nei, o te tahe ra na ropu ia São Paulo.

Ua haapii oioi au e eaha te auraa ia riro ei taata poro tamau i te parau apî maitai, ma te tanu e te pîpî i te poroi o te parau mau i nia ia vetahi ê e ma te aratai i te mau haapiiraa bibilia e o ratou i to ratou fare. I teie nei, ia ite au i te mau tausani Ite tei pûpû ia ratou no Iehova i Beresilia, e oaoa roa vau i te iteraa e ua faaohipa O ˈna ia ˈu no te tauturu e rave rahi o ratou ia noaa mai te ite o te parau mau aore ra no te faarahi i to ratou haafaufaaraa i te reira.

O Joaquim Melo te hoê i rotopu ia ratou o ta ˈu i tauturu, ua farerei au ia ˈna i roto i te taviniraa na te mau uputa. Te tauaparau noa ra vau e e toru taata o te faaroo ra ma te ore e anaanatae rahi mai. Ite atura vau i te hoê tamaroa apî i te apitiraa mai ia matou e te faaroo-maite-raa. I to ˈu iteraa i to ˈna anaanatae, hiˈo atura vau ia ˈna e, i muri aˈe i te hoê faaiteraa maitai, titau manihini atura vau ia ˈna i te Haapiiraa Buka a te Amuiraa. Aita o ˈna i haere mai, ua tae mai râ oia i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e i muri aˈe ua tamau o ˈna i te haere mai i te mau putuputuraa. Ua haere maitai o ˈna i mua, ua bapetizohia oia, e e rave rahi matahiti te maoro ua tavini o ˈna ei tavini ratere, apeehia e ta ˈna vahine.

O Arnaldo Orsi atoa te tahi, o ta ˈu i farerei i ta ˈu vahi raveraa ohipa. Ua tamau noa vau i te horoa i te faaiteraa i te hoê hoa rave ohipa, ite atura râ vau i te hoê taata apî e te huruhuru taa o te faaroo noa ra, no reira haamata ˈtura vau i te tauaparau roa ˈtu ia ˈna. No roto o ˈna i te hoê utuafare faaroo katolika, ua tuu mai râ o ˈna e rave rahi uiraa no nia i te puhipuhiraa i te avaava, te mataitairaa i te mau ripene hohoˈa faufau, e te mau ohipa taputôraa tapone mai te judo. Ua faaite au ia ˈna e eaha ta te Bibilia e parau ra, e i to ˈu maere rahi, i te mahana i muri iho, ua titau manihini o ˈna ia ˈu ia mataitai ia ˈna ia tuparari anaˈe o ˈna i ta ˈna paipu e ia tutui i ta ˈna satauro, ia faahuˈahuˈa i ta ˈna mau ripene hohoˈa faufau, e ia hahu i to ˈna huruhuru taa. Te hoê taata tei taui roa maa taime poto noa! Ua faaea atoa o ˈna i te ohipa judo e ua ani e e haapii o ˈna i te Bibilia e o vau i te mau mahana atoa. Noa ˈtu te patoiraa a ta ˈna vahine e a to ˈna metua tane, ua haere maitai o ˈna i mua i te pae varua auaa te tauturu a te mau taeae o te faaea ra i pihai iho i to ˈna fare. Maa taime poto, ua bapetizohia o ˈna e i teie mahana te tavini ra o ˈna ei matahiapo o te amuiraa. Ua farii atoa ta ˈna vahine e te mau tamarii i te parau mau.

Te apitiraa i roto i te taviniraa o te Basileia

I te 14raa o to ˈu matahiti, ua haamata vau i te rave i te ohipa i roto i te hoê taiete faatianianiraa, i reira to ˈu haapiiraa e nafea ia peni i te mau papai faaiteraa. Ua riro te reira ei mea faufaa roa, e e rave rahi matahiti te maoro o vau anaˈe te taeae i São Paulo o te peni noa na i te mau iri papaihia, e i nia noa mai i te iˈoa o te aroâ e itehia ïa te faaiteraa o te mau oreroraa parau huiraatira e te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova. Fatata e 30 matahiti te maoro, ua noaa ia ˈu te haamaitairaa taa ê e tavini ei tiaau no te Tuhaa Faaiteraa i te tairururaa. Ua haaputu noa vau i ta ˈu mau mahana faaearaa ohipa no te rave ïa i te ohipa i te mau tairururaa, ma te taoto atoa i te piha tairururaa no te peni i te mau iri faaiteraa i te taime tano.

Ua rave atoa vau i te ohipa e te pereoo haaparare reo a te Taiete, o te hoê ïa ohipa apî mau i taua tau ra. E apǎpǎ noa matou i ta matou mau buka bibilia i nia i te hoê paepae, a haapuroro noa ˈi te pereoo haaparare reo i te poroi faaharuharuhia, e tauaparau matou i te mau taata e haere mai i rapaeau i to ratou fare no te hiˈo i te ohipa e tupu ra. Te tahi atu mau ravea ta matou i faaohipa no te faaite i te parau apî maitai o te Basileia, o te matini faataˈi upaupa amo rima noa ïa, e te vai noa ra ta ˈu mau faaharuharuraa faaohipahia no te pûpû i te mau buka a te Taiete. Ei faahopearaa, e rave rahi mau buka bibilia tei vaiihohia.

I taua mau mahana ra, ua faatupu te Ekalesia katolika i te haereraa moˈa roa i roto i te mau aroâ o São Paulo, e pinepine e mau tane to mua no te faaateatea i te purumu. I te hoê sabati, te pûpû haere ra o Papa e o vau iho nei i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! na roto i te aroâ i tupu ai te hoê haereraa moˈa roa. E taupoo iho â to Papa, e peu matauhia e a ˈna teie. Tuô maira te hoê o te mau tane i mua i te haereraa moˈa e: “A tatara i to oe taupoo! Aita anei oe e ite ra e te fatata maira te hoê haereraa moˈa?” I to Papa râ oreraa e tatara i to ˈna taupoo, ua haere mai e rave rahi tane, turai atura ia mâua i te hiti i mua i te hoê haamaramarama o te fare toa e faahuehue atura. Ua huti mai te reira i te ara-maite-raa o te hoê mutoi, o tei haere mai e hiˈo i te ohipa e tupu ra. Tapea mai nei te hoê o te mau tane i to ˈna rima, ma te hinaaro e tauaparau e o ˈna. “A tatara i to oe rima i to ˈu nei ahu!” o ta te mutoi ïa i faaue, ma te tupaˈi i te rima o te tane ra. Ani atura o ˈna e eaha te ohipa e tupu ra. Ua faataa atura te taata e aita o Papa i tatara i to ˈna taupoo no te faatura i te haereraa moˈa, ma te parau faahou e: “E aposetolo katolika vau no Roma.” Teie ïa te pahonoraa manaˈo-ore-hia e: “Te parau ra oe e e taata oe no Roma? A hoˈi ïa i Roma! I ǒ nei o Beresilia ïa.” Huri mai nei o ˈna i nia ia mâua, ma te ui e: “O vai tei na mua mai i ǒ nei?” I to Papa pahonoraa e o mâua, tiahi atura te mutoi i te mau tane e ua parau mai ia mâua ia tamau i ta mâua ohipa. Ua faaea noa o ˈna i pihai iho ia mâua e tae noa ˈtu i te moeraa ˈtu te haereraa moˈa—e aita iho â o Papa i tatara i to ˈna taupoo!

E mea varavara teie mau huru fifi. Ia tupu anaˈe râ, e mea itoito ia ite e te vai ra te mau taata e tiaturi ra i te parau-tia no te feia haihai e aita râ e faatura ra i te Ekalesia katolika.

I te tahi atu taime, ua farerei au i te hoê taurearea o tei faaite i te anaanatae e ua ani mai ia ˈu ia hoˈi faahou i te hebedoma i muri iho. Ua farii maitai mai o ˈna ia ˈu i to ˈu hoˈiraa ˈtu e ua ani mai ia ˈu ia tomo mai. I to ˈu maere rahi ua haaatihia vau e te hoê pǔpǔ taurearea o te faaooo ra e o te tamata ra i te faatihaehae ia ˈu! Te ino noa ˈtura te tupuraa, e ua manaˈo vau e fatata ratou i te taparahi ia ˈu. Parau atura vau i tei titau manihini ia ˈu ia tomo mai e ia tupu noa ˈtu te tahi ohipa i nia ia ˈu, o o ˈna noa te faahapehia e ua ite to ˈu utuafare e teihea roa vau. Ani atura vau ia ratou ia vaiiho ia ˈu ia haere, e ua farii ratou. Tera râ, hou vau a haere ai, ua parau vau e mai te peu e e hinaaro noa ˈtu hoê o ratou e tauaparau e o vau anaˈe, e farii vau. I muri iho, faaroo atura vau e e pǔpǔ taurearea maamaa ratou, mau hoa no te perepitero no te fenua, o tei turai ia ratou ia faanaho i taua farereiraa ra. Ua oaoa râ vau i te matararaa mai i rapae i to ratou rima.

I te omuaraa, e parau mau, e mea haere mǎrû te mau ohipa i mua i Beresilia, fatata eita e itehia. Tei roto matou i te tuhaa matamua o te “tanuraa,” e maa taime noa e toe ra no te “faatupuraa” e no te “ootiraa” i te mau hotu o ta matou mau ohipa. Ua haamanaˈo noa matou i ta te aposetolo Paulo i papai e: “Na ˈu hoi i tanu, e na Apolo i faara[r]i i te pape, na te Atua râ i faatupu. E teie nei, aita a te tanu, aita hoi a te faarari-pape, o te Atua râ, o tei faatupu ra.” (Korinetia 1, 3:6, 7) Na roto i te taeraa mai e piti taeae i faatuite-matamua-hia no Gileada i te matahiti 1945, ua manaˈo matou e ua tae i te taime no teie maraaraa tei tiai-maoro-hia na.

Te itoito i mua i te patoiraa

Aita râ te maraaraa i tupu ma te ore e farerei i te patoiraa, i muri aˈe a tupu ai te Piti o te Tamaˈi Rahi i Europa. Ua tupu te hamani-ino-raa taatoa no te mea aita te rahiraa o te mau taata e te tahi mau mana faatere e taa ra i te auraa o to matou tiaraa amui ore. I te hoê taime, i te matahiti 1940, a horoa noa ˈi matou i te faaiteraa na te mau aroâ e te mau iri papaihia i te ropuraa o São Paulo, ua haafatata mai te hoê mutoi ia ˈu na muri mai, huti atura i te mau iri, e haru mai nei i to ˈu rima no te afai ia ˈu i te fare mutoi. Ua imi au i to ˈu metua tane, aita râ o ˈna i reira. Aita vau i ite e ua afai-aˈena-hia o ˈna e e rave rahi atu â mau taeae e mau tuahine i te fare mutoi, te Taeae Yuille atoa, o tei haapao i te ohipa i Beresilia. Mai tei faaitehia i te paratarapha matamua, i reira to ˈu farerei-faahou-raa ia Papa.

I te mea e mea apî roa vau, eita vau e nehenehe e tapeahia e ua faahoˈi-oioi-hia vau i te fare e te hoê mutoi e ua arataihia vau i to ˈu metua vahine ra. I taua noâ po ra ua tuu-atoa-hia te mau tuahine. I muri iho ua faaoti te mau mutoi e tuu i te taatoaraa o te mau taeae, e hoê ahuru rahiraa ratou, eiaha râ te Taeae Yuille. Tera râ, ua onoono te mau taeae e: “E tuu outou ia matou pauroa aore ra eita roa ˈtu.” Aita te mau mutoi i tuu, no reira ua taoto matou paatoa i roto i te hoê piha toetoe i nia i te hoê tahua tima. I te mahana i muri iho ua tuuhia te taatoaraa ma te ore e haamau i te mau titauraa. E rave rahi taime te tapearaahia te mau taeae no te faaite-haere-raa e te mau iri papaihia. Ua faaite te mau papai i te hoê oreroraa parau huiraatira e te hoê buka iti atoa Fascism or Freedom, e ua manaˈo vetahi mau mana faatere e te auraa o te reira oia hoi te turu ra matou i te faatereraa fasciste, o tei aratai iho â ïa i te taa-ore-raa.

Ua riro atoa te tau faehau faahepohia ei fifi no te mau taeae apî. I te matahiti 1948, o vau te taeae matamua tei tapeahia i roto i te fare auri i Beresilia no taua tumu ra. Aita te mau mana faatere i ite e eaha te ohipa e rave i nia ia ˈu. Ua afaihia vau i te mau fare a te nuu i Caçapava e ua rave au i te ohipa tanuraa e te tiairaa i te mau maa tupu i roto i te aua e te tamâ-atoa-raa i te piha faaohipahia e te mau taata toroa a te hau no te aroraa e te ˈoˈe. E rave rahi taime to ˈu horoaraa i te faaiteraa e te vaiihoraa i te mau buka na te mau taata. O te taata toroa rahi a te hau te taata matamua tei farii i te buka ra Children a te Taiete. I muri iho, ua maiti-atoa-hia vau no te haapii no nia i te haapaoraa i na faehau e 30 aore ra e 40 o te ore e nehenehe e rave i te mau ohipa faaetaetaraa tino e tei opanihia i roto i te hoê piha. I te pae hopea, i muri noa hoê ahuru avaˈe i roto i te fare auri, ua tuuhia vau i mua i te haavaraa e ua matara mai au. Ua mauruuru roa vau ia Iehova, o tei horoa mai i te puai ia faaruru i te mau haamǎtaˈuraa, te mau ohipa haama, e te faaoooraa a te tahi mau taata i nia ia ˈu.

Te hoê tauturu haapao maitai e te taiva ore

I te 2 no tiunu 1951, ua faaipoipohia vau ia Barbara, e mai reira mai, ua riro o ˈna ei hoa taiva ore e te haapao maitai i roto i te haapiiraa i ta mâua mau tamarii e te “haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a [Iehova] ra.” (Ephesia 6:4) I roto i ta mâua na tamarii e pae, e maha o te tavini ra ia Iehova ma te oaoa i roto e rave rau mau tiaraa. To mâua tiaturiraa oia hoi, ia tamau ratou paatoa ma te tuutuu ore i te faaea i roto i te parau mau e ia turu i te haereraa i mua a te faanahonahoraa e te ohipa te tia ia ravehia. Te mau melo o te utuafare i nia i te hohoˈa e mau tavini ïa tei pûpû ia ratou paatoa no Iehova eiaha râ te aiû e amohia ra. E maha o ratou e mau matahiapo ïa e e piti matahiapo e mau pionie tamau atoa raua, o te haapapu ra i te tano-mau-raa o te Maseli 17:6 o te parau ra e: “E korona no te taata paari te mau mootua; e te hinuhinu o te mau tamarii ra, o to ratou ïa mau metua.”

I teie nei, e 68 matahiti to ˈu, e ere to ˈu tino i te mea oraora maitai. I te matahiti 1991, ua tâpûhia vau no te rapaau e toru uaua opereraa toto o te faahaere i te toto mai te hoê vahi i te tahi atu vahi o te tino e i muri iho te tâpûraa no te rapaau i te hoê uaua opereraa toto na roto i te faaohiparaa i te hoê aveave e oru. Tera râ, ua oaoa vau i te neheneheraa e tamau i te tavini ei tiaau peretiteni i roto i te hoê amuiraa i São Bernardo do Campo, ma te pee i te mau taahiraa avae o to ˈu metua tane, tei rotopu hoi o ˈna i te feia matamua tei haamata i te ohipa i ǒ nei. E ui taa ê mau to tatou, inaha e nehenehe hoi tatou e apiti atu i roto i te haamaitairaa taa ê eita e rave-faahou-hia oia hoi te faaiteraa i te haamauraahia te Basileia Mesia a Iehova. No reira, eiaha roa ˈtu tatou e haamoe i te mau parau ta Paulo i papai ia Timoteo e: “E rave [râ oe] i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa na.”—Timoteo 2, 4:5.

[Hohoˈa i te api 23]

To ˈu nau metua, o Estefano e o Juliana Maglovsky

[Hohoˈa i te api 26]

José e o Barbara e te mau melo o to raua utuafare e mau tavini tei pûpû ia ratou no Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono