Te hoê ao aita e taata eiâ faahou
UA TUPU oioi noa teie ohipa. Ua faatano te hoê taata faanehenehe maitai i te hoê pupuhi i nia i te upoo o Antônioa i mua noa i to ˈna fare i São Paulo, i Beresilia, ua ani mai oia i te mau taviri e te mau papie o to ˈna pereoo, e ua taie oioi atura oia e te pereoo.
I Rio de Janeiro, i mua i te mata o ta ˈna tamahine e ahuru matahiti, ua haru e maha taata e mauhaa ta ratou i te hoê taata o Paulo te iˈoa. I muri iho, ua faahoro atura ratou tae roa i to ˈna fare, ua tomo ihora i roto e ua eiâ ˈtura i te mau mea atoa o ta ratou i hinaaro, ma te faaî i na pereoo e piti a Paulo. Ma te haamǎtaˈu e haapohe i te vahine a Paulo, ua haru aˈera ratou ia ˈna e te hoê taata rave ohipa ei parururaa ia ratou e tae roa i te fare hooraa piru a Paulo i te oire, i reira ua eiâ ratou i te mau taoˈa faufaa atoa. Ma te manaˈo-ore-hia râ, ua taniuniu mai te feia eiâ i muri iho no te faaite e ihea roa to ratou vaiihoraa i te mau pereoo.
Auê te peapea e ia eiâhia te moni e te mau taoˈa i rohihia! Noa ˈtu e aita o Antônio raua o Paulo i na reira, te tahoo nei vetahi na roto i ta ratou iho mau ravea. E riro ratou i te taparahi aore ra i te haamauiui i te taata eiâ, aore ra e nehenehe ratou iho e pohe. Ei hiˈoraa, i to te hoê taurearea haruraa i ta ˈna uati, ua rave maira te hoê vahine Beresilia tei riri roa i te hoê pupuhi i roto i ta ˈna pute e ua pupuhi atura i te taata eiâ, e ua pohe roa oia. Eaha te faahopearaa? Te faataa ra te vea O Estado de S. Paulo e: “Ua haapopou te feia ite i te ohipa i tupu i te haerea o teie vahine aita i papuhia e o vai râ, e aita hoê i hinaaro e tauturu i te mau mutoi ia itehia mai o ˈna.” Noa ˈtu e te titau nei ratou i te hoê ao aita e taata eiâ faahou, eita te mau kerisetiano e tahoo mai ta teie vahine i rave. I te mea e na te Atua te tahooraa, te pee nei ratou i te mau parau a Maseli 24:19, 20: “Eiaha oe e ooo noa ˈtu i te taata ino, eiaha hoi oe e feii i te taata parau ino ra; aita hoi o te taata ino ra maitai e vaiiho taiata.”
Teie râ, mai te peu e e haruhia mai outou, eaha ta outou e rave? Te faaite ra te hoê ohipa i tupu i Rio de Janeiro i te faufaaraa ia vai hau noa. Te haere ra te hoê vahine kerisetiano o ta tatou e pii o Heloísa na nia i te pereoo mataeinaa e faatere i te hoê haapiiraa bibilia. Ua haamata ihora e piti taata i te eiâ i te feia horopatete. I te mea e ua tapae te pereoo mataeinaa i te vahi tapearaa e pou ai oia, ua parau atura o Heloísa ia raua e e Ite no Iehova o ˈna e te haere ra o ˈna e faatere i te hoê haapiiraa bibilia. Ua faaite atura oia i ta ˈna Bibilia e ta ˈna buka haapiiraa. Ma te ore e eiâ ia ˈna, ua faatia ˈtura te feia eiâ ia ˈna ia pou i raro. Aita râ te tahi atu taata horopatete i faatiahia ia haere. Ua parau te taata faahoro i muri iho e aitâ o ˈna i ite aˈenei i teie huru ohipa i te tupuraa.
Ua vai hau noa atoa o Regina a faaue mai ai e piti taata e mauhaa ta raua ia ˈna ia haere i roto i to ˈna pereoo. Ma te faaite i ta ˈna vea o A ara mai na!, ua poro atura o Regina ia raua. I te mea e ua horuhoru roa raua, ua ani atura oia ia raua ia iriti i te afata vairaa taoˈa e monamona to roto. Tera râ, i to raua iteraa i te mau ripene Pehepehe no te Basileia, ua haamata ˈtura raua i te faaroo i taua upaupa ra. I te mea e ua mǎrû rii mai te mau ohipa, ua faaoti aˈera na feia eiâ e vaiiho ia Regina ma te peapea ore na te pae purumu, ma te parau atu e e farerei iho â o ˈna i te hoê taata maitai o te tauturu ia ˈna. Hoê ahuru minuti to ˈna haereraa na raro, tae atura o ˈna i te hoê fare, aita râ te fatu fare i tiaturi i ta ˈna aamu, i te na ôraa e: “Ia hiˈohia oe, eita e manaˈohia e ua haruhia mai oe; mea hau roa oe.”
Noa ˈtu e eita te hoê taata e hamani-ino-hia i te pae tino, e nehenehe te hoê tupuraa hepohepo e faatupu i te mau faahopearaa iino mau. ‘E mǎtaˈu haere noa te taata, e riri oia i to ˈna mau fetii aore ra te feia e tamata ra i te tauturu ia ˈna, eita hoi ta ˈna e nehenehe e tiaturi ia vetahi ê, e haapeapea oia i te faanahonahoraa i te mau tuhaa iti atoa, e manaˈo oia e aita te ao nei i tano,’ o ta te vea ra O Estado de S. Paulo ïa e faataa ra. Area te hoê taata e tiaturi ra i te Atua ra o Iehova, peneiaˈe e riro oia i te ora mai i te huru tupuraa ma te faaino-ore-hia i te pae tino aore ra i te pae o te mau manaˈo hohonu. Noa ˈtu râ, aita anei outou e farii ra e mea hau aˈe ahiri e aita faahou e ohipa ino aore ra e tupuraa o te haamǎtaˈu ia tatou?
“O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou”
Noa ˈtu e e rave rahi mea au aˈe na ratou to ratou huru oraraa nounou, ua tauturu te Parau a te Atua i te mau taata eiâ ia taui i to ratou mau hinaaro e to ratou huru taata. (Ephesia 4:23) I te mea e e tapao mau to ratou tei niuhia i nia i te Bibilia i roto i te oraraa, te pee nei ratou i teie mau parau: “E mea maitai aˈe te taoˈa iti haihai ma te parau-tia ra, i te taoˈa rahi roa ra ma te tia ore.” (Maseli 16:8) Te faatia ra o Cláudio e: “Fatata to ˈu mau fetii atoa e mau Ite no Iehova ïa, aita râ vau i faaroo i ta ratou parau no nia ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa. I to ˈu hoˈiraa mai i te hoê tere e 2 000 kilometera i roto i te hoê pereoo eiâhia, ua haere au na roto i te mau otia mutoi. I reira, ua taa ˈtura ia ˈu e e tia ia ˈu ia taui i to ˈu oraraa. Ua tamata vau na mua ˈtu aita râ vau i manuïa. I teie taime, ua haamata ˈtura vau i te haamanaˈo i to ˈu mau fetii Ite no Iehova e to ratou huru taa ê, to ratou oaoa, e to ratou hau.” Ei faahopearaa, ua haamata ˈtura o Cláudio i te haapii i te Parau a te Atua, ua faarue oia i te raau taero e to ˈna mau hoa tahito, e ua riro maira o ˈna ei tavini kerisetiano.
Te pee atoa nei vetahi i teie nei i te mau parau i muri nei: “Eiaha e tiaturi i te hamani ino, e eiaha e fanaˈo i tei haruhia ra.” (Salamo 62:10) I muri aˈe i te hoê utua fare auri i to ˈna fatataraa i te taparahi i te hoê taata i roto i te hoê eiâraa, ua fanaˈo o José, e taata rave e e taata hoo atoa i te raau taero, i te hoê haapiiraa bibilia e to ˈna taeae hoovai. Ua haapae atura oia i te raau taero e e Ite itoito o ˈna i teie nei.
Noa ˈtu râ, eita te hoê huru taata apî e tupu taue noa mai aore ra na roto i te hoê semeio. Te faatia ra o Oscar, o tei rave hua na i te raau taero e te ohipa eiâ, e: “Ua pure au ia Iehova ma te aau mehara rahi e mea pinepine e riro roa te tahua mai te hoê tahora pape iti no te rahi o to ˈu mau roimata.” Oia mau, taa ê atu i te haapiiraa tamau i te Parau a te Atua, mea titauhia te pure tuutuu ore ma te aau rotahi. A tapao na i te manaˈo paari o teie pure: “Eiaha e tuuhia mai te veve e te taoˈa rahi ia ˈu nei; e faaamu mai oe ia ˈu i te maa e au ia ˈu ra; o te î noa hoi au e ua huna ihora vau ia oe, o te parau hoi au e, O vai Iehova? e o te veve hoi au e ua eiâ ihora vau, e ua apiti noa ˈtu vau i te iˈoa o tau Atua i te parau haavare ra.”—Maseli 30:8, 9.
E tia ia monohia te haapaoraa ia ˈna iho e te here mau: “O tei eiâ na, eiaha e eiâ faahou: a rave râ to ˈna iho rima i te mea maitai, ia faufaahia ta ˈna ia horoa na tei ere ra.” (Ephesia 4:28) Mai te hiˈoraa o te mau kerisetiano o te senekele matamua o tei riro na na mua ˈˈe ei ‘feia eiâ aore ra ei feia nounou,’ te faaore nei Iehova, na roto i te hoo o Iesu Mesia, ma te hamani maitai i te hara a te feia o te tatarahapa. (Korinetia 1, 6:9-11) Auê te tamǎrû e noa ˈtu eaha ta tatou i rave i mutaa ihora, e nehenehe tatou e taui i to tatou oraraa e e fanaˈo i te farii maitai o te Atua!—Ioane 3:16.
Te paruru-maitai-raa i roto i te ao apî a te Atua
A feruri na i te hoê fenua aita e taata eiâ faahou. Eita e titau-faahou-hia te mau faanahoraa ture rahi o te mau haava, te mau auvaha paruru, te mau mutoi, e te mau fare auri! E ao ruperupe teie i reira te taata tataitahi e faatura ˈi ia vetahi ê e ta ratou ra mau faufaa! Mea fifi anei ia tiaturi? E ohipa mai anei te Atua i roto i te mau ohipa a te taata no te faaore i te vahavaharaa i te ture? Te titau atu nei matou ia outou ia hiˈopoa i te haapapuraa e o te Bibilia mau te Parau a te Atua e e nehenehe ta ˈna mau parau tohu e tiaturihia. E ite mai outou i te hoê niu papu no te tiaturi e fatata roa te hoê tauiraa i te tupu. Aita hoê taata e nehenehe e tapea i te Atua ia faatupu i te tamǎrûraa i tǎpǔhia i te feia atoa mea au na ratou te parau-tia: “Eiaha oe e inoino i te feia parau ino ra; eiaha e feii i tei rave i te hara ra; e ore hoi e maoro ua motu mai te aihere ra, e maehe atura mai te raau rii heeuri ra.” (Salamo 37:1, 2) Fatata roa, e hope roa teie mau parau i papaihia i tahito ra i te tupu.
E faahope te Basileia o te Atua i te veve e te parau-tia ore, tei riro hoi ei tumu no te hepohepo e te papu ore rahi. Aita e taata ravai ore faahou, o te ite i te faaheporaa ia eiâ. Te haapapuhia ra na roto i te parau tohu ra e: “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra, e tei tupu ra, e ahehe ïa mai te mau raau e tupu i Lebanona [tahito] ra; e ruperupe to te oire ra mai te raau o te fenua nei.” (Salamo 72:16) Oia mau, i roto i te Paradaiso e haamau-faahou-hia, aita hoê mea e faahuehue i te hau o te mau taata o tei ite e o te haamori i te Atua mau ra.—Isaia 32:18.
Auê ïa haamauruururaa no te feia o tei patoi atu i te mau haerea o teie nei ao nounou! Te na ô ra te Maseli 11:19 e: “Mai te parau-tia e aratai i te taata i te ora; oia atoa tei auau i te ino ra, te ru ra ïa i te pohe.” Oia mau, i muri aˈe te feia iino e tâpû-ê-hia ˈi, aita e tumu faahou no te mehameha no to ˈna ora aore ra no ta ˈna mau faufaa. Te horoa maira te Salamo 37:11 i teie parau tǎpǔ: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”
[Nota i raro i te api]
a Ua tauihia vetahi mau iˈoa.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
Te faarururaa i te ohipa eiâ
I TE FARE—I te mea e e nehenehe te feia eiâ e tomo mai i roto i to outou fare, tei reira anei outou aore ra eita, a tamau e a ponao roa i te mau opani. Te faaitoito nei te feia aravihi ia tamau i te mau ravea faaararaa aore ra ia rave i te hoê urî tiai. A vai hau noa—e ohipa te feia eiâ ma te vitiviti, ma te manaˈo-ore-hia, e e nehenehe ratou e taui taue noa i ta ratou mau opuaraa mai te peu e e horuhoruhia ratou. Mai te peu e e Ite no Iehova outou, a faaite atu e a tamata i te poro atu ia ratou. Peneiaˈe e nehenehe outou e faatupu i te hoê huru auhoa aore ra te tahi manaˈo maitai. Eiaha e patoi atu taa ê noa ˈtu e ia hamani-ino-hia mai outou i te pae tino.
I MUA I TE TAATA—A ara mai te peu e te apee ra te hoê taata ia outou. A haere na ropu i te eˈa haereraa taata. A ape i te mau aroâ pouri e te taata ore. A tahuna i ta outou pute aore ra ta outou mau taoˈa faufaa. A haere vitiviti mai te mea e te haere tia ra outou i te hoê vahi. A ape i te omono i te mau ahu moni rahi aore ra i te mau piru purapura. A haere e hoohoo e te hoê hoa mai te peu e e faatia te mau huru tupuraa. A rave noa i te moni o ta outou e titau ra, ma te tuu i roto i te mau pute aore ra i te mau vahi taa ê.
I ROTO I TE PEREOO—Mai te peu e e peu matauhia ia eiâhia te pereoo e te taata i roto i to outou vahi, eiaha e faaea noa i roto i to outou pereoo ia tapea anaˈe outou. A tauiui i to outou tere no te haere e no te hoˈi mai i te ohipa. A rave i te hoê purumu papu, noa ˈtu e mea atea aˈe. Hou outou e tapea ˈi i to outou pereoo, a hiˈo ati noa ˈˈe no te ite ahiri e aita hoê mea e afaro ra. A ape i te iriti i te afata i muri i te pereoo i te hoê vahi taata ore. Eiaha e vaiiho i te mau tauihaa faufaa ia itehia mai e te taata i roto i te pereoo. E nehenehe te hoê fǐfǐ ite-maitai-hia aore ra te tahi atu ravea arai eiâ e haaparuparu i te tahi feia eiâ.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
“Eiaha e haapue noa i te taoˈa na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia ˈi e e eiâhia ˈi e te eiâ; e haapue râ i te taoˈa na outou i nia i te raˈi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.”—Mataio 6:19, 20