Ia tairi anaˈe te feia eiâ e ta ratou mau mauhaa tamaˈi
I IKOYI, te hoê tuhaa oire ona no Afirika Tooa o te râ, ua riro te mau fare rarahi ei mau pare. E mau patu e toru metera te teitei to te rahiraa, e mau patia auri, e mau huˈahuˈa hiˈo, aore ra e mau niuniu taratara taviriviri to nia iho. E haapao te mau tiai i te mau uputa rarahi tapirihia e te mau ponao, te mau auri tamau, te mau fifi e te mau tamau opani. E tamaumauhia te mau haamaramarama e te auri. E faataa ê te mau uputa auri i te mau piha taotoraa e te toea o te fare. I te po, e tuuhia te mau urî rarahi—Berger allemand e Rottweiler—mai roto mai i to ratou mau aua. E faaore te mau mori puai i te poiri, e e taˈi mǎrû noa te mau faanahoraa roro uira tamoemoe ia afaro anaˈe te mau mea atoa.
Aita e taata o te feaa aˈe i te faufaaraa no te paruru i to ratou mau fare. Te autâ ra te mau upoo parau a te mau vea e: “Te haru nei te feia eiâ e ta ratou mau mauhaa tamaˈi i te taoˈa o te huiraatira”; “E haerea vî ore to te mau tamarii eiâ”; e “Riaria rahi, a haru ai te mau pǔpǔ taurearea totova [i te hoê oire].” Mai te reira te huru tupuraa i roto e rave rahi fenua. Mai ta te Bibilia i faaite atea, te ora mau ra tatou i te mau taime atâta.—Timoteo 2, 3:1.
Te maraa ra na te ao nei te faito ohipa ino, oia atoa te eiâ ma te rave i te mauhaa tamaˈi. Te rahi noa ˈtura te mau faatereraa o te ore e nehenehe aore ra o te ore e hinaaro ra e paruru i to ratou iho mau taata. I roto i vetahi mau fenua e mea rahi roa te mau mutoi e e mea rahi roa ta ratou mau pupuhi, aita râ ta ratou e ravea no te pahono atu i te mau aniraa no te tauturu. E taiâ te rahiraa feia mataitai i te tauturu atu.
Ma te ore e nehenehe e tiaturi i te tauturu a te mutoi aore ra a te taata, na te feia iho i roohia i te ati e paruru ia ratou iho. Ua parau te hoê matahiapo Kerisetiano no te hoê fenua navai ore e: “Ia tuô anaˈe oe no te tauturu, e tairi aore ra e taparahi te feia eiâ ia oe. Eiaha e tiai ia tauturu mai to rapae. Ahiri e e tauturuhia mai, mea maitai ïa, eiaha râ e titau i te reira aore ra e tuô no te reira, no te mea i te tuôraa no te tauturu, peneiaˈe e rahi noa ˈtu ïa te fifi.”
Te paruru e te Parau a te Atua
I te mea e e ere te mau Kerisetiano i to teie nei ao, tei roto râ ratou i teie nei ao. (Ioane 17:11, 16) No reira, mai te taatoaraa, e rave ratou i te mau ravea au no te paruru ia ratou. Taa ê atu râ i te rahiraa o te ore e tavini ra ia Iehova, e imi te nunaa a te Atua i te paruru i roto i te faanahoraa a te mau faaueraa tumu Kerisetiano.
Ma te taa ê roa, e faaohipa te mau taata o te tahi mau fenua no Afirika i te peu tahutahu i te imiraa i te paruru ia ratou iho i te eiâ. E tâpû paha te hoê tahuˈa i te tuatiraa rima, te ouma aore ra te tua o te hoê taata. I reira e paraihia te hoê raau tahutahu i roto i te tâpû, e pûpûhia vetahi mau pure tahutahu, e e manaˈohia eita roa ˈtu teie taata e roohia e te feia eiâ. E tuu vetahi i te mau taoˈa aore ra raau tahutahu i roto i to ratou mau fare, ma te tiaturi e e turai teie “parururaa” i te feia eiâ ia faarue ma te ore e hamani ino ia ratou.
Eita roa te mau Kerisetiano mau e rave i te tahi noa ˈˈe huru peu tahutahu. E faautua te Bibilia i te mau huru peu tahutahu atoa, e ma te tano hoi, no te mea e faataai atu teie mau peu i te taata e te mau demoni, o ratou mau hoi te haaparare ra i te haavîraa uˈana i nia i te fenua nei. (Genese 6:2, 4, 11) Te faˈi maitai ra te Bibilia e: “Eiaha hoi outou e hiˈohiˈo.”—Levitiko 19:26.
Te imi taiâ ra vetahi mau taata i te paruru ma te raveraa i te mau pupuhi na ratou iho. E haapao maitai râ te mau Kerisetiano i te mau parau a Iesu o tei na ô e: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:52) Ua “tiapai” te nunaa a te Atua “i ta ratou ˈoˈe ei auri arote” e eita ratou e hoo mai i te mau pupuhi no te paruru ia ratou iho i te eiâ e te hamani-ino-raa.—Mika 4:3.
Eaha ïa te parau no te mau tiai e ta ratou mau mauhaa tamaˈi no te parururaa? I te mea e, e riro te reira ei faaotiraa na te taata taitahi, a haamanaˈo, e tuu teie huru faanahoraa i te pupuhi i roto i to vetahi ê rima. Eaha ta te fatu ohipa e titau i te mau tiai ahiri e e haere mai te hoê taata eiâ? E titau anei oia e ia pupuhi te mau tiai i te taata eiâ ahiri e e titauhia te reira no te parururaa i te taata e te mau faufaa e tiaihia ra?
E riro paha te tiaraa e ravehia ra e te mau Kerisetiano no te faarue i te tahutahu e te mau mauhaa tamaˈi ei ravea parururaa, ei mea maamaa no te feia ite ore i te Atua. Te haapapu maira râ te Bibilia e: “O tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.” (Maseli 29:25) I te mea e e paruru Iehova i to ˈna nunaa taatoa, eita o ˈna e ohipa i roto i te mau tupuraa atoa no te paruru i ta ˈna mau tavini i te eiâ. E tavini haapao maitai roa o Ioba, ua vaiiho râ te Atua i te pǔpǔ eiâ ia haru i ta ˈna mau nǎnǎ, ma te haapohe i ta ˈna mau tavini. (Ioba 1:14, 15, 17) Ua vaiiho atoa te Atua e ia faaruru te aposetolo Paulo i te “ati i te nǎnǎ eiâ.” (Korinetia 2, 11:26) Noa ˈtu te reira, te haapii ra te Atua i ta ˈna mau tavini ia ora ia au i te mau faaueraa tumu o te faaiti mai i te roohia e te eiâ. E horoa atoa oia i te ite o te tauturu atu ia ratou ia ohipa ia roo-anaˈe-hia e te eiâ, ia au i te mau ravea o te faaiti paha i te peperaa.
Te faaitiraa i te roohia e te eiâ
I ite na te taata paari e: “No te î ra o te opu o te feia taoˈa rahi ra i ere ai ratou i te taoto.” (Koheleta 5:12) Teie atoa te auraa, e nehenehe te feia e rave rahi taoˈa ta ratou e haapeapea rahi i te moeraa ta ratou mau faufaa a ere ai ratou i te taoto i te manaˈonaˈoraa i te reira.
Te hoê ïa ravea no te faaiti, eiaha noa i te ahoaho, i te roo-atoa-hia e te eiâ, o te haapaeraa ïa i te haapue hua i te mau faufaa moni rahi. Ua papai te aposetolo i faauruahia: “O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.” (Ioane 1, 2:16) O te hoê â hinaaro e turai ra i te taata ia hoo mai i te mau taoˈa moni rahi, e e turai ra ia vetahi ia eiâ. E e nehenehe te “ahaaha o te oraraa nei” e riro ei titau-manihini-raa i te feia e au i te eiâ.
Taa ê atu i te tapearaa i te hoê haerea haehaa, te tahi ravea paruru i te eiâ o te faaite-papu-raa e e Kerisetiano mau oe. Ia faaite anaˈe oe i te here ia vetahi ê, te haerea tia i roto i ta oe mau faaauraa, e te itoito i roto i te taviniraa Kerisetiano, e nehenehe ïa oe e haamau i te hoê roo, i to oe vahi, no to oe huru taata maitai, o te tia ia faaturahia. (Galatia 5:19-23) E nehenehe teie roo Kerisetiano e paruru hau aˈe ia oe i te hoê noa ˈˈe mauhaa tamaˈi.
Ia haere anaˈe mai te feia eiâ e ta ratou mau mauhaa tamaˈi
Eaha râ te tia ia oe ia rave, ahiri e e tomo te feia eiâ i roto i to oe fare e tei mua ratou ia oe? A haamanaˈo e mea faufaa aˈe to oe ora i ta oe mau maitai. Ua na ô Iesu e: “Eiaha e patoi atu i te taata hamani ino: o te moto mai i to papariˈa atau na, e fariu atoa ˈtu i te tahi. E ia [“rave,” MN] mai te hoê taata i to ahu oomo ra, e tuu atoa ˈtu i to pereue.”—Mataio 5:39, 40.
E aˈoraa paari teie. Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano e faahepohia ra ia horoa i te haamaramaramaraa i te feia ohipa ino no nia i te mau faufaa e vai ra, e ohie te feia eiâ i te haavî uˈana ahiri e e ite ratou i te patoiraa, te turu-ore-raa aore ra te haavare. Te rahiraa o ratou, “no te ite ore i te haama,” e ohie noa i te faaite i te haerea faufau e te taehae.—Ephesia 4:19.
Te faaea ra o Samuel i roto i te hoê fare tahua e rave rahi nohoraa. Ua faaapǐapǐ te feia eiâ i te fare tahua e ua haere ratou na tera e tera nohoraa, ma te eiâraa. Ua faaroo o Samuel i te mau pupuhi, i te vavahiraahia te mau opani e te taata i te tuôraa, te taˈiraa e te otoraa. Aita hoi e ravea no te horo. Ua parau atura o Samuel i ta ˈna vahine e na tamaroa tootoru ia tuturi i nia i te tahua, ia faateitei i te rima, ia tapo i te mata e ia tiai. I te tomo-uˈana-raa mai te feia eiâ, ua paraparau o Samuel ia ratou ma te hiˈo i raro, ma te ite e ia hiˈo anaˈe o ˈna i to ratou mata, e manaˈo paha ratou e, i muri iho, e ite o ˈna o vai ratou. “A tomo mai,” o ta ˈna ïa i parau. “A rave ta outou e hinaaro. E nehenehe outou e rave i te mau mea atoa. E mau Ite no Iehova matou, e eita matou e patoi atu ia outou.” Ua hitimahuta te feia eiâ i mua i te reira. I te roaraa hoê hora e tiahapa, ua haere mai te hoê rahiraa 12 tane ei pǔpǔ e ta ratou mau mauhaa tamaˈi. Noa ˈtu e ua eiâ ratou i te mau taoˈa piru, te moni e te mau matini uira, aita te utuafare i taparahihia aore ra i tâpûhia e te tipi mai te tahi atu i roto i te fare tahua. Ua haamauruuru te utuafare o Samuel ia Iehova no to ratou ora.
Te haafaufaa ra te reira e, ia ani-anaˈe-hia te moni e te mau taoˈa materia, e ia ore anaˈe te feia i roohia e te eiâ e patoi atu, e nehenehe te reira e faaiti i te peperaa.a
I te tahi mau taime, e nehenehe te pororaa a te hoê Kerisetiano e paruru ia ˈna i te peperaa. I te tomoraa mai te feia eiâ i roto i te fare o Ade, ua na ô oia ia ratou e: “Ua ite au e mea fifi no outou te mau mea e no reira te rave ra outou i teie huru ohipa. Ei Ite no Iehova, te tiaturi nei matou e ia tae i te hoê mahana e ravai te maa no te taata taitahi, no ˈna iho e to ˈna utuafare. E ora te taata atoa ma te hau e te oaoa i raro aˈe i te Basileia o te Atua.” Ua faatopa te reira i te iria o te feia eiâ. Ua parau mai te hoê tane e: “Tatarahapa roa matou i te haereraa mai i to oe fare, e tia râ ia oe ia ite, ua poia roa matou.” Noa ˈtu e ua haru ratou i te mau faufaa a Ade, aita ratou i hamani ino ia ˈna aore ra to ˈna utuafare.
Te faaea-hau-noa-raa
E ere i te mea ohie ia faaea hau noa i roto i te ati, ia opua matamua iho â ra te feia eiâ e haamǎtaˈu i te taata ia auraro ratou. E tauturu mai te pure ia tatou. E nehenehe ta tatou taˈuraa ˈtu no te tauturu, noa ˈtu e mea mamû e te poto, e faaroohia e Iehova. Te haapapu maira te Bibilia e: “Tei te feia parau-tia ra to Iehova mata; e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.” (Salamo 34:15) Te faaroo maira Iehova ia tatou e e nehenehe oia e horoa mai i te paari ia ohipa tatou ma te hau noa ˈtu eaha te huru tupuraa.—Iakobo 1:5.
I pihai atu i te pure, te tahi atu tauturu ia faaea hau noa, o te faaotiraa ïa na mua eaha ta oe e rave e o ta oe e ore e rave ahiri e eiâhia oe. Oia mau, eita roa oe e nehenehe e ite na mua ˈˈe e o teihea tupuraa o ta oe e faaruru. E mea maitai â ia haamanaˈo i te mau faaueraa tumu, hoê â huru, ahiri e tei roto oe i te hoê fare tahua o te ura i te auahi, e mea paari ia haamanaˈo i te mau ravea parururaa. E tauturu te manaˈo-atea-raa ia faaea hau noa tatou, eiaha ia riaria e ia ore e pepe.
Te faaite-maitai-hia ra te manaˈo o te Atua no nia i te eiâ: “O vau o Iehova tei hinaaro i te parau-tia ra; o tei ore i hinaaro i te haru e te parau ino.” (Isaia 61:8) Ua faaurua o Iehova i ta ˈna peropheta ra o Ezekiela ia tapao i te eiâ ei hara ino mau. (Ezekiela 18:18) Te faaite nei hoi teie â buka Bibilia e e faaore te Atua ma te aroha i te hara o te taata e tatarahapa e e faahoˈi i ta ˈna i rave na roto i te eiâraa.—Ezekiela 33:14-16.
Noa ˈtu e te ora ra tatou i roto i te hoê ao î i te ohipa ino, te oaoa ra te mau Kerisetiano i te tiaturiraa i te oraraa i raro aˈe i te Basileia o te Atua, ia ore roa anaˈe te eiâ. No nia i taua tau ra, te fafau ra te Bibilia e: “E parahi râ [te nunaa a te Atua] i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou: o te vaha hoi o Iehova sabaota ra, tei parau mai.”—Mika 4:4.
[Nota i raro i te api]
a Parau mau, te vai ra te mau otia i te tururaa ˈtu. Eita te mau tavini a te Atua e turu i te tahi noa ˈˈe mea o te ofati i te ture a te Atua. Ei hiˈoraa, eita te hoê Kerisetiano e farii ma te hinaaro tae ia maferahia o ˈna.