No faaitoito noa iho nei anei oe i te tahi taata?
ELENA e 17 anaˈe iho hoi matahiti to ˈna i te iteraahia e te mau taote e mariri ai ovari to ˈna. Ua tia i to ˈna metua vahine o Mari ia faaruru atu i te ahoaho i te iteraa ˈtu ia Elena i roto i te mauiui rahi.
I muri iho, ua hopoihia o Elena i te hoê fare maˈi i Madrid, fenua Paniora, e 1 900 kilometera te atea i to ˈna vahi faaearaa i te mau Motu no Canaries. I Madrid ua farii te hoê pǔpǔ taote e tâpû ia ˈna ma te ore e rave i te toto. (Ohipa 15:28, 29) I te haamataraa iho â o te tâpûraa ua ite-papu-hia e ua tae o Elena i to ˈna hopea. Ua parare aˈena te mariri ai taata i roto i to ˈna tino e aita te mau taote tâpû i nehenehe e faaora ia ˈna. Ua pohe o Elena e vau mahana i muri iho i to ˈna taeraa ˈtu i Madrid
Aita o Mari i faaruru i teie ati rahi o ˈna anaˈe iho. Ua aufau e piti na matahiapo kerisetiano i ta raua iho tere no te apee ia ˈna e ta ˈna atoa tamaroa matahiapo i Madrid e ua faaea i reira e tae roa ˈtu i te poheraa o Elena. “Ua tauturu raua ia ˈu ia faaruru vau i te manaˈo ereraa rahi e vai ra i roto ia ˈu,” ta Mari e faataa ra. “Eita roa ˈtu e moehia ia ˈu ta raua mau faaitoitoraa. Eita e tia ia faaauhia te rahi o ta raua turu i te pae varua e ta raua tauturu faufaa. Ua riro mau raua ei ‘pupuniraa i te mataˈi rahi.’”—Isaia 32:1, 2.
Te mauruuru ra Iehova i te mau tiai mamoe mai teie te huru o te aupuru ra i ta ˈna mamoe ma te here. (Maseli 19:17; Petero 1, 5:2-4) Te faaitoitoraa, e ere hoi te reira i te hopoia na te mau matahiapo anaˈe iho. E putuputu te mau kerisetiano atoa ia noaa ia ratou te haapiiraa i te pae varua e no te ‘faaitoito te tahi i te tahi.’ (Hebera 10:24, 25) E tuhaa mau no te mau amuimuiraa kerisetiano te faaitoitoraa te tahi i te tahi.
Eaha to roto i te parau no te faaitoitoraa?
Mai te hoê uaa tiare nehenehe o te oriorio ia erehia i te pape, e nehenehe atoa te taata—i roto i te utuafare e i roto atoa i te amuiraa—e maheahea ia ore anaˈe e faaitoitohia. I te tahi atu pae, e nehenehe te mau faaitoitoraa i te tau au e haapaari i te feia i mua i te faahemaraa, e faaoaoa i te feia e hepohepo rahi ra, e e horoa i te puai no te feia e tavini ra i te Atua ma te haapao maitai.
Tei roto i te parau heleni o tei hurihia na roto i te parau “faaitoitoraa” te manaˈo no te tamahanahanaraa, no te turairaa ia rave i te tahi mea, e no te tautururaa ˈtu. No reira, e ere te faaitoitoraa i te parau-noa-raa ˈtu i te taata e mea maitai te ohipa o ta ˈna e rave ra. E tia atoa ia horoahia ˈtu te tauturu faufaa e te turu i te pae varua.
Inaha te auraa tumu o te parau heleni i hurihia na roto i te parau “faaitoitoraa” teie ïa “te hoê titauraa i pihai iho i te hoê taata.” Ia haere amui anaˈe tatou e to tatou mau taeae e mau tuahine i te pae varua e nehenehe ïa tatou e tauturu i reira iho ia paruparu anaˈe e aore ra ia hiˈa anaˈe te tahi. (Koheleta 4:9, 10) Ma te anaanatae mau, e “haamori” te nunaa a Iehova “ia ˈna ma te aau hoê.” (Zephania 3:9) E ua pii te aposetolo Paulo i te hoê kerisetiano ei “hoa mau ra.” (Philipi 4:3) Te rave-amui-raa i te ohipa i raro aˈe i te hoê â zugo ma te taviniraa te tapono e te tapono e mâmâ mai ïa te hopoia, no te feia paruparu iho â râ i te pae varua.—A faaau e te Mataio 11:29.
Ua horoa ratou i te faaitoitoraa
I te mea e e faufaa rahi to te faaitoitoraa, a hiˈopoa anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa o te mau Papai. I te taeraa ˈtu te peropheta a te Atua o Mose i te hopea o to ˈna oraraa, ua faatoroa Iehova ia Iosua ei aratai i te mau Iseraela. E ere ïa i te hopoia ohie, mai ta Mose iho i ite maitai. (Numera 11:14, 15) No reira, ua parau Iehova ia Mose e “haamahanahana ˈtu, e faaitoito atu ia ˈna.”—Deuteronomi 3:28.
I te tau o te mau tavana Iseraela, ua farii te tamahine a Iepheta i te euhe a to ˈna metua tane ma te haapae roa i te ravea e noaa ˈi ia ˈna te hoê utuafare no te taviniraa i te sekene a Iehova. Aita ra anei ta ˈna faatusiaraa i tâuˈahia ˈtu? Te parauhia ra i roto i te mau Tavana 11:40 e: “E haere â te mau tamahine i Iseraela ra i te mau matahiti atoa e oto i te tamahine a Iepheta ati Gileada, taimaha mahana i te matahiti hoê ia haere.” Ua faaitoito mau oia teie mau huru farereiraa i te tamahine a Iepheta o tei faatusia ia ˈna iho.
I te tahi taime e titauhia te mǎtaˈu ore no te horoa i te faaitoitoraa. I te tere mitionare matamua a te aposetolo Paulo, ua farerei oia i te patoiraa uˈana i roto e rave rahi mau oire i Asia Iti. Ua tiavaruhia o ˈna i rapae au ia Anetiohia, ua maue oia i te faautua-pohe-raa i Ikonio, e ua pehihia oia ma te vaiiho ia ˈna ma te manaˈo e ua pohe o ˈna i Lusetera. Maa taime noa i muri iho, hoˈi atura Paulo e to ˈna mau hoa tavini i taua mau oire ra, “i te faaitoitoraa i te aau o te mau pǐpǐ, e te aˈoraa ˈtu ia ratou ia mau papu maite â ratou i te parau; e te na ôraa ˈtu e, E na roto tatou i te pohe rahi e ô atu ai i te basileia o te Atua ra.” (Ohipa 14:21, 22) Ua ineine o Paulo i te faaû i te ati no te faaitoito i teie mau pǐpǐ apǐ.
E ere te mau pǐpǐ apî anaˈe iho te hinaaro i te faaitoitoraa. E mau matahiti i muri iho, ua faaruru o Paulo i te hoê tere atâta no te tapae atu i Roma, i reira oia e haavahia ˈi. I to ˈna haafatataraa ˈtu i teie oire, ua taiâ paha o ˈna. I to ˈna taeraa ˈtu râ i te hoê vahi e 74 kilometera i te pae apatoa hitia o te ra no Roma, itoito maira oia. No te aha? No te mea ua haere mai te mau taeae no Roma no te farerei ia ˈna i te matete no Apio Phoro, e te Tabereno Toru ra. “Ite aˈera Paulo ia ratou, haamaitai atura i te Atua e itoito atura.” (Ohipa 28:15) I roto i te mau tupuraa mai te reira te huru, te faaea-noa-raa i pihai iho i to tatou mau hoa faaroo e faaitoito ïa te reira ia ratou.
A faaohipa i te mau tupuraa au no te faaitoito
I te mea mau, te vai ra e rave rahi mau tupuraa au no te faaitoito. Ua putapû ra anei oe i te hoê oreroraa maitai i horoahia e te hoê taeae aore ra tuahine i roto i te Haapiiraa Teotaratia o te taviniraa? Te oaoa ra anei oe i te mea e te vai ra i roto i te amuiraa te mau taurearea puai i te pae varua? Ua putapû ra anei oe i mua i te faaoromai o te feia ruhiruhia? Ua maere anei oe i te huru faaohiparaa i te Bibilia a te hoê o te mau pionie i roto i te taviniraa i tera e tera fare? A haapopou atu ïa, e a parau atu i te tahi parau faaitoito.
E ohipa faufaa ta te faaitoitoraa e faatupu i roto i te utuafare e i roto atoa i te amuiraa. E nehenehe te reira e tauturu i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii “ia paari ma te aˈo a [Iehova] ra.” (Ephesia 6:4) Te parauraa ˈtu i te hoê tamarii e mea maitai ta ˈna ohipa, ma te faataa e no te aha ra, e nehenehe mau â te reira e faaitoito ia ˈna! I te vai-taurearea-raa ra, ia faaruru anaˈe te feia apî i te mau faahemaraa e te mau faateimaharaa, e mea faufaa roa ïa te faaitoitoraa tamau.
Ia ore anaˈe e faaitoitohia i to apîraa ra e nehenehe mau te reira e haafifi. I teie nei, e nehenehe o Michael, te hoê matahiapo kerisetiano, e faahoa ohie noa, te parau nei râ oia e: “Aita roa ˈtu to ˈu metua tane i parau aˈenei e ua rave au i te tahi ohipa maitai. Ua paari mai au ma te erehia i te faatura ia ˈu iho. . . . Noa ˈtu â e 50 matahiti to ˈu i teie nei, e titau noâ vau e ia tamahanahanahia e to ˈu mau hoa ma te faaite mai e te rave maitai ra vau i ta ˈu ohipa ei matahiapo. . . . Na to ˈu iho huru oraraa i haapii mai ia ˈu i te faufaaraa ia faaitoito atu ia vetahi ê, e te tutava ra vau no te horoaraa ˈtu i te reira.”
O vai ma te hinaaro i te faaitoitoraa
E tia iho â ia faaitoitohia te mau matahiapo kerisetiano o te haa ra. Ua papai o Paulo e: “Te aˈo atu nei râ matou ia outou, e te mau taeae, e ite atu outou i te feia i rave i te ohipa i roto ia outou na, o te mau faaite i nia iho ia outou i te Fatu nei, o tei aˈo atu hoi ia outou; e ia rahi roa te faatura ia ratou ma te aroha, no ta ratou ra ohipa.” (Tesalonia 1, 5:12, 13) E mea ohie ia faufaahia tatou i te ohipa teiaha a te mau matahiapo ma te ore e haamauruuru ia ratou. E nehenehe râ te mau parau haamauruururaa e faaitoitoraa ma te aau tae mau e haamâmâ i ta ratou hopoia.
E hinaaro atoa te feia i rotopu ia tatou o te faaoromai ra i te mau tupuraa fifi ia faaitoitohia ratou. “E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu,” ta te Bibilia e aˈo maira. (Tesalonia 1, 5:14) Tei rotopu te mau metua hoê, te feia ivi, te mau taurearea e te feia ruhiruhia i te feia o te roohia i te hepohepo rahi aore ra o tei paruparu i te pae varua i tera e tera taime.
Ua faaruehia o María te hoê vahine kerisetiano e ta ˈna tane faaipoipo ma te manaˈo-ore-hia. Ua parau oia e: “Mai ia Ioba atoa te huru, ua hinaaro vau e pohe i te tahi mau taime. [Ioba 14:13] Aita râ vau i tuu noa ˈtu, auaa te faaitoitoraa tei horoahia mai. Ua horoa e piti na matahiapo o ta ˈu i matau maitai, e rave rahi hora no te tauturu mai ia ˈu ia ite au i te faufaaraa ia tamau i ta ˈu taviniraa taime taatoa. E ua tamahanahana atoa mai e piti na tuahine ia ˈu ma te taa i to ˈu huru, e ua faaroo raua ia ˈu ma te faaoromai a faaite atu vau i to ˈu mau fifi. Ma te rave i te Bibilia, ua tauturu raua ia hiˈo vau i te mau mea ia au i te hiˈoraa a Iehova. Aita vau i ite ehia rahiraa taime to matou taioraa i te Salamo 55:22, ua ite râ vau e na roto i te faaohiparaa i teie irava, ua aifaito rii mǎrû noa mai au i te pae varua e te pae o te mau manaˈo hohonu. Ua tupu teie mau mea atoa e 12 matahiti i teie nei, e te oaoa ra vau i te parau e te tamau noa nei â vau i ta ˈu taviniraa taime taatoa e tae roa mai i teie nei. E oraraa faufaa e te oaoa to ˈu noa ˈtu e e mauiui â vau i te tahi taime. Ua papu ia ˈu e e nehenehe te faaitoitoraa te horoahia mai i te hoê taime mai tera te huru e ohipa rahi mau i roto i te oraraa o te hoê taata.”
E hinaaro te tahi pae i te tauturu no te mea ua rave ratou i te tahi mau hape e te tutava ra ratou no te faaafaro. Peneiaˈe ua aˈohia ratou ma te here. (Maseli 27:6) E tia i te mau matahiapo tei aˈo atu ia ratou ia ara i te haapopou ia ite-anaˈe-hia mai e te faaohipa ra ratou i te aˈoraa a te mau Papai. E itehia mai e piti vahi faufaa i ta ratou mau parau no te faaitoitoraa—te haapapuraa e te here ra ratou i te taata i rave i te hara eiaha oia ia “oto rahi” e te faahaamanaˈoraa ˈtu ia ˈna i te faufaaraa ia faaohipa i te aˈo.—Korinetia 2, 2:7, 8.
E hape rahi ta te hoê matahiapo i rave e ua erehia o ˈna i ta ˈna hopoia tiaau i roto i te amuiraa. “I te faaiteraahia e ua iritihia vau ei matahiapo, ua manaˈo vau e e huru-ê-hia te mau taeae ia ˈu,” ta ˈna e parau ra. “Aita râ te mau matahiapo i faaite haere i te tumu e ua tamau noa ratou i te faaitoito mai ia ˈu. Ua faaite atoa te toea o te amuiraa i te here e te au-hoa-raa, e na te reira i faaitoito mau ia ora vau i te pae varua.”
Ia faaitoito, e tia ˈi
I roto i to tatou oraraa ru noa, e haapae ohie noa tatou i te faaitoito i te tahi e te tahi. E mea faufaa roa râ te reira! No te horoaraa ˈtu i te faaitoitoraa tano, e piti na mea ta oe e haamanaˈo. A tahi, a feruri i ta oe e parau, ia tuea maite te faaitoitoraa. I muri iho, a imi i te ravea no te haafatata ˈtu i te taata te tia ia haapopouhia aore ra te titau ia haamaitaihia o ˈna.
Ia hau atu â oe i te na reiraraa, e hau atu â oe i te oaoa. Te haapapu ra Iesu ia tatou e: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.” (Ohipa 20:35) Ia faaitoito anaˈe oe ia vetahi ê, e itoitohia mai oe. No te aha oe e ore ai e opua e faaitoito i te tahi taata i te mau mahana atoa?