Te hoê taata nenei parau o tei vaiiho i ta ˈna tapao
AITA anei outou i hinaaro aˈenei e imi i te hoê irava i roto i te Bibilia, aita râ outou e haamanaˈo faahou ra e teihea roa oia? Inaha, na roto i te haamanaˈo-noa-raa i te hoê taˈo, e nehenehe outou e ite i te reira na roto i te faaohiparaa i te hoê buka faahororaa bibilia. Aore ra peneiaˈe ua haere outou i te hoê putuputuraa kerisetiano i reira tau hanere, aore ra tau tausani feia i tae mai o te heru nei i ta ratou Bibilia no te taio i te hoê irava tau tetoni iti noa i muri aˈe a faahitihia ˈi oia.
I roto i te tahi atu hiˈoraa, e utua ta outou i te hoê taata o ta outou paha e ore e matau maitai. Ua faaohie o ˈna i ta outou haapiiraa i te Bibilia, e ua haa atoa o ˈna e ia fanaˈo tatou i teie nei mahana i te mau Bibilia tano. Ua mana atoa o ˈna i nia i te huru papairaahia te mau Bibilia e rave rahi.
Teie taata o Robert Estienne ïa.a E taata nenei parau o ˈna, e tamaiti oia na te hoê taata nenei parau, i Paris, i Farani, fatata i te omuaraa o te senekele 16. I te tau ïa o te Renaissance e o te Reforomatio. Ua riro hoi te matini neneiraa ei ravea haaparareraa i rotopu i na tau e piti. O Henri Estienne, te metua tane o Robert, e taata nenei parau tuiroo ïa, na ˈna i nenei vetahi mau neneiraa buka maitatai roa ˈˈe i te roaraa o te Renaissance. Ua faaôhia i roto i ta ˈna ohipa te mau ohipa tuatapaparaa aivanaa e bibilia no te Fare Haapiiraa Tuatoru no Paris e ta ˈna fare haapiiraa tuatapaparaa i te faaroo—te Sorbonne.
E haapao anaˈe na tatou i te tamaiti, o Robert Estienne. E mea iti roa te haapapuraa no nia i ta ˈna haapiiraa. Teie râ, i to ˈna apî-roa-raa, ua paraparau maitai oia i te reo Latino e ua haapii oioi atoa o ˈna i te reo Heleni e te reo Hebera. E to ˈna metua tane ra, ua haapii o Robert i te aravihi ia nenei. I to ˈna monoraa ia Henri no te ohipa nenei i te matahiti 1526, ua fatata o Robert Estienne i te ite-roa-hia ei aivanaa o te mau titauraa teitei i te pae o te reo. Noa ˈtu e ua pia o ˈna i te mau neneiraa faahapa i te pueraa buka latino e te tahi atu mau ohipa aivanaa, ta ˈna ohipa matamua here-roa ˈˈe-hia o te Bibilia ïa. Ma te hinaaro rahi e rave no te Bibilia Latino i tei rave-aˈena-hia no te mau buka tahito latino, ua opua aˈera o Estienne e papai faahou i te reira ma te faatuea roa ˈˈe i te papai tumu no te senekele pae o te Bibilia Latino Vulgate a Jérome.
Te hoê Vulgate haamaitai-faahou-hia
Ua huri o Jérome mai te reo Hebera e Heleni tumu o te Bibilia, i te mau mahana râ o Estienne, hoê tausani matahiti ïa i teie nei te vairaa mai te Vulgate. Ua ô atu i roto e rave rahi mau hape e mau tauiuiraa ei faahopearaa ïa i te papai-noa-raahia te Vulgate e tera e tera ui. Hau atu, i te Anotau no Ropu, ua tapoˈihia te mau parau o te Bibilia faauruahia mai e te Atua e e rave rahi mau aai pouri mau no taua tau ra, mau papai faananeahia, e mau parau hape i anoihia mai. No te mea ua anoi-rahi-hia te reira i roto i te papai o te Bibilia, ua fariihia ihora ratou ei mau papai faauruahia mai.
No te faaatea ê i te mau mea atoa e ere no roto mai i te papai tumu, ua faaohipa o Estienne i te mau ravea atoa no te faahaparaa i te papai o tei faaohipahia na no te hiˈo-hohonu-raa i te mau pueraa buka tahito. Ua imi o ˈna i te mau papai tahito roa ˈˈe e te maitatai roa ˈˈe. I roto i te mau fare vairaa buka i Paris e na te mau vahi haaati e i roto i te mau vahi mai ia Évreux e Soissons, ua itea mai ia ˈna e rave rau mau papai tahito, e au ra e no te senekele ono mai â te hoê o te mau papai. Ua faaau maite o Estienne i te mau irava tataitahi o te mau papai latino taa ê, ma te maiti noa i te mau irava e au ra e e mea tano roa ˈˈe. Te ohipa i matara mai, o te Bibilia ïa a Estienne, pia-matamua-hia i te matahiti 1528 e ua riro te reira ei taahiraa avae faufaa roa i roto i te haamaitai-faahou-raa i te tanoraa o te mau papai bibilia. Ua piahia i muri iho i te mau neneiraa haamaitaihia e Estienne. Ua tamata te tahi pae na mua ˈtu ia ˈna i te faatitiaifaro i te Vulgate, ua riro râ ta ˈna neneiraa te neneiraa matamua o tei horoa i te mau nota faahaparaa. I te mau hiti o te api, ua faataa o Estienne i te mau vahi aita o ˈna i tuu atu i te tahi mau irava feaa aore ra te mau vahi e nehenehe e faaohipa hau atu i te hoê noa tatararaa. Ua tapao atoa o ˈna i te mau pu o te mau papai o tei haamana i teie mau faatitiaifaroraa.
Ua papai o Estienne e rave rahi atu â mau tapaopaoraa, ohipa apî hoi no te senekele 16. Ua haamatara o ˈna i te taa-ê-raa i rotopu i te mau buka apokiripha e te Parau a te Atua. Ua tuu o ˈna i te buka ra Ohipa i muri aˈe i te mau Evanelia e na mua ˈtu i te mau rata a Paulo. I nia mai o te mau api tataitahi, ua papai o ˈna i te tahi mau taˈo faufaa no te tauturu i te feia taio ia itea mai te tahi mau irava taa ê. Teie ïa te hiˈoraa matamua roa ˈˈe o te upoo parau i nia mai o te mau api mai te piihia ra i teie nei mahana. Maoti i te faaohipa i te reta parau helemani tahito, aore ra reta ereere, reta parau no Helemani mai, o Estienne te hoê o te mau taata matamua i nenei i te Bibilia taatoa na roto i te reta parau roma maramarama e te ohie aˈe ia taio o te faaohipahia ra i teie nei mahana. Ua papai atoa o ˈna e rave rahi mau faahororaa irava e mau nota i te pae tuatapaparaa o te reo no te haamaramarama vetahi mau irava.
Ua haafaufaa e rave rahi mau taata tiaraa teitei e mau aratai haapaoraa i te Bibilia a Estienne, i te mea e e mea faahiahia roa ˈˈe i te tahi atu neneiraa o te Vulgate. I te pae no te nehenehe, te papairaa, e te faufaaraa, ua riro ïa ta ˈna neneiraa ei hiˈoraa e ua peehia te reira na Europa ma atoa.
Te taata nenei parau a te arii
“Te hiˈo ra oe i te taata itoito i te raveraa i to ˈna toroa? ei mua i te aro o te hui arii ra oia e tia ˈi,” ta te Maseli 22:29 ïa e parau ra. Ua itehia te aravihi o Estienne i te pae no te faatupuraa i te mea apî e no te reo e Francis I, te arii no Farani. Ua riro aˈera o Estienne ei taata nenei parau a te arii na roto i te reo Latino, Hebera, e Heleni. I nia i teie tiaraa, ua nenei o Estienne i te mau ohipa o te riro noâ ei mau ohipa faahiahia roa o te mau ravea neneiraa farani. I te matahiti 1539 ua haamata o ˈna i te nenei i te Bibilia Hebera taatoa matamua e te maitai roa ˈˈe i Farani. I te matahiti 1540 ua faaô atu o ˈna i te mau hohoˈa i roto i ta ˈna Bibilia Latino. Tera râ, maoti i te faaohipa i te mau hohoˈa peni tumu ore o te mau tupuraa bibilia matau-roa-hia i te Anotau no Ropu, ua nenei o Estienne i te mau hohoˈa anaanatae niuhia i nia i te haapapuraa a te ihipǎpǎ aore ra i nia i te mau faito e te mau faataaraa a te Bibilia iho. Ua faataa papu teie mau papai neneiraa i te mau ohipa mai te afata o te faufaa, te mau ahu o te tahuˈa rahi, te sekene, e te hiero a Solomona.
Ma te faaohipa i te neneiraa taa ê ia au i te hohoˈa heleni o ta ˈna i faaue no te nenei i te anairaa papai a te arii, ua faanaho o Estienne i te pia i te neneiraa faahapa matamua o te mau Papai Heleni Kerisetiano. Noa ˈtu e aita te mau neneiraa matamua e piti o te papai heleni a Estienne i faahiahia rahi aˈe i te ohipa a Desiderius Erasmus, i roto i te toruraa o te neneiraa o te matahiti 1550, ua anoi mai o Estienne i te mau faaauraa e te mau faahororaa no roto mai na 15 papai, tae noa ˈtu te Codex Bezae e te Bibilia o te Septante no te senekele pae o to tatou nei tau. No te mea ua farii-rahi-hia teie neneiraa a Estienne ua riro aˈera te reira i muri aˈe ei niu o te neneiraa piihia Textus Receptus, aore ra Papai fanaˈohia, i nia oia te mau tatararaa e rave rahi i muri iho mai i te niuraahia, tae noa ˈtu te King James Version no te matahiti 1611.
Te Sorbonne i te patoiraa i te Reforomatio
Turaihia e te mau manaˈo o Lutero e o te tahi feia Reforomatio o tei parare na Europa ma atoa, ua imi te Ekalesia Katolika i te mana i nia i te manaˈo o te mau taata na roto i te faaaifaitoraa i te mea ta ratou e taio nei. I te 15 no tiunu 1520, ua faaoti te Pâpa Leo X i te hoê faaueraa e ia ore te hoê noa ˈˈe buka “hairesi” ia neneihia, ia hoohia, aore ra ia taiohia i roto i tahi noa ˈˈe fenua katolika e ua ani oia e ia faahepo te mau mana faatere i te faaueraa i roto i to ratou mau vahi. I Beretane, ua tufa te Arii Henry VIII i te opaniraa i te epikopo katolika ra o Cuthbert Tunstall. Teie râ, na Europa ma i te pae rahi, te mana faatere papu maitai i te pae no te haapiiraa faaroo, i muri aˈe i te pâpa, o te tino haapiiraa ïa o te feia tuatapapa i te faaroo i te Fare Tuatoru no Paris—te Sorbonne.
Ua riro te Sorbonne ei arai no te faaroo orthodoxe katolika. No tau senekele ua faarirohia oia ei aua no te faaroo katolika. Ua patoi te feia hiˈopoa faaroo o te Sorbonne i te mau neneiraa faahapa atoa e te mau tatararaa o te fenua o te Vulgate, ma te faariro i te reira eiaha noa ei mea “faufaa ore no te ekalesia, e mea faaino râ.” Aita te reira i maerehia i to te feia Reforomatio i te hoê taime faaiteraa i te tahi feaa no nia i te mau haapiiraa faaroo ekalesia, mau oroa faaroo, e mau tutuu niu-ore-hia i nia i te Papai. Teie râ, ua faariro e rave rahi feia tuatapapa i te faaroo i te Sorbonne i te mau haapiiraa faaroo haamorihia o te ekalesia ei mea faufaa roa ˈtu â i te hoê noa huriraa tano o te Bibilia iho. Ua parau te hoê taata tuatapapa i te faaroo e: “I te taime iho a haamauhia ˈi te mau haapiiraa faaroo, e riro te mau Papai mai te paepae turu ra te huru o te topa i muri aˈe a faatiahia ˈi te hoê patu.” Aita te rahiraa o te tino haapiiraa i taa i te reo Hebera e Heleni, inaha ua haafaufaa ore ratou i te mau haapiiraa a Estienne e a te tahi mau aivanaa o te Renaissance o tei heru i roto i te mau auraa tumu o te mau taˈo faaohipahia i roto i te Bibilia. Ua tae roa atoa te hoê orometua haapii o te Sorbonne i te parau e “e aratai tia te haaparareraa i te hoê ite no nia i te reo Hebera e Heleni i te haamouraa o te mau haapaoraa atoa.”
Te aro ra te Sorbonne
Noa ˈtu e ua fariihia te mau neneiraa matamua o te Vulgate a Estienne e te feia hiˈopoa faaroo o te tino haapiiraa, ua aimârôhia râ oia. I te senekele 13, ua faarirohia te Vulgate ei Bibilia tumu no te fare haapiiraa tuatoru, e no e rave rahi e mea hape ore ta ˈna papai. Ua faautua atoa te tino haapiiraa i te aivanaa faaturahia o Erasmus no ta ˈna ohipa i nia i te Vulgate. No te mea ua faatitiaifaro te hoê taata nenei parau i te papai tumu e mea peapea roa ïa te reira no vetahi.
Peneiaˈe, na te mau nota i te hiti o te api a Estienne i haapeapea i te feia tuatapapa i te faaroo. Ua faaô te mau nota i te feaaraa i nia i te tiaraa mau o te papai o te Vulgate. Te hinaaro o Estienne e haamaramarama i te tahi mau irava ua faahapahia ïa o ˈna no te faaôraa ˈtu i roto i te aorai o te tuatapaparaa faaroo. Ua patoi o ˈna i te faahaparaa, ma te parau e ua riro noa ta ˈna mau nota ei mau haapotoraa aore ra ei tuatapaparaa i te reo iho. Ei hiˈoraa, ua haamatara ta ˈna nota no nia i te Genese 37:35 e eita e nehenehe e ravehia i te parau ra “po auahi” [infernum na roto i te reo Latino] mai te hoê vahi i reira e faautuahia ˈi te feia iino. Ua faahapa te tino haapiiraa e ua patoi o ˈna i te pohe-ore-raa o te nephe e te puai arai o te mau “peata.”
Ua noaa râ ia Estienne te farii maitai e te paruru a te arii. Ua faaite o Francis I i te anaanatae rahi i roto i te mau haapiiraa o te Renaissance, te ohipa iho â râ o ta ˈna taata nenei parau. E au ra e ua haere roa atoa o Francis I e farerei ia Estienne e ua tiai o ˈna ma te faaoromai i te hoê taime a rave noa ˈi o Estienne i te mau faatitiaifaroraa hopea i nia i te hoê papai. Ma te turu a te arii, ua faaruru o Estienne i te Sorbonne.
Ua opani te feia tuatapapa i te faaroo i ta ˈna mau Bibilia
I te matahiti 1545, ua faauˈana roa te mau tupuraa i te riri o te tino haapiiraa o te Sorbonne i nia ia Estienne. Ma te ite i te faufaa ia patoi atu i te feia Reforomatio e te hoê taatiraa tahoê, ua farii oioi te mau fare haapiiraa tuatoru katolika no Cologne (Helemani), no Louvain (Beletita), e no Paris i te tahoê atu i te opaniraa o te mau haapiiraa orthodoxe ore. I to te feia tuatapapa i te faaroo no te Fare Haapiiraa Tuatoru no Louvain faaiteraa i to ratou maere i te Sorbonne e aita i itehia te mau Bibilia a Estienne i nia i te tabula o te mau buka faautuahia no Paris, ua pahono atu te Sorbonne ma te haavare e e faautua iho â ratou i te reira mai te peu e ua ite ratou i te reira. Ua tiaturi papu roa te mau enemi o Estienne i roto i te tino haapiiraa i teie nei e e navai te mana faatere tahoêhia o te mau tino haapiiraa no Louvain e no Paris no te haapapu ia Francis I i te mau hape o to ˈna taata nenei parau.
I roto i te area taime, i te iteraa i te mau opuaraa a to ˈna mau enemi, ua haere o Estienne e farerei i te arii na mua roa. Ua faahiti o Estienne e mai te peu e e faatia te feia tuatapapa i te faaroo i te hoê tabula o te tahi mau hape ta ratou i itea mai, ua ineine o ˈna i te nenei i te reira e tae noa ˈtu i te mau faatitiaifaroraa a te feia tuatapapa i te faaroo e i te faaô atu te reira i roto i te Bibilia tataitahi hoohia. Ua farii te arii i teie ravea. Ua ani o ˈna ia Pierre du Chastel, to ˈna taata taio, ia haapao i te reira ohipa. I te avaˈe atopa 1546 ua papai te tino haapiiraa ia Du Chastel ma te faahapa e ua riro te mau Bibilia a Estienne ei “maa na te feia e patoi ra i ta matou Faaroo e e turu ra i te mau hairesi . . . no teie mahana” e ua rahi roa te mau hape e e tia e ia “haamou-roa-hia e ia faaore-roa-hia.” Ma te ore i tiaturi, ua faaue te arii iho i teie nei i te tino haapiiraa ia horoa i te mau opaniraa ia nehenehe te reira e neneihia e te mau Bibilia a Estienne. Ua tǎpǔ ratou e e rave i te reira, ua rave mau râ ratou i te mau ravea atoa no te ape i te horoa i te hoê tabula faataa-maitai-hia o te mau hape parau-noa-hia.
Ua pohe o Francis I i te avaˈe mati 1547, e ua erehia o Estienne i to ˈna taata turu rahi roa ˈˈe no te patoi i te mana o te Sorbonne. I to Henry II paiumaraa i nia i te terono, ua faaapî oia i te faaueraa o ta ˈna metua tane e ia horoa te tino haapiiraa i ta ratou mau opaniraa. Teie râ, i te hiˈoraa e mea nafea te mau hui arii helemani i te faaohiparaa i te Reforomatio no te tahi mau fa politita, ua iti aˈe te faufaa o Henry II i roto i te mau faahopearaa maitai aore ra ino parau-noa-hia o te mau Bibilia o te taata nenei parau a te arii i te tapea-noa-raa i te fenua Farani Katolika e te tahoê i raro aˈe i ta ˈna arii apî. I te 10 no titema 1547, ua faaoti te Apooraa Taa o te arii e e opanihia te hooraa o te mau Bibilia a Estienne tae roa ˈtu i te taime a nehenehe ai te feia tuatapapa i te faaroo e horoa i ta ratou tabula o te mau opaniraa.
Faahapahia e e hairesi oia
Ua imi te tino haapiiraa i teie nei i te mau ravea ia faahorohia te tupuraa o Estienne i mua i te tiribuna taa ê o tei haamau-apî-hia no te haava i te mau ohipa hairesi. Ua taa maitai ia Estienne i te ati e tiai ra ia ˈna. Tau piti matahiti faaineineraa, ua riro aˈera te tiribuna ei chambre ardente, aore ra “piha ura.” Ua afaihia tau 60 taata faautuahia i nia i te pou, tae noa ˈtu vetahi feia nenei parau e feia hoo buka o tei tanina-ora-hia i te Place Maubert, i pihai iho noa i te fare o Estienne. Ua imi-pinepine-hia te fare o Estienne ia au i te tahi haapapuraa no te faahapa ia ˈna. Ua uiuihia hau atu i te 80 ite. Ua tǎpǔhia i te feia faaite e e horoahia na ratou te tuhaa maha o ta ˈna mau taoˈa mai te peu e e nehenehe o ˈna e faahapahia e e hairesi oia. Teie râ, te haapapuraa noa ta ratou i ite oia hoi te mea ta Estienne i nenei tahaa i roto i ta ˈna mau Bibilia.
Ua faaue faahou â te arii e ia hopoihia te tabula o te mau opaniraa a te tino haapiiraa i mua i ta ˈna Apooraa Taa. Ma te vî ore, ua pahono te tino haapiiraa e ‘aita i matau i te feia tuatapapa i te faaroo ia faaite na roto i te papairaa i te mau tumu e faahapa ˈi ratou i te hoê mea ei hairesi, tera râ te pahono nei ratou na roto noa i te paraparauraa, o te tia ia outou ia tiaturi, ahiri e aita eita te papairaa e hope.’ Ua farii o Henry. Ua tuuhia te opaniraa hopea. Ua faautuahia fatata te mau ohipa bibilia atoa ta Estienne i nenei. Noa ˈtu e aita i tanina-ora-hia i te Place Maubert, ua faaoti o ˈna e ora i Farani i raro aˈe i te hoê opaniraa taatoa i nia i ta ˈna mau Bibilia e eita e ore i raro aˈe i te faateimaharaa hau atu â.
Te taata nenei parau tiahihia
I te avaˈe novema 1550, ua tere atu o Estienne i Genève, i Helevetia. Ua faanaho te tino haapiiraa i Farani e e mea tia ore ia au i te ture ia pia i te tahi aˈe Bibilia maoti noa te Vulgate. I teie nei i te mea e ua tiamâ oia no te pia i ta ˈna i hinaaro, ua nenei faahou o Estienne i ta ˈna “Faufaa Apî” Heleni i te matahiti 1551, e e piti tatararaa latino (te Vulgate e ta Erasmus) ma te mau anairaa api tuea maitai. Ua rave o ˈna i te reira, i te matahiti 1552, e te hoê tatararaa farani o te mau Papai Heleni ma te tuea maitai e te papai latino a Erasmus. I roto i teie mau neneiraa e piti, ua faaô atu o Estienne i ta ˈna faanahoraa no te vahi i te papai o te Bibilia na roto i te mau irava numerotahia—hoê â faanahoraa e o te faaohipahia ra na te ao nei i teie nei mahana. Noa ˈtu e ua tamata te tahi pae na mua ˈtu i te mau opuaraa taa ê no te vahiraa i te mau irava, o te ravea a Estienne tei peehia. Ua riro ta ˈna Bibilia Farani o te matahiti 1553 te Bibilia taatoa matamua o tei horoa i ta ˈna mau vahiraa irava.
E mea anaanatae atoa te Bibilia Latino na roto e piti tatararaa a Estienne o te matahiti 1557 no to ˈna faaohiparaa i te iˈoa iho o te Atua, o Iehova, na roto i te mau Papai Hebera atoa. I te hiti api o te salamo piti, ua tapao o ˈna e ua niu-noa-hia te iˈoa mono o Adho·naiʹ no na reta Hebera e maha (יהוה) i nia i te tiaturiraa haavare ati Iuda o te tia ia patoi atu. I roto i teie neneiraa, ua faaohipa o Estienne i te mau reta parau opa no te faaite i te mau taˈo latino o tei anoihia mai i te auraa o te reo Hebera. Ua maitihia teie huru raveraa i muri aˈe i roto i te tahi atu mau Bibilia, te hoê mea i vaiihohia mai o tei haafifi pinepine i te feia taio o teie nei mahana o tei matau na hoi i te faaohiparaa no teie nei tau i te mau reta parau opa no te haamatara i te parau.
Ma te papu ia ˈna e tufa i teie ite no vetahi ê, ua pûpû o Estienne i to ˈna ora no te buka o te mau Papai Moˈa. E nehenehe te feia i teie nei mahana o te haafaufaa nei i te Parau a te Atua e mauruuru i ta ˈna mau tutavaraa e i te ohipa o te feia i haa ma te haapao maitai i te papai i te mau parau o te Bibilia mai tei papai-tumu-hia na. Te tamau noâ ra te huru raveraa ta ratou i omua na a noaa noa ˈi ia tatou i te hoê ite papu aˈe no nia i te mau reo tahito e a itea ˈi ia tatou i te mau papai tahito roa ˈˈe e te tano aˈe o te Parau a te Atua. Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa (1559), ua ohipa o Estienne i nia i te hoê tatararaa apî o te mau Papai Heleni. Ua anihia ˈtu ia ˈna e: “Na vai e hoo mai i te reira? Na vai e taio atu i te reira?” Ua pahono o ˈna ma te tiaturi e: ‘Te mau taata paieti atoa.’
[Nota i raro i te api]
a Matau-atoa-hia i raro aˈe i to ˈna iˈoa Latino, Stephanus, e to ˈna iˈoa Beretane, Stephens.
[Hohoˈa i te api 10]
Ua tauturu te mau tutavaraa a Robert Estienne i te mau ui o te feia haapii bibilia
[Faaiteraa i te tumu]
Bibliothèque Nationale, Paris
[Hohoˈa i te api 12]
Ua peehia te mau hohoˈa anaanatae a Estienne mai tera ui e tera ui
[Faaiteraa i te tumu]
Bibliothèque Nationale, Paris