“E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua”
“E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau [mafatu] . . . E aratai oe ia ˈu i te eˈa [o te mau tau a muri atu].”—SALAMO 139:23, 24.
1. Eaha te huru o Iehova i nia i ta ˈna mau tavini?
MEA AU na tatou paatoa ia haafatata ˈtu i te hoê taata o te taa ra i to tatou huru, te hoê taata o te haapao ra i to tatou huru tupuraa, o te tauturu mai ia tatou ia hape anaˈe tatou, o te ore e titau mai ia tatou hau atu i te mea e maraa ia tatou. Tera hoi te huru o te Atua ra o Iehova i nia i to ˈna mau tavini. Te na ô ra te Salamo 103:14 e: “Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” E ua faatae o Iesu Mesia, o tei faahohoˈa i te huru o to ˈna Metua ma te tia roa, i teie titauraa mahanahana e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou [aore ra, “A haere mai i raro aˈe i ta ˈu zugo e o vau iho nei,” nota i raro i te api], e ia haapiihia outou e au, te mărû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [nephe]. Te mărû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”—Mataio 11:28-30.
2. A faaite i te taa-ê-raa o te hiˈoraa o Iehova e to te mau taata no nia ia (a) Iesu Mesia, e (b) te mau pǐpǐ a te Mesia.
2 Mea pinepine e mea taa ê roa to Iehova hiˈoraa i ta ˈna mau tavini i to te taata nei. Te ite nei oia i te mau ohipa ma te hoê hiˈoraa taa ê roa e te haapao nei oia i te mau tuhaa aore roa e itehia ra e vetahi ê. I to Iesu Mesia haereraa mai i nia i te fenua, ua “vahavahahia oia, e aore [oia] i haapaohia e te taata.” “Aore oia i manaˈo-maitai-hia” e te feia o tei ore i tiaturi e o ˈna te Mesia. (Isaia 53:3; Luka 23:18-21) Teie râ, i mua i te aro o te Atua, o te “Tamaiti here [oia na te Atua],” e ua parau to ˈna Metua no ˈna e: “Ua mauruuru roa vau ia oe.” (Luka 3:22; Petero 1, 2:4) I rotopu i te mau pǐpǐ a Iesu Mesia, te vai ra te feia o tei faahaehaahia no te mea e feia veve ratou i te pae materia e te faaruru ra ratou e rave rahi mau ati. Teie râ, i mua i te aro o Iehova e ta ˈna Tamaiti, e nehenehe teie mau taata e faufaahia. (Roma 8:35-39; Apokalupo 2:9) No te aha teie nau huru hiˈoraa taa ê?
3. (a) No te aha e mea pinepine e mea taa ê roa te hiˈoraa o Iehova i nia i te taata i te hiˈoraa taata nei? (b) No te aha e mea faufaa roa no tatou ia hiˈopoa e eaha to tatou nei huru i roto ra?
3 Te pahono ra Ieremia 11:20 e: “O oe râ, e Iehova . . . o tei hiˈopoa hua i te [mau mape] e te [mafatu] ra.” Te ite nei oia eaha to tatou huru i roto ra, e tae noa ˈtu te mau pae o to tatou huru taata o tei hunahia i te mata o vetahi ê. I roto i ta ˈna hiˈopoaraa, te haafaufaa na mua ra oia i te mau huru maitatai e te mau mea titauhia ia noaa te mau taairaa maitatai e o ˈna, ia faufaa-tamau-hia tatou. Ia ite tatou i te reira, e tamǎrûhia tatou; e haaferuri atoa te reira ia tatou. I te mea e te haapao maira Iehova eaha to tatou huru i roto ra, e mea faufaa roa no tatou ia hiˈopoa e eaha to tatou nei huru i roto ia riro tatou ei taata o ta ˈna e hinaaro ra i roto i ta ˈna ao apî. E tauturu ta ˈna Parau ia tatou ia rave i teie huru hiˈopoaraa.—Hebera 4:12, 13.
E taoˈa faufaa mau te mau manaˈo o te Atua!
4. (a) Na te aha i turai i te papai salamo ia faaite e mea faufaa roa te mau manaˈo o te Atua no ˈna? (b) No te aha e tia ia riro atoa ei mea faufaa no tatou?
4 I muri aˈe i to ˈna feruri-maite-raa i nia i te aanoraa e te hohonuraa o te ite o te Atua i ta ˈna mau tavini, e tae noa ˈtu i nia i te aravihi maere mau o te Atua no te horoa mai i te tauturu o ta ratou e titau ra, ua papai te papai salamo ra o Davida e: “O te maitai o to mau manaˈo ia ˈu nei, e te Atua e!” (Salamo 139:17a) Ua hau atu teie mau manaˈo, i faaitehia i roto i ta ˈna Parau i papaihia, i te teitei i te tahi mea no ǒ mai i te taata ra, noa ˈtu eaha te maramarama o to ratou mau manaˈo. (Isaia 55:8, 9) E tauturu te mau manaˈo o te Atua ia tatou ia tamau i te haamau i to tatou feruriraa i nia i te mau mea faufaa mau i roto i te oraraa e ia faaitoito i roto i ta ˈna taviniraa. (Philipi 1:9-11) Te faaite mai nei teie mau manaˈo ia tatou nafea ia hiˈo i te mau ohipa mai ta te Atua e hiˈo ra. E tauturu mai ratou ia tatou ia ore e haavare ia tatou iho, ia farii ma te huna ore i to tatou huru taata mau. Ua ineine anei outou i te na reira?
5. (a) Eaha ta te Parau a te Atua e faaue ra ia tatou ia tiai ‘hau atu i te mau mea atoa’? (b) Nafea tatou e faufaahia ˈi i te faatiaraa a te Bibilia no nia ia Kaina? (c) Noa ˈtu e aita tatou i raro aˈe i te Ture a Mose, nafea oia ia tauturu ia tatou ia taa e eaha ta Iehova e mauruuru ra?
5 Te haafaufaa rahi roa nei te taata i te huru rapaeau, te aˈo maira râ te mau Papai ia tatou e: “[Hau atu i te mau mea atoa,] e faaitoito i te tiai i to [mafatu] na.” (Maseli 4:23) Na roto i te mau haapiiraa e te mau hiˈoraa, te tauturu mai nei te Bibilia ia tatou ia na reira. Te faaite ra oia e ua pûpû atu o Kaina i te mau tusia i te Atua ma te aau tae ore inaha te pihaahaa noa ra to ˈna mafatu i te inoino, i muri iho i te hae, i to ˈna taeae ra o Abela. E te aˈo maira oia ia ore tatou ia riro mai ia ˈna ra te huru. (Genese 4:3-5; Ioane 1, 3:11, 12) Te faaite ra oia i te titauraa a te Ture a Mose no nia i te auraroraa. Teie râ, te haapapu atoa ra oia e te titauraa teitei roa ˈˈe a te Ture oia hoi, e tia i te feia o tei haamori ia Iehova ia here ia ˈna ma to ratou mafatu atoa, to ratou feruriraa atoa, to ratou nephe atoa, e to ratou puai atoa; e te faataa ra oia e te faaueraa faufaa roa i muri iho mai, oia hoi ia here ratou i to ratou taata-tupu mai ia ratou iho.—Deuteronomi 5:32, 33; Mareko 12:28-31.
6. No te faaohipa i te Maseli 3:1, eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia ui ia tatou iho?
6 I roto i te Maseli 3:1, te faauehia ra tatou ia ore ia tapea noa i te mau faaueraa a te Atua tera râ ia papu maitai e ua riro te auraroraa ei faaiteraa o te mea e vai mau ra i roto i to tatou mafatu. E tia ia tatou tataitahi ia aniani e, ‘E parau mau anei te reira no to ˈu nei auraroraa i te mau titauraa a te Atua?’ Mai te peu e te ite ra tatou e i roto i te tahi mau tuhaa, mea paruparu to tatou hinaaro aore ra to tatou feruriraa—e aita hoê o tatou e nehenehe e parau e aita ta tatou e hapa—e tia ïa ia tatou ia ani e, ‘Eaha ta ˈu e rave ra no te haamaitai i teie huru tupuraa?’—Maseli 20:9; Ioane 1, 1:8.
7. (a) Nafea te faahaparaa a Iesu i te mau Pharisea i roto i te Mataio 15:3-9 ia tauturu ia tatou ia paruru i to tatou mafatu? (b) Eaha te mau huru tupuraa e titau paha ia tatou ia rave i te mau ravea etaeta no te aˈo i to tatou feruriraa e to tatou mafatu?
7 I to te mau Pharisea ati Iuda faahua-parau-raa e te faahanahana ra ratou i te Atua a faaitoito noa ˈi ma te haavare i te hoê peu turaihia e te miimii, ua faahapa Iesu ia ratou ei feia haavare e ua faaite oia e mea faufaa ore ta ratou haamoriraa. (Mataio 15:3-9) Ua faaara atoa o Iesu e no te faaoaoa i te Atua, o te ite nei i te mafatu, eita noa e navai ia ora i te hoê oraraa morare mâ i rapaeau, area i te hoê â taime ra, no te tamata i te mau navenave o te tino, e faatupu tamau noa tatou i te mau manaˈo viivii. E tia paha ia tatou ia rave i te mau ravea etaeta no te aˈo i to tatou feruriraa e to tatou mafatu. (Maseli 23:12; Mataio 5:27-29) E titau-atoa-hia teie aˈo mai te peu e na roto i ta tatou ohipa, ta tatou mau tapao i te pae no te haapiiraa, aore ra te maitiraa i ta tatou mau faaanaanataeraa, e riro tatou i te pee i teie nei ao, ma te vaiiho e ia taraihia tatou ia au i to ˈna mau eˈa. Eiaha ia moehia ia tatou e ua parau te pǐpǐ ra o Iakobo e e ‘faaturi’ te feia e parau ra e no te Atua ratou tera râ te hinaaro ra ratou e riro ei hoa no teie nei ao. No te aha? No te mea “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.”—Iakobo 4:4; Ioane 1, 2:15-17; 5:19.
8. Ia maitaihia tatou i te mau manaˈo faufaa o te Atua, eaha te tia ia tatou ia rave?
8 Ia faufaa-rahi-hia tatou i te mau manaˈo o te Atua i nia i teie mau tuhaa e vetahi atu, e tia ia tatou ia faaherehere i te taime no te taio aore ra no te faaroo i teie mau manaˈo. Hau atu râ, e titau tatou i te haapii, i te paraparau, e i te feruri i nia i teie mau manaˈo. E rave rahi feia taio i Te Pare Tiairaa o te haere tamau nei i te mau putuputuraa a te amuiraa a te mau Ite no Iehova, i reira te Bibilia e tuatapapahia ˈi. Te rave nei ratou i te taime i nia i te tahi atu mau ohipa no te rave i te reira. (Ephesia 5:15-17) E te mea e noaa mai ia ratou ei faahoˈiraa, mea hau atu ïa i te faufaa i te taoˈa materia. E ere anei tera to outou manaˈo?
9. No te aha vetahi o te tae ra i te mau putuputuraa kerisetiano e haere oioi aˈe i mua ia faaauhia i te tahi pae?
9 Teie râ, e haere oioi aˈe vetahi o te haere nei i teie mau putuputuraa i mua i te pae varua ia faaauhia i te tahi pae. Te faaohipa rahi nei ratou i te parau mau i roto i to ratou oraraa. Eaha hoi te tumu? Mea pinepine, te hoê tumu rahi, o to ratou ïa tuutuu ore i roto i te haapiiraa tataitahi. Ua taa ia ratou e eita noa tatou e ora i te faraoa anaˈe ra; hoê â faufaa ia rave i te maa pae varua i te mau mahana atoa i te amuraa i te maa materia ma te tamau. (Mataio 4:4; Hebera 5:14) Te tutava nei ïa ratou i te horoa i te tahi taime i te mau mahana atoa no te taio i te Bibilia aore ra i te mau buka faahororaa. Te faaineine nei ratou i te mau putuputuraa a te amuiraa, ma te tuatapapa na mua aˈe i te mau haapiiraa e ma te taio i te mau irava. Eita noa ratou e faaea i nia i te taioraa i te tumu parau; te feruri hohonu nei ratou i nia iho. I roto i ta ratou tabula haapiiraa, te vai atoa ra te feruri-maite-raa i te faahopearaa o te mea o ta ratou e haapii ra i nia i to ratou iho oraraa. A tupu noa ˈi to ratou huru pae varua, hoê â to ratou manaˈo e to te papai salamo o tei papai e: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! . . . E mea maerehia ta oe ra mau [faahaamanaˈoraa].”—Salamo 1:1-3; 119:97, 129.
10. (a) Eaha te maororaa e mea maitai no tatou ia tamau noa i te haapii i te Parau a te Atua? (b) Nafea te mau Papai ia faaite i te reira?
10 Noa ˈtu e ua haapii tatou i te Parau a te Atua hoê matahiti, e 5, aore ra e 50 matahiti i teie nei, e ere teie i te hoê peu tahana noa—mai te peu iho â râ e e haafaufaa tatou i te mau manaˈo o te Atua. Noa ˈtu eaha te rahiraa ite ta tatou i haapii no roto mai i te mau Papai, mea rahi atu â o ta tatou i ore i ite. “E te rahi-roa-raa o to mau manaˈo ia taiohia e!” o ta Davida ïa i parau. “Ia taiohia e au ra, e rahi ïa te reira i te one tahatai.” Ua hau atu te mau manaˈo o te Atua i te naeahia ia tatou ia taio. Ahiri e e faahiti tatou i te mau manaˈo o te Atua i te mahana taatoa e a varea ˈtu ai tatou i te taoto, ia ara mai tatou i te poipoi aˈe, mea rahi â te mau manaˈo te tia ia feruri. No reira o Davida i papai ai e: “E ua ar[a] anaˈe au ra, tei pihaiiho â vau ia oe!” (Salamo 139:17, 18) No te tau a muri atu, mea rahi â ta tatou e nehenehe e haapii no nia ia Iehova e to ˈna mau eˈa. Eita e naeahia ia tatou te faito e ite ai tatou i te taatoaraa.—Roma 11:33.
Te ririraa i te mea tei ririhia e Iehova
11. No te aha e mea faufaa eiaha noa ia ite i te mau manaˈo o te Atua ia faatupu atoa râ i to ˈna mau manaˈo putapû?
11 Eita noa tatou e haapii i te Parau a te Atua no te faaî i to tatou upoo. Ia vaiiho tatou i te mau manaˈo o te Atua ia ô roa i roto i to tatou mafatu, e haamata atoa ïa tatou i te ite i te mau huru putapû o te Atua. Auê te faufaa e! Mai te peu e eita tatou e faatupu i teie mau huru putapû, eaha ïa te faahopearaa? Noa ˈtu e e nehenehe ta tatou e faahiti i te mea ta te Bibilia e parau ra, e riro noa râ tatou i te faahinaaro i te mea i opanihia, aore ra i te manaˈo e mea teimaha roa te mea e titauhia ra. E parau mau atoa e noa ˈtu e e riri tatou i te ino, e tia noâ ia tatou ia aro no to tatou tiaraa taata hara. (Roma 7:15) Teie râ, mai te peu e eita tatou e rave i te tutavaraa puai no te faatuea i to tatou huru i roto ra e te mea tia, nafea ïa Iehova, “tei tamata i te aau,” e mauruuru ai ia tatou?—Maseli 17:3.
12. Eaha te faufaaraa o te here paieti e te riri paieti?
12 Ua riro te riri paieti ei parururaa puai i mua i te raveraa i te hara, mai ta te here paieti e faariro i te raveraa i te mea maitai ei haerea au mau. (Ioane 1, 5:3) Mea pinepine te mau Papai i te faaue ia tatou ia faatupu i te hoê â taime i te here e te riri. “O outou tei [here] ia Iehova ra, ia [riri] outou i te ino.” (Salamo 97:10) “Ia [riri] i te ino; ia ati atu i te maitai.” (Roma 12:9) Te na reira ra anei tatou?
13. (a) Te farii nei tatou i teihea pure a Davida no nia i te haamouraa i te feia iino? (b) Mai tei faaitehia i roto i te pure a Davida, o vai te feia iino o ta ˈna i pure i te Atua ia haamou?
13 Ua faataa papu mai Iehova i ta ˈna opuaraa e haamou i te feia iino i nia i te fenua nei e e haamau i te hoê fenua apî i reira te parau-tia e vai ai. (Salamo 37:10, 11; Petero 2, 3:13) Te tiai nei te feia e here ra i te parau-tia i teie tau i mua nei. Te farii taatoa nei ratou i te manaˈo o te papai salamo, o tei pure e: “E pohe mau â te feia paieti ore ia oe, e te Atua; ia atea ê atu outou te feia rave toto e. O tei mârô mai ïa ia oe ma te parau ino; o to oe ra mau enemi, tei faahiti-faufaa-ore-noa i to oe ra iˈoa.” (Salamo 139:19, 20) Aita o Davida i hinaaro e na ˈna iho e haapohe i teie mau taata iino. Ua pure oia ia tae mai te tahooraa na roto i te rima o Iehova. (Deuteronomi 32:35; Hebera 10:30) E ere hoi te feia o tei faaino mai ia Davida iho. Ua faaino râ ratou i te Atua, na roto i te faahiti-faufaa-ore-raa i to ˈna ra iˈoa. (Exodo 20:7) Ma te haavare, ua parau ratou e te tavini ra ratou ia ˈna, tera râ, ua faaohipa ratou i to ˈna iˈoa no te faahaere i ta ratou iho mau opuaraa i mua. Aita o Davida i here i teie mau taata o tei maiti i te riro ei mau enemi no te Atua.
14. Te vai ra anei te feia iino o te nehenehe e tauturuhia? Mai te peu e e, nafea?
14 E mau miria taata o tei ore i ite ia Iehova. E rave rahi o ratou o te rave nei no to ratou ite ore, i te mau mea ta te Parau a te Atua e faaite ra e mea ino. Mai te peu e e tamau noa ratou i te na reira, e pohe atoa ïa ratou i te ati rahi. Teie râ, eita Iehova e oaoa i te pohe o te feia iino, eiaha atoa ïa tatou. (Ezekiela 33:11) A faatia noa ˈi te taime, e tutava tatou i te tauturu i teie mau taata ia haapii e ia faaohipa i te mau eˈa o Iehova. Teie râ, eaha ïa mai te peu e e riri rahi to vetahi mau taata ia Iehova?
15. (a) O vai te feia ta te papai salamo i faariro ei mau ‘enemi mau’? (b) Nafea tatou ia faaite i teie mahana e te “riri” nei tatou i te feia e orure nei ia Iehova?
15 No ratou, ua papai te papai salamo e: “E ere anei tei riri au i te feia i riri mai ia oe, e Iehova? e te atâta nei au i te feia i tia mai e mârô ia oe? E riri rahi to ˈu ia ratou e riri rahi roa; te parau nei au e enemi ïa no ˈu.” (Salamo 139:21, 22) No te mea e riri rahi to ratou ia Iehova, no reira o Davida i au ore roa ˈi ia ratou. Tei roto te mau apotata i te feia o te faaite nei i to ratou riri ia Iehova na roto i te orureraa ˈtu ia ˈna. Inaha, te ohipa apotata, o te orureraa ˈtu ïa ia Iehova. Te parau nei vetahi mau apotata e ua ite ratou e te tavini nei ratou i te Atua, teie râ, te patoi nei ratou i te mau haapiiraa aore ra te mau faaueraa i faataahia i roto i ta ˈna Parau. Te parau nei vetahi e te tiaturi nei ratou i te Bibilia, tera râ, te patoi nei ratou i te faanahonahoraa a Iehova e te tutava nei ratou i te haafifi i ta ˈna ohipa. Ia maiti anaˈe ratou ma te opua maitai i teie haerea ino i muri aˈe i to ratou iteraa i te mea tia, ia aa roa anaˈe te ino i roto ia ratou e ia riro mai ei huru no ratou, e tia ïa i te hoê kerisetiano ia riri (ia au i te auraa bibilia o teie parau) i te feia o tei taamu roa ia ratou i te ino. Hoê â te manaˈo o te kerisetiano e to Iehova i nia i te mau apotata; eita ratou e uiui maere no nia i te mau manaˈo o te mau apotata. Area ra, te “atâta” nei ratou i te feia o tei faariro ia ratou iho ei enemi no te Atua, tera râ, te vaiiho nei ratou i te tahooraa i roto i te rima o Iehova.—Ioba 13:16; Roma 12:19; Ioane 2, 9, 10.
Ia hiˈopoa mai te Atua ia tatou
16. (a) No te aha o Davida i hinaaro ai ia hiˈopoa Iehova ia ˈna? (b) Eaha te mea no nia i to tatou nei mafatu te tia ia tatou ia ani i te Atua ia tauturu mai ia tatou ia ite?
16 Aita o Davida i hinaaro e riro mai te feia iino. E rave rahi mau taata o te tamata nei i te huna i to ratou huru i roto ra, tera râ, ua pure o Davida ma te haehaa e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau [mafatu]; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo; e hiˈo mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra. E aratai oe ia ˈu i te eˈa e tia i te vai-maite-raa te maitai ra.” (Salamo 139:23, 24) Ia faahiti o Davida i to ˈna mafatu, aita o ˈna e hinaaro ra e parau te melo i te pae tino. Ia au i te auraa taipe o teie parau, ua faahiti oia i to ˈna huru i roto ra, te taata no roto ra. Te hinaaro atoa nei tatou e ia hiˈopoa te Atua i to tatou mafatu e ia ite oia mai te peu e te vai ra to tatou te tahi mau hiaai, te mau hinaaro, te mau putapûraa, te mau opuaraa, te mau manaˈo, aore ra te mau huru tia ore. (Salamo 26:2) Te titau maira Iehova ia tatou e: “Ho mai na i to [mafatu] ia ˈu nei, e tau tamaiti e, e hiˈo maite hoi to mata i to ˈu nei mau eˈa.”—Maseli 23:26.
17. (a) Maoti i te huna i to tatou mau manaˈo ahoaho, eaha te tia ia tatou ia rave? (b) E maere anei tatou mai te peu e e mau hinaaro tia ore to roto i to tatou mafatu, e eaha te tia ia tatou ia rave i nia i teie mau manaˈo?
17 Mai te peu e te vai huna noa ra i roto ia tatou te tahi mau manaˈo mauiui e te ahoaho no te tahi mau hiaai iino aore ra te mau huru tia ore aore ra no te tahi haerea tia ore to tatou, e hinaaro ïa tatou e ia tauturu mai Iehova ia tatou ia faatitiaifaro i te mau ohipa. Maoti i te parau e “haamainaina,” te faaohipa ra te tatararaa a Moffatt i te parau ra “haerea tia ore”; te na ô ra te tahi atu tatararaa (The New English Bible) e: “Te eˈa o te haapeapea ia oe [oia hoi te Atua].” Peneiaˈe aita tatou iho e papu maitai ra i to tatou mau manaˈo ahoaho e no reira aita tatou e ite ra e nafea ia faataa ˈtu i to tatou fifi i te Atua, teie râ, te taa ra ia ˈna to tatou nei huru tupuraa. (Roma 8:26, 27) Eiaha tatou e maere mai te peu e e mau hinaaro iino to roto i to tatou mafatu; teie râ, eiaha tatou ia imi i te tahi otoheraa. (Genese 8:21) E tia ia tatou ia imi i te tauturu a te Atua no te iriti roa i teie mau hinaaro. Mai te peu e e te here mau ra tatou ia Iehova e i to ˈna mau eˈa, e nehenehe tatou e haafatata ˈtu ia ˈna ia noaa mai teie tauturu ma te tiaturi e “e rahi te Atua i to tatou [mafatu], e ua ite oia i te mau mea atoa nei.”—Ioane 1, 3:19-21.
18. (a) Nafea Iehova ia aratai ia tatou i nia i te eˈa o te tau mure ore? (b) Mai te peu e e tamau noa tatou i te pee i te aratairaa a Iehova, eaha te haapopouraa mahanahana ta tatou e nehenehe e fanaˈo?
18 Ia au i te pure a te papai salamo ia aratai Iehova ia ˈna i te eˈa e tia e a muri atu, te aratai mau nei Iehova i ta ˈna mau tavini haehaa e te auraro. Te afai nei oia ia ratou eiaha noa i nia i te eˈa o te aratai i te oraraa maoro no te mea eita ratou e pohe oioi na roto i te tahi tupuraa ino, i nia râ i te eˈa o te ora mure ore. Te haaputapû nei oia i roto ia tatou i to tatou titauraa i te faufaa taraehara o te tusia o Iesu. Na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa, te horoa maira oia i te haapiiraa faufaa roa ia nehenehe tatou e rave i to ˈna hinaaro. Te haapapu maira oia i te faufaaraa e farii i ta ˈna tauturu ia riro mau tatou i roto, ei taata o ta tatou e parau ra i rapae. (Salamo 86:11) E te faaitoito nei oia ia tatou maoti te tiaturiraa o te oraora-maitai-raa tia roa i roto i te hoê ao apî parau-tia apitihia e te ora mure ore e faaohipahia no te tavini ia ˈna, te Atua mau hoê roa. Mai te peu e e tamau noa tatou i te farii i ta ˈna aratairaa ma te taiva ore, e parau mai oia ia tatou, mai ta ˈna i parau i ta ˈna ra Tamaiti e: “Ua mauruuru roa vau ia oe.”—Luka 3:22; Ioane 6:27; Iakobo 1:12.
Eaha ta outou pahonoraa?
◻ No te aha e mea pinepine te hiˈoraa o Iehova i ta ˈna mau tavini i te taa ê i to te taata?
◻ Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia taa eaha ta te Atua e ite ra ia hiˈopoa oia i to tatou mafatu?
◻ Eaha te huru tuatapaparaa o te tauturu ia tatou ia haapii i te mau manaˈo e ia paruru i to tatou mafatu?
◻ No te aha e mea faufaa eiaha noa ia ite eaha ta te Atua e parau ra, ia ite atoa râ i to ˈna mau manaˈo?
◻ No te aha tatou e pure ai e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau [mafatu]”?
[Hohoˈa i te api 16]
Ia haapii outou, a tutava i te farii i te mau manaˈo e te mau huru hohonu o te Atua
[Hohoˈa i te api 18]
E rahi aˈe te mau manaˈo o Iehova “i te one tahatai”
[Faaiteraa i te tumu]
Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.