Te faatura ra anei outou ia vetahi ê ia horoa anaˈe outou i te aˈoraa?
AUÊ te au e te maitai ia aˈohia mai tatou ma te faatura! “E faatupu te mau aˈoraa mǎrû, te aupuru, e te hamani maitai i te mau taairaa maitatai,” o ta Edward ïa e parau ra. “Ia ite anaˈe oe e te faahanahana ra e te faatura ra te taata aˈo ia oe na roto i te faaiteraa e ua ineine oia i te faaroo i ta oe tatararaa o te aamu, e mea ohie aˈe ïa ia farii i te aˈoraa,” o ta Warren ïa e faaite ra. “Ia faatura anaˈe te hoê taata aˈo ia ˈu, eita vau e haamarirau i te haere atu e farerei ia ˈna, no te ani ia ˈna i te tahi aˈoraa,” o ta Norman ïa e faahiti ra.
Te tiaraa natura o te taata ia faaturahia oia
Oia mau, e farii-popou-hia te hoê aˈoraa mahanahana, te auhoa, e te here. E mea maitai ia aˈo atu ia vetahi ê na roto i te huru raveraa o ta outou iho e hinaaro ra e ia aˈohia mai outou. (Mataio 7:12) E rave te hoê taata aˈo aravihi i te taime no te faaroo e e imi oia i te taa i te huru o te taata e aˈohia ra—to ˈna mau manaˈo, to ˈna tiaraa, e to ˈna mau huru hohonu—maoti i te faahapa e i te faautua.—Maseli 18:13.
E tia i te mau taata aˈo no teie nei tau, e tae noa ˈtu te mau matahiapo kerisetiano, ia ara i te faatura ia vetahi ê ia horoa anaˈe ratou i te mau aˈoraa. No te aha? No te mea e te haerea i matauhia i roto i teie nei totaiete, o te ohiparaa ïa e o vetahi ê ma te faatura ore. Mea ohie roa hoi ia pee i teie haerea. E mea pinepine, te feia e tiaturihia ra e e faatura mai ratou, o te feia mau ïa o te ore e na reira nei, e feia toroa anei ratou, e mau tia faaroo, aore ra vetahi atu. Ei hiˈoraa, i te vahi raveraa ohipa, e tupuraa fifi mau e te peapea atoa ia vaiihohia te hoê taata, no te paoti ohipa e no te rave ohipa. E mea ino roa i te pae no te tiaraa o te taata, mai te peu iho â râ e eita te taata e vaiihohia ra e haapaohia ma te faatura. E tia i te mau paoti ohipa i roto i teie huru tupuraa ia haapii nafea ia faaite i te “parau peapea ia taa-maitai-hia te poroi, ma te ore e faarahi roa i te parau e ia au i te haerea titauhia e te toroa, e ia ore e faaino i te tiaraa tura o te taata,” o ta te vea The Vancouver Sun ïa e faataa ra. Oia mau, e mea tia iho â e ia faaturahia te mau taata atoa.
Te faaite nei te Apooraa Rahi a te mau Nunaa Amui e: “Ua fanauhia te mau taata atoa ma te tiamâ e te aifaito i te pae no te tura e te mau tiaraa. Te fanaˈo nei ratou i te hoê feruriraa e te hoê haava manaˈo e e tia ia ratou ia ohipa i nia i te tahi e te tahi ma te autaeae.” I te mea e te faainohia ra te tiaraa tura o te taata, e mea tano iho â ïa ia farii te Pǎpǎ ture a te mau Nunaa Amui e te omuaraa parau o te Faaiteraa o te mau tiaraa taata na te ao nei i teie huru. Te haapapu nei ratou i “te tiaturi i roto i te mau tiaraa tumu o te taata, i roto i te tiaraa tura e te faufaa o te taata.”
Ua poiete Iehova i te taata ma te tiaraa tura i roto ia ˈna
E Atua o Iehova no te tura. Te na ô ra ta ˈna Parau i faauruahia mai ma te tano roa e, “Te tura e te mana tei mua ïa i tana mata,” e, “[To ˈna] ra hanahana [aore ra tura], ua tuuhia e [ana] i nia iho i te mau raˈi ra.”—Paraleipomeno 1, 16:27; Salamo 8:1.
Ei Atua faaturahia e te Arii Manahope, te horoa ra oia i te tiaraa tura i ta ˈna poieteraa atoa, to nia i te raˈi e to nia i te fenua. Te taata faahiahia roa ˈˈe o tei faatura-rahi-hia, o ta ˈna ïa Tamaiti faahanahanahia o te faatere ra, te Arii ra o Iesu Mesia. “Te tura e te mana tei tuuhia mai e oe i nia ia ˈna,” o ta Davida ïa i papai ei tohu.—Salamo 21:5; Daniela 7:14.
Ma te peapea râ, ua faainohia teie tiaraa tumu o te taata i roto i te roaraa o te aamu. Ua patoi te hoê melahi puai, o tei riro mai na roto i ta ˈna mau ohipa ei Diabolo ra o Satani, i te tiaraa, te parau-tia, e te tano mau o te mana arii o te Atua. I te na reiraraa, ua faaite oia i te faatura ore no Iehova e ua haavahavaha i To ˈna iˈoa faaturahia na roto i te patoiraa i To ˈna tiaraa ia faatere. Ua huti mai oia i te hoê tura rahi roa i nia ia ˈna iho. Mai te Diabolo ra, ua faateoteo te mau arii taata puai, mai ia Nebukanesa i te tau bibilia ra, i to ratou ‘puai e to ratou hanahana.’ Ua faaino ratou i te tiaraa tura o Iehova, na roto i te raveraa mai i te tura tano ore no ratou iho. (Daniela 4:30) Ua faaino e te faaino noa nei â te faatereraa haavî a Satani, tei faahepohia i nia i te huitaata nei, i te tiaraa tura o te taata.
Ua faainohia anei to outou tiaraa tura? I to outou aˈoraahia, ua tupu mai anei te mau manaˈo faahapa rahi roa ia outou iho, te haama, te faahaehaa, aore ra te faaiti? “Aita vau i ite i te manaˈo tapitapi, te aroha, e te faatura. Ua ravehia vau mai te mea e aita to ˈu e faufaa,” o ta André ïa e parau ra, e te na ô râ oia e: “Ua faatupu te reira i te mau manaˈo paruparu e te taiâ, e tae roa ˈtu i te hepohepo.” “E mea fifi ia farii i te aˈoraa no ǒ mai i te hoê taata o te ore e haapao ra i to outou maitairaa,” o ta Laura ïa e parau ra.
No teie tumu, te faauehia ra te mau tiaau kerisetiano ia rave i te nǎnǎ o te Atua ma te faatura e te faahanahana. (Petero 1, 5:2, 3) Mai te peu e e fa mai te tahi huru tupuraa i reira e mea titauhia e mea maitai atoa ia aˈo atu ia vetahi ê, nafea outou ia ape i te manaˈo e te haerea o te mau taata no teie nei ao o te faaino nei, ma te ore e haamarirau, i te tiaraa tura o vetahi ê? Eaha te mea e nehenehe e tauturu ia outou ia paruru i te tiaraa tura o te mau hoa kerisetiano, e tae noa ˈtu i to outou iho?—Maseli 27:6; Galatia 6:1.
Te mau faaueraa tumu o te paruru i te tiaraa tura
Aita te Parau a te Atua e mâmu ra i nia i teie tumu parau. E tiaturi mau â te hoê taata aˈo aravihi i te aˈoraa a te Parau a te Atua, maoti i te tiaturi atu i te paari o teie nei ao. Te vai ra i roto i te mau Papairaa Moˈa te mau aˈoraa faufaa rahi. Ia pee-anaˈe-hia, e faatura teie mau aˈoraa i te taata aˈo e te taata atoa e aˈohia ra. No reira, teie ta Paulo i faaue atu i te tiaau kerisetiano ra o Timoteo: “Eiaha e avau atu i te taata paari; e aˈo atu râ mai te mea e e metua, e te mau taata apî ra, ei taeae ïa. E te mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai.” (Timoteo 1, 5:1, 2) Auê ïa te oto, te haamauiuiraa, e te haama o te nehenehe e apehia na roto i te peeraa i teie mau faaueraa!
A tapao na e te taviri matamua no te aˈo ma te manuïa, o te faaturaraa ïa i te tahi atu taata e to ˈna tiaraa ia ravehia oia ma te tura e te aupuru. E tia i te mau matahiapo kerisetiano, e tae noa ˈtu te mau tiaau ratere, ia tutava i te pee i teie nei aˈoraa, ma te imi i te faataa i te tumu te hoê taata e titau ra i te faatitiaifaroraa, e manaˈo ai e e ohipa ˈi mai ta ˈna e rave ra. E tia ia ratou ia hinaaro e faaroo i to ˈna manaˈo, e ia rave i te mau tutavaraa atoa no te ape i te faahaama, te faaiti, aore ra i te faahaehaa i te taata e aˈohia ra.
Ei matahiapo, a faaite i to outou taeae e te tapitapi ra outou no ˈna e te hinaaro ra outou e tauturu ia ˈna no te tatara i to ˈna mau fifi. Tera hoi ta te hoê taote maitai e rave ia haere anaˈe outou i to ˈna piha ia hiˈopoahia outou. E nehenehe outou e huru ê e e haama i te tatararaa i to outou ahu i roto i te hoê piha toetoe, e tei tupohehia te manumanu. Auê ïa outou i te mauruuru i te hoê taote o te faaite e te tâuˈa ra oia i to outou tiaraa taata e te faatura ra oia ia outou ma te tapoˈi mai ia outou i te hoê ahu ia rave oia i ta ˈna hiˈopoaraa no te faataa i te tumu o to outou maˈi! Oia atoa, e mea mǎrû e te papu te taata aˈo kerisetiano o te faaite i te faatura e au i te taata, tera râ, e puohu oia i te taata e aˈohia ra i te faatura. (Apokalupo 2:13, 14, 19, 20) I te tahi aˈe pae, te aˈo etaeta, toetoe, e te aroha ore, e nehenehe ïa e faaauhia i te tatararaa i te ahu o te vaiiho mai ia outou ma te haama, te faahaehaa, e te erehia i to outou tura.
E ara iho â râ te mau tiaau i te Haapiiraa no te taviniraa teotaratia ia horoa i te aˈo ma te faatura. Ia aˈo anaˈe ratou i te feia ruhiruhia, e faaite ratou i te hoê â here ahiri e o to ratou aˈe metua tera. E faaite ratou i te manaˈo aupuru, te auhoa, e te mahanahana. E mea titauhia ia tâuˈa mau ratou i te taata. E faatupu hoi te reira i te hoê huru o te aratai i te horoaraa ˈtu e te fanaˈoraa mai i te aˈoraa ma te au.
E te mau matahiapo, a haamanaˈo e e faaoaoa, e faaitoito, e faatia, e mea maitai atoa te aˈoraa tano. Te faaite ra te Ephesia 4:29 e: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra.”
Aita e faufaa ia faaohipa i te mau parau, te huru paraparauraa, aore ra te haaferuriraa etaeta. Maoti râ, e turai te faatura i te tahi atu taata e te hinaaro e paruru i to ˈna mau manaˈo haafaufaa ia ˈna iho e i to ˈna tiaraa tura, ia faataa ˈtu i te mau ohipa ma te ravea maitai o te patu i te mau ohipa. A omua i ta outou mau aˈoraa e te tahi parau haapopou haavare ore no nia i to ˈna mau huru maitatai, maoti i te onoono i nia i te mau manaˈo o te faataiâ e o te haafaufaa ore ia ˈna. Mai te peu e te tavini ra outou ei matahiapo, a faaohipa i to outou ‘mana no te faatia eiaha ra no te vavahi.’—Korinetia 2, 10:8.
Oia mau, te faahopearaa o te mau aˈoraa e horoahia e te mau tiaau kerisetiano, o te horoaraa ïa i te faaitoitoraa e titauhia ra, te tufaraa i te mea maitai. Eiaha râ e haaparuparu aore ra e “haamǎtaˈu.” (Korinetia 2, 10:9) E tia atoa ia faaite i te tahi manaˈo faatura e te huru tura i nia i te taata o tei rave i te hoê hara ino mau. E tia ia faaaifaito i te aˈoraa e te mau parau faatitiaifaro mǎrû, e te papu atoa râ, no te faaitoito ia ˈna ia tatarahapa.—Salamo 44:15; Korinetia 1, 15:34.
Ma te papu maitai, te vai ra i roto i te Ture a te Atua ia Iseraela i teie atoa mau faaueraa tumu. Ua faatia oia i te aˈoraa e tae noa ˈtu te papairaa i te tino, ma te paruru atoa râ i te tiaraa o te taata ia tapea i to ˈna tura. Ua faatiahia te ruturaa i te raau “i te papairaa i tei au i [te] hapa,” teie râ eiaha ia hau atu. Ua faahepohia te hoê otia i te rahiraa tairiraa e papaihia ia ore te taata rave hara ia riro “ei mea faufau.”—Deuteronomi 25:2, 3.
Ua faaite atoa o Iesu i te tapitapi no te mau manaˈo hohonu o te feia rave hara o tei tatarahapa. Ua tohu o Isaia no ˈna e: “Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te vavai aore i ama maitai ra e ore oia e tinai. E faaite haere oia i te parau au ra e ia tupu atu.”—Isaia 42:3; Mataio 12:17, 20; Luka 7:37, 38, 44-50.
Ua tuu-faahou-hia te tapao i nia i te aroha i roto i te mau parau a Iesu ia ˈna i vauvau i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) No te faufaa o teie faaueraa tumu no te faatupuraa i te mau taairaa maitatai, ua matauhia oia i te piihia e te Ture Auro. Ei matahiapo kerisetiano, nafea teie faaueraa ia tauturu ia outou ia rave ia vetahi ê ma te hamani maitai e te faatura ia horoa anaˈe outou i te aˈoraa?
A haamanaˈo e e hape atoa outou. Mai ta Iakobo i faaite, “te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi.” (Iakobo 3:2) Ia haamanaˈo tatou i teie parau, e tauturu te reira ia tamǎrû i ta tatou mau aˈoraa e ia haavî i to tatou mau manaˈo ia titauhia anaˈe ia paraparau atu ia vetahi ê no nia i to ratou mau hape. A farii e e nehenehe ratou e mauiui. E tauturu te reira ia outou ia ape i te faahapa rahi roa, ia huti i te ara-maite-raa i nia i te mau hapa aore ra te mau paruparu haihai roa. Ua haapapu o Iesu i te reira ia ˈna i parau e: “Eiaha e faaino, ia ore outou ia faainohia mai. O ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira; e te faito ta outou e faito atura, o te faito atoa ïa i ta outou.”—Mataio 7:1, 2.
A faatura ia vetahi ê—A patoi atu i te Diabolo
Te imi nei Satani i te ravea no te faaere ia tatou i to tatou tiaraa tura, no te faatupu i te mau manaˈo haama, te haafaufaa ore, e te taiâ. A tapao na e mea nafea to ˈna faaohiparaa i te hoê taata no te faatupu i te mau manaˈo tano ore i roto i te taata haapao maitai ra o Ioba. Ua parau te taata aau haavare ra o Eliphaza e: “Inaha! e ore tana mau tavini e tiaturihia e ana [Iehova], e ore hoi e arue i tana mau melahi [moˈa], a tae atu ai i te feia i parahi i te fare repo [te mau taata hara], e no te repo anaˈe to ratou ra tumu? e tei paruparu i te manumanu.” (Ioba 4:18, 19) Ia au i ta ˈna parau, aita ˈtu to Ioba faufaa i mua i te Atua i to te hoê manumanu ra. Oia mau, maoti i te faaitoito, e faaere atu te aˈoraa a Eliphaza e to ˈna mau hoa ia Ioba i te haamanaˈoraa i te mau tau maitatai aˈe. I to ratou hiˈoraa, aita hoê aˈe faufaa to to ˈna haapao maitai i mutaa ihora, to ˈna haapiiraa i to ˈna utuafare, to ˈna mau taairaa e te Atua, e ta ˈna mau ô hamani maitai.
Oia atoa i teie mahana, e riro te feia rave hara o te tatarahapa i te faatupu i teie mau manaˈo, e te vai ra te atâta e ia “horomii-noa-hia taua taata ra e te oto rahi.” E te mau matahiapo, ia aˈo atu outou i teie mau huru taata, “e faaite papu atu outou i to outou aroha” no ratou na roto i te parururaa i to ratou tiaraa tura. (Korinetia 2, 2:7, 8) “Ia ore oe e faaturahia mai, e mea fifi roa ia farii i te aˈoraa,” o ta William ïa e farii ra. E tia ia haapuai i to ratou tiaturiraa e e mea faufaa ratou i mua i te aro o te Atua. A faahaamanaˈo ia ratou e “e ere [Iehova] i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta [ratou] ohipa i rave, e to [ratou] hinaaro i to ˈna ra iˈoa” i roto i te mau matahiti taviniraa haapao maitai i mutaa ihora.—Hebera 6:10.
Eaha vetahi atu mau tuhaa o te nehenehe e tauturu ia outou ia faatura ˈtu ia vetahi ê ia horoa anaˈe outou i te mau aˈoraa? A farii e e tiaraa natura to te mau taata atoa ia faaturahia ratou, no te mea ua hamanihia ratou ia au i te hohoˈa o te Atua. E mea faufaa ratou i mua i te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia; te haapapu ra hoi te faanahoraa o te hoo e te tia-faahou-raa i teie parau. Te horoa nei â Iehova i te tura i te mau kerisetiano na roto i te ‘horoaraa mai i te hoê toroa taviniraa,’ ma te faaohipa ia ratou no te titau atu i te hoê ui ino ia faahau e te Atua.—Timoteo 1, 1:12.
E te mau matahiapo, a haamanaˈo e e nehenehe te rahiraa o to outou mau taeae kerisetiano e riro ei mau melo no te totaiete taata apî i nia i te fenua i tamâhia. Na nia i teie tiaraa taata faufaa to ratou, e tia ratou ia faaturahia. Ia horoa outou i te aˈo, a haamanaˈo e mea nafea to Iehova e to Iesu faaiteraa i te aupuru no ratou, e a tamau â i te rave i ta outou tuhaa no te tauturu i to outou mau taeae ia tapea i to ratou tiaraa tura e te faufaa i mua i te mau patoiraa a Satani.—Petero 2, 3:13; a faaau e te Petero 1, 3:7.
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
Te aˈoraa o te faatura
(1) A horoa i te haapopouraa mau e te haavare ore. (Apokalupo 2:2, 3)
(2) A horoa i te tariˈa faaroo. A faataa ma te papu e te mǎrû i te fifi e te tumu o te aˈoraa. (Samuela 2, 12:1-14; Maseli 18:13; Apokalupo 2:4)
(3) A niu i ta outou aˈoraa i nia i te mau Papai. A faaite i te manaˈo maitai, te aifaito, e te faaitoito, e a faaite e te taa ra ia outou i te huru o te taata. A haapao maitai i te tiaraa tura e te faufaa o te taata e aˈohia ra. (Timoteo 2, 3:16; Tito 3:2; Apokalupo 2:5, 6)
(4) A haapapu i te taata e aˈohia ra e e noaa mai te mau haamaitairaa ia farii e ia faaohipa oia i te aˈoraa. (Hebera 12:7, 11; Apokalupo 2:7)
[Hohoˈa i te api 26]
E tia i te mau matahiapo kerisetiano ia faatura ia vetahi ê ia horoa anaˈe ratou i te aˈoraa