Teihea mau na te feia pohe?
“E MAKETE te fenua nei; o te raˈi to tatou nohoraa,” ta te Yoruba ïa i Afirika Hitia o te râ e parau ra. E itehia taua manaˈo nei i roto e rave rahi mau haapaoraa. Te haamatara ra te reira i te manaˈo e e makete te fenua ta tatou e ratere nei maa taime iti poto roa e reva ˈtu ai. Ia au i teie tiaturiraa, ia pohe tatou, e haere tatou i nia i te raˈi, to tatou nohoraa mau.
Te haapii maira te Bibilia e e haere vetahi pae i nia i te raˈi. Teie hoi ta Iesu Mesia i parau i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai: “E rave rahi te parahiraa mau i te fare o tau Metua ra. . . . Te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou. E ua oti anaˈe i te faaauhia e au te hoê vahi no outou ra, e hoˈi mai au e aratai ia outou i o ˈu ra; ei reira atoa outou i te vahi e parahihia e au ra.”—Ioane 14:2, 3.
E ere te auraa o te mau parau a Iesu e e haere te taatoaraa o te mau taata maitai i nia i te raˈi aore ra o te raˈi te nohoraa o te huitaata nei. E ravehia vetahi pae no te haere i nia i te raˈi no te faatere mai i nia i te fenua nei. Ua ite te Atua o Iehova e eita roa ˈtu te mau faatereraa taata e manuïa i roto i te parau no te faanahoraa i te mau ohipa o te fenua nei. No reira, ua faanaho aˈera oia i te hoê faatereraa i nia i te raˈi, aore ra Basileia, o te faatere mai i te fenua nei e o te faariro ia ˈna ei Paradaiso mai ta ˈna i opua i te omuaraa ra. (Mataio 6:9, 10) O Iesu te Arii o te Basileia o te Atua. (Daniela 7:13, 14) E maitihia te tahi pae i roto i te huitaata nei no te faatere i pihai iho ia ˈna. Te parau ra te Bibilia e te feia e ravehia no te haere i nia i te raˈi e riro ïa ratou “ei [basileia], e ei tahuˈa na to matou Atua” e e faatere mai ei “[arii] i teie nei ao.”—Apokalupo 5:10.
O vai te haere i nia i te raˈi?
Ia hiˈohia te hopoia rahi a teie nei mau faatere i nia i te raˈi, eita ïa e maerehia ia anihia mai ia ratou i te mau titauraa papu maitai. E titauhia i te mau taata e haere i nia i te raˈi ia noaa ia ratou i te ite mau no nia ia Iehova e ia auraro ratou ia ˈna e tia ˈi. (Ioane 17:3; Roma 6:17, 18) E titauhia ratou ia atuatu i te faaroo i roto i te tusia taraehara o Iesu Mesia. (Ioane 3:16) E titau-hau-hia ˈtu â ia ratou. E tia ratou ia piihia e ia maitihia e te Atua iho na roto i ta ˈna Tamaiti. (Timoteo 2, 1:9, 10; Petero 1, 2:9) Hau atu, e tia ia ratou ia bapetizohia ei mau kerisetiano tei “fanau-faahou-hia,” i fanauhia e te varua moˈa o te Atua. (Ioane 1:12, 13; 3:3-6) E tia atoa ia ratou ia tapea i to ratou haapao maitai i te Atua e tae noa ˈtu i to ratou poheraa.—Timoteo 2, 2:11-13; Apokalupo 2:10.
E rave rahi milioni taata tei ora e tei pohe e tei ore hoi i titauhia i teie nei mau titauraa. E mea rahi, e iti roa te mau ravea e vai ra ia ratou ra no te haapii e o vai mau na te Atua mau. Te tahi atu, aita ïa ratou i taio aˈenei i te Bibilia e mea iti roa hoi to ratou ite aore ra aita roa ˈtu, no nia ia Iesu Mesia. E oia hoi i roto i te mau kerisetiano mau i nia i te fenua nei i teie mahana, mea iti roa tei maitihia e te Atua no te ora i nia i te raˈi.
No reira, mea iti roa ˈtura ïa te numera o te feia e haere i nia i te raˈi. Te faahiti ra o Iesu no ratou mai te “nǎnǎ iti.” (Luka 12:32) I muri aˈe, ua faaitehia i te aposetolo Ioane e te feia “i tauihia no roto i teie nei ao” no te faatere i pihai iho i te Mesia i roto i te raˈi, 144 000 anaˈe ïa ratou rahiraa. (Apokalupo 14:1, 3; 20:6) Ia faaauhia i te mau miria taata tei ora aˈenei i nia i te fenua nei, e numera nainai roa ïa teie.
Te feia e ore e haere i nia i te raˈi
Eaha ˈtura ïa no te feia e ore e haere i nia i te raˈi? Te mauiui ra anei ratou i roto i te hoê vahi haamauiuiraa mure ore, mai ta te tahi mau haapaoraa e haapii ra? Papu maitai, aita roa ˈtu, no te mea e Atua aroha o Iehova. Eita te mau metua here e huri i ta ratou tamarii i roto i te auahi, e eita o Iehova e haamauiui i te taata mai te reira te huru.—Ioane 1, 4:8.
Te tiaturiraa no te rahiraa o te feia i pohe o te tia-faahou-raa ïa i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. Te parau ra te Bibilia e ua poiete o Iehova i te fenua “ia taatahia.” (Isaia 45:18) Te na ô ra te papai salamo e: “Te mau raˈi ra, na Iehova ïa mau raˈi; area te fenua nei, ua horoa mai oia i te reira na te tamarii a te taata nei.” (Salamo 115:16) O te fenua nei, eiaha râ te raˈi, te nohoraa tamau o te huitaata nei.
Ua faaite atea mai Iesu e: “Te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, [to Iesu, te “Tamaiti a te taata”] e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:27-29) Te haapapu ra te aposetolo kerisetiano o Paulo e: “Te tiaturi nei au i te Atua . . . e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) I nia i te pou haamauiuiraa, ua tǎpǔ atu o Iesu i te hoê taata rave hara tei tatarahapa, i te parau no te tia-faahou-raa i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.—Luka 23:43.
Eaha ˈtura ïa te huru mau o te feia pohe e faatiahia mai i nia i te fenua nei? E horoa mai te hoê ohipa i tupu i roto i te taviniraa a Iesu i te pahonoraa i taua uiraa nei. Ua pohe to ˈna hoa o Lazaro. Hou aˈe oia e faatia mai ai ia ˈna, ua na ô atura oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua taoto to tatou hoa o Lazaro, te haere nei râ vau e faaara ia ˈna.” (Ioane 11:11) No reira, ua faaau atura o Iesu te pohe i te taoto, i te hoê taoto hohonu aita e moemoeâ.
Te taoto ra i roto i te pohe
Te tuati ra te tahi atu mau papai i teie nei manaˈo oia hoi te taoto ra ratou i roto i te pohe. Aita te reira e haapii maira e e nephe pohe ore to te taata e haere atu i roto i te aorai o te mau varua, ia pohe ratou. Inaha, te na ô ra hoi te Bibilia e: “Aita râ a te feia pohe ra . . . e parau itea . . . To ratou aroha e to ratou riri, e to ratou feii, ua mou anaˈe ïa . . . Aore hoi e ohipa, aore e imiraa, aore hoi e ite, aore hoi e paari, i te apoo ta oe e haere na.” (Koheleta 9:5, 6, 10) Hau atu, te parau ra te papai salamo e “te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo, mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.”—Salamo 146:4.
Te haapapu maitai maira teie mau papai e eita ta te feia e taoto ra i roto i te pohe e nehenehe e ite mai ia tatou e e faaroo mai ia tatou. Eita ta ratou e nehenehe e haamaitai aore ra e faaino mai ia tatou. Aita ratou to nia i te raˈi, e aita atoa ratou e ora ra i roto i te aorai o te mau tupuna. Aita hoi ratou e ora faahou ra, aita ratou nei.
I te tau i haapaohia e te Atua, e faaarahia te feia e taoto nei i roto i te pohe ta ˈna hoi e haamanaˈo nei, no te ora i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. E riro oia ei fenua tei tamâhia i te mau mea viivii, i te mau arepurepuraa, i te mau fifi e farereihia nei e te huitaata. Auê ïa taime oaoa! I roto i taua Paradaiso ra, e nehenehe ratou e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu, inaha te haapapu maira te Salamo 37:29 e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”
[Tumu parau tarenihia i te api 6, 7]
UA FAAEA VAU I TE HAAMORI I TEI POHE
“I to ˈu vai-tamarii-rii-raa ra, e tauturu na vau i to ˈu metua tane i roto i ta ˈna mau pûpûraa tusia tamau na to ˈna metua tane i pohe. I te hoê taime, i te maitairaa mai to ˈu metua tane i te mea e ua roohia o ˈna i te hoê maˈi ino roa, ua parau maira te tahuˈa ia ˈna e ei haamauruururaa no to ˈna maitairaa mai, e tia ia ˈna ia pûpû i te hoê tusia puaaniho, te mau umara putete, te mau huero kola, e te inu na to ˈna metua tane i pohe. Ua faaara-atoa-hia mai to ˈu metua tane e tiaoro i to ˈna mau tupuna i pohe no te paruru mai ia ˈna i te tahi atu maˈi e i te ati.
“Ua hoo mai to ˈu metua vahine i te mau mea e titauhia no te tusia, e ravehia i te menema o to ˈu papa ruau. Tei pihai iho noa mai te menema i to matou fare, ia au iho â i te mau peu o te fenua.
“Ua titauhia te mau hoa, te mau fetii e te feia tapiri e haere mai e hiˈo i te tusia. Ua parahi to ˈu metua tane, tei faanehenehe maitai ia ˈna no taua taime ra, i nia i te hoê parahiraa i mua noa mai i te menema i reira te tahi mau afii puaaniho tei faaohipahia no te mau tusia na mua ˈtu, i te apaparaahia. Ta ˈu ohipa, te maniiraa ïa i te uaina mai roto mai i te hoê mohina i roto i te hoê maa farii iti nainai, e o ta ˈu e horoa ˈtu i to ˈu metua tane ra. E ia oti, e manii oia i te reira i rapae i nia i te repo ei tusia. Ua tiaoro to ˈu metua tane i te iˈoa o to ˈna metua tane e toru taime e ua pure e ia faaora mai oia ia ˈna i to a muri aˈe mau ati.
“E pûpûhia te mau huero kola, e e taparahihia te hoê puaaniho, e e amuhia na te feia i tae mai. E amui atu vau i roto i te tamaaraa e e ori na hoi au ia himenehia e ia taˈi te mau pahu. E ori papu maitai na hoi to ˈu metua tane, noa ˈtu to ˈna matahiti paari. I roto i te tahi mau area taime, e pure oia i to ˈna mau tupuna e haamaitai mai i te mau taata atoa i tae mai, a pahono noa ˈi te mau taata e o vau atoa nei e Ise oia hoi te auraa ‘Ia tupu mau mai te reira.’ Ua hiˈo atura vau i to ˈu metua tane ma te anaanatae mau e te faahiahia e a manaˈonaˈo noa ˈtu ai i te mahana vau e ruau ai e e faatupu ai i te mau tusia na te mau tupuna i pohe.
“Noa ˈtu te rahiraa o te mau tusia i pûpûhia, aita te hau i itehia i roto i te utuafare. E noa ˈtu â ïa e e toru â tamarii tamaroa ta ta ˈu metua vahine i ora mai, aita hoê noa ˈˈe o na tamarii tamahine tootoru i ora maoro mai; ua pohe pauroa ratou i to ratou vai-tamarii-rii-raa ra. E a hapû faahou ai to ˈu metua vahine, ua rave aˈera to ˈu metua tane i te tahi mau tusia papu maitai, ia fanau-maitai-hia mai te aiû.
“Ua fanau faahou o mama i te tahi â tamahine. E e piti matahiti i muri aˈe, ua roohia te tamarii i te maˈi e ua pohe roa. Ua haere atura to ˈu metua tane e farerei i te tahuˈa, tei parau mai e e enemi te tumu no taua poheraa ra. Ua parau maira te tahuˈa e ia nehenehe te ‘nephe’ o te tamarii e aro mai, e titauhia te hoê tâpû raau paapaa, te hoê mohina hinu paari, e hoê urî apî roa ei tusia. E tuuhia te raau paapaa i nia i te menema, e pîpîhia te inu i nia i te menema, e tanu-oraora-noa-hia te urî apî roa i pihai iho i te menema. Te manaˈohia ra e e faaara te reira i te nephe o te tamahine i pohe no te tahoo i to ˈna poheraa.
“Ua hopoi atura vau i te mohina inu paari e te tâpû raau paapaa i nia i te menema, e ua amo to ˈu metua tane i te urî apî roa, o ta ˈna i tanu ia au i te mau faaueraa a te tahuˈa. Ua tiaturi matou paatoa e i roto i te area o te hitu mahana, e haamou roa te nephe o te tamahine i pohe i te taata i haapohe oioi ia ˈna. E piti avaˈe i mairi, e aita i itehia i te taata i te poheraa i te vahi ta matou e faaea ra. Ua haamata aˈera to ˈu manaˈo i te feaa.
“18 matahiti to ˈu i taua tau ra. Tau taime i muri iho, ua farerei aˈera vau i te mau Ite no Iehova, tei faaite mai ia ˈu i roto i te mau Papai e eita ta te feia pohe e nehenehe e hamani maitai mai e e faaino i te feia ora. A mau noa ˈi te ite o te Parau a te Atua i roto i to ˈu mafatu, ua faaite atura vau i to ˈu metua tane e eita ta ˈu e nehenehe faahou e haere na muri ia ˈna i roto i te parau no te pûpûraa i te mau tusia na tei pohe. I te haamataraa, ua riri roa o ˈna ia ˈu i faarue ia ˈna, mai ta ˈna i faaite papu mai. Ia ite mai râ oia e aita vau i hinaaro e faarue i ta ˈu nei faaroo apî, aita ˈtura o ˈna i patoi mai i ta ˈu haamoriraa ia Iehova.
“I te 18 no te avaˈe eperera, ua pûpû aˈera vau ia ˈu na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. E mai reira mai, ua tamau noâ vau i te tavini ia Iehova ma te oaoa rahi e te mauruuru, i te tautururaa i te tahi pae ia tiamâ atoa mai ratou i te haamoriraa i te mau tupuna i pohe, o te ore roa ˈtu hoi e nehenehe e tauturu mai ia tatou e e haamauiui mai ia tatou.”—Faatiahia mai e J. B. Omiegbe, oire no Bénin, Nigéria.
[Hohoˈa i te api 7]
E itehia te oaoa rahi ia faatia-faahou-hia mai tei pohe i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei