VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 15/1 api 31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Papai tei tuea
  • E anaanatae anaˈe ma te aroha i te mau “otare”
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2002
  • Te amoraa i te hopoia e haapao i te utuafare
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • E nehenehe te mau utuafare hoê metua e manuïa!
    Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare
  • “E metua [Iehova] no te mau otare”
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2023)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 15/1 api 31

Mau uiraa a te feia taio

I te mea e te faahiti pinepine ra te Bibilia i te “tamaiti otare,” te faaite ra anei te reira e mea iti aˈe te tapitapiraa no te mau tamahine?

Aita roa ïa.

Te faaohipa ra Te mau Papai Moˈa—Tatararaa a te ao apî (farani) i te parau “te tamaiti otare” i roto e rave rahi mau irava o te faaite ra i te tapitapi o te Atua no te mau tamarii o tei erehia i te hoê metua. Ua haapapu maitai te Atua i teie tapitapiraa i roto i te mau ture o ta ˈna i horoa ˈtu na Iseraela.

Ei hiˈoraa, ua parau te Atua e: “Eiaha outou e hamani ino i te vahine ivi, e te [tamaiti] otare. Ia hamani ino noa ˈˈe oe i te reira, ia pii mai ratou ia ˈu ra, e faaroo papu ïa vau i ta ratou pii; e rahi roa tau riri i reira, e taparahi pohe roa ïa vau ia outou i te ˈoˈe; e e riro ta outou mau vahine ei ivi, e ta outou mau tamarii ei [tamaiti] otare.” (Exodo 22:22-24) “O to outou Atua ra o Iehova, o te Atua ïa no te mau atua, e o te Tavana hoi no te mau tavana; e Atua rahi, e te mana, e te mǎtaˈu, e te haapao ore i te huru o te taata, e te rave ore i te tarahu; o tei faatia i te [tamaiti] otare, e te vahine ivi.”—Deuteronomi 10:17, 18; 14:29; 24:17; 27:19.

E rave rahi mau tatararaa a te Bibilia o te faaohipa nei i te parau “tamarii otare” aore ra “otare” i roto i teie mau irava, ma te puohu mai ïa i te tamaroa e te tamahine. Teie râ, te haamoe ra teie mau huriraa i te hoê tapao e vai ra i roto i te parau Hebera tumu (ya·thohmʹ), e tano no te hoê tane. Area Te mau Papai Moˈa—Tatararaa a te ao apî ra, te faaohipa nei oia i te huriraa tia oia hoi “(mau) tamaiti otare,” mai te Salamo 68:5, e na ô ra: “Metua o te mau tamaiti otare e haava o te mau vahine ivi, o te Atua i roto i to ˈna vahi moˈa.” Niuhia i nia i te hoê â haamatararaa i te parau Hebera tumu, te titau ra te huru ovahine o te hoê parau haa i roto i te Salamo 68:11 e ia taiohia e: “E nuu rahi te mau vahine e faaite ra i te parau apî maitai.”a

Noa ˈtu e o te parau “tamaiti otare” te tatararaa matamua o te parau ra ya·thohmʹ, eiaha ia manaˈohia e te haafaufaa ore ra te reira i te mau tamahine o tei erehia i te hoê metua. Te faaite ra te mau irava i faahitihia e vetahi atu e te faaitoitohia ra te nunaa o te Atua ia aupuru i te mau vahine, i te mau vahine ivi. (Salamo 146:9; Isaia 1:17; Ieremia 22:3; Zekaria 7:9, 10; Malaki 3:5) I roto i te Ture, ua tuu atoa mai te Atua i te hoê faatiaraa no nia i te hoê haavaraa o tei haapapu i te tufaa aiˈa no te mau tamahine otare a Zelophehada. Ua riro maira teie faaueraa ei ture no te faatitiaifaro i te mau huru tupuraa mai teie te huru, ma te turu hoi i te mau tiaraa o te mau tamahine otare.—Numera 27:1-8.

Aita o Iesu i faataa ê i te tamaroa e te tamahine ia ˈna i hamani maitai atu i te tamarii. Maoti râ, te taio nei tatou e: “Ua hopoi maira ratou i te tamarii rii ia ˈna ra, ia faatiaia ˈtu oia ia ratou; ua avau atura râ ta ˈna mau pǐpǐ i te feia i hopoi mai. Ia ite râ Iesu, inoino atura, na ô atura ia ratou, A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu; mai ia ratou hoi to te basileia o te Atua ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O te ore e farii i te basileia o te Atua mai te tamaiti aruaru ra, e ore roa ˈtu oia e ô i reira. Ua rave atura ia ratou, ua hii ihora, ua tuu atura i tana rima i nia iho ia ratou, e ua faaora ˈtura oia ia ratou.”—Mareko 10:13-16.

Te parau Heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te parau “tamarii aruaru” aita ïa e haapapuraa e no te tamaroa aore ra no te tamahine anei. Te na ô ra te hoê buka faahororaa Heleni tuiroo e “ua faaohipahia” teie parau “no te tamaroa e te tamahine.” Te faaite ra o Iesu i te hoê â anaanatae e to Iehova i te mau tamarii atoa, te tamaroa e te tamahine. (Hebera 1:3; a faaau e te Deuteronomi 16:14; Mareko 5:35, 38-42.) E tia ïa ia fariihia e ia au i te mau aˈoraa i roto i te mau Papai Hebera no nia i te haapaoraa i te mau “tamaiti otare,” te faauehia ra tatou ia tapitapi no te mau tamarii atoa e erehia ra i te hoê metua aore ra i na metua e piti.

[Nota i raro i te api]

a Te na ô ra te tatararaa Tanakh ati Iuda e: “Te horoa ra te FATU i te hoê faaueraa; e nahoa rahi te mau vahine o te afai ra i te parau apî.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono