Te haamanaˈo ra anei outou?
Ua feruri maite anei outou i nia i te mau vea hopea o Te Pare Tiairaa? Mai te peu e e, e haafaufaa outou i te reira na roto i te pahonoraa i te mau uiraa i muri nei:
▫ Eaha te taa-ê-raa rahi i rotopu i te taata e te mau animala?
Ua niuhia te taa-ê-raa matamua i nia i te faanahoraa, te aravihi, e te mau ohiparaa o te roro. I roto i te mau animala, fatata te mau ohiparaa atoa o te roro, ua nanaˈo-ê-na-hia ia au i tei piihia te paari feruri-ore-hia. E ere râ mai te reira no te mau taata. Ua tuu mai te Atua i roto i te mau taata i te tiamâraa ia maiti. (Maseli 30:24-28)—15/4, api 5.
▫ Eaha te tuhaa o te himeneraa i roto i te haamoriraa a te mau Ati Iseraela i roto i te hiero?
E tiaraa faufaa to te upaupa, te feia himene iho â râ, i roto i te haamoriraa, eiaha noa no te haamatara i te mau tuhaa teiaha o te Ture, no te horoa atoa râ i te haerea e tano no te haamoriraa. Ua tauturu te reira i te mau ati Iseraela ia haamori ia Iehova ma te aau itoito. (Paraleipomeno 1, 23:4, 5; 25:7)—1/5, mau api 10, 11.
▫ Eaha te huru ara-maite-raa ta te mau tamarii e titau nei mai te tamarii-rii-raa mai â?
E tia i te mau metua ia ara maite noa i te hoê aiû fanau-apî-hia. Ua papai o Paulo e: “Mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa ˈtu i te ora.” (Timoteo 2, 3:15) No reira, ua noaa ia Timoteo te ara-maite-raa a to ˈna metua, mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â, i te pae varua atoa hoi.—15/5, api 11.
▫ Eaha na haapapuraa e maha e faaite ra e tei roto i te Bibilia te poroi a te Atua no te huitaata atoa nei?
(1) Te ohieraa ia noaa mai. E nehenehe te Bibilia e taiohia e tau 98 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao nei. (2) Te tia-mau-raa o te aamu. Te faataa ra te Bibilia i te mau ohipa i tupu mau i roto i te aamu, maoti i te faataa i te mau aai papu ore. (3) Te maitairaa ia faaohipa. Te haamatara nei ta ˈna mau ture e mau faaueraa tumu i te hoê huru oraraa o te hopoi mai i te mau haamaitairaa i te feia e pee maite atu. (4) Te parau tohu. E buka oia o te faaite taatoa mai i te ohipa e tupu a muri aˈe.—1/6, mau api 8, 9.
▫ Eaha te hopoia e tia ia rave ia ite tatou i te haapaoraa mau?
Ia itea mai ia tatou te haapaoraa mau, e tia ia tatou ia patu i to tatou oraraa i nia i te reira. Ua riro oia ei huru oraraa. (Salamo 119:105; Isaia 2:3)—1/6, api 13.
▫ No te aha mea faufaa roa te haapiiraa tataitahi o te Bibilia?
E tia i te mau tavini atoa a te Atua ia faaapî noa i to ratou oaoa e to ratou puai i tera e tera mahana ma te imiraa i te mau manaˈo apî e hohonu no nia i te parau mau o te Parau a te Atua. Ia na reira ratou, te faaitoito nei ratou ia ratou iho i te pae varua.—15/6, api 8.
▫ Eaha te auraa o te parau “hara” i faaohipahia i roto i te Bibilia?
Te auraa o te mau parau hebera e heleni i faaohipahia i roto i te Bibilia no te faataa i te parau “hara” oia hoi “ere,” te ereraahia ïa aore ra te naea-ore-raahia te tapao, aore ra te fa. Ua erehia na taata toopiti matamua i te hanahana o te Atua, e aita te tapao i naeahia ia raua no reira raua i poietehia ˈi ia au i te hohoˈa o te Atua. Ia haapotohia, ua hara raua. (Genese 2:17; 3:6)—15/6, api 12.
▫ No te aha mea atâta roa ia taio i te mau papai a te mau apotata?
Te faaite ra te tahi o te mau papai a te mau apotata i te mau haavare ma te “[mǎrû]” e te “parau haavare.” (Roma 16:17, 18; Petero 2, 2:3) Te taatoaraa o ta ratou mau papai no te faahapa noa ïa e no te huri i raro. Aore roa e faaitoitoraa.—1/7, api 12.
▫ O Heleni anei te pu o te hau manahune?
Ua faaohipa-noa-hia te hau manahune no Heleni tahito i roto noa i te tahi hau oire, e i reira atoa o te huiraatira tane anaˈe te maiti. E tuuhia ïa i te hiti na tuhaa e maha i nia i te pae o te huiraatira. Auê te tiaraa mana arii aore ra te hau manahune i te fifi e!—1/7, api 16.
▫ Eaha te mea e haamaitai i te hoê faaipoiporaa kerisetiano?
Ia faatura te tane e te vahine i te manaˈo o te Atua no nia i te faaipoiporaa e ia tutava raua no te ora ia au i te mau faaueraa tumu o ta ˈna ra Parau. (Ephesia 5:21-33)—15/7, api 10.
▫ Nafea ia faariro i ta outou haapiiraa utuafare ei oaoaraa?
A tamata i te amui mai i te taatoaraa o te mau tamarii. A faaite i te manaˈo maitai e te haamaitai, e a haapopou ma te tamahanahana i ta orua mau tamarii i to ratou amuiraa mai. Eiaha e faahope oioi noa i te tumu parau, a tamata râ i te haaputapû i to ratou mafatu.—15/7, api 18.
▫ Eaha te auraa o te parau ra: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino.” (Tesalonia 1, 5:3)
A tapao na e aita te Bibilia e parau ra e e noaa te ‘hau e te ino ore’ i te mau nunaa. E au ra e e paraparau ratou no nia i te reira no te hoê noa tumu, te faaiteraa i te hoê manaˈo maitai e te hoê tiaturiraa papu manaˈo-ore-hia na mua ˈtu. E itehia e ua piri roa mai te tupuraa o te hau e te ino ore mai tei ore i itehia aˈenei.—1/8, api 6.
▫ A faahiti e toru tuhaa no to Iehova faaiteraa i te feruriraa tia.
Ua faaite o Iehova i to ˈna ineineraa no te faaore i te hapa. (Salamo 86:5) Ua hinaaro oia e taui i te mau ohipa o ta ˈna i faaoti aˈena ia tupu mai te hoê ohipa apî. (A hiˈo Iona pene 3.) Oia atoa, ua faaite o Iehova iho i te feruriraa tia i roto i te faaohiparaa i te mana. (Te mau Arii 1, 22:19-22)—1/8, mau api 12-14.