VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 1/10 api 10-15
  • Ua ite mau anei te Atua ia outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua ite mau anei te Atua ia outou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • O tei ite i to tatou mau haerea atoa
  • Noa ˈtu e teihea ra tatou, e nehenehe te Atua e tauturu mai ia tatou
  • O tei taa mau i to tatou huru
  • ‘Ua taa ê to tatou hamaniraahia’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E tutava anaˈe i te hiˈo ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Te haapiiraa Iona no nia i te aroha o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ua huti mai oia i te haapiiraa i ta ˈna mau hape
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 1/10 api 10-15

Ua ite mau anei te Atua ia outou?

“E Iehova, . . . ua ite oe i tau mau haerea atoa nei.”—SALAMO 139:1, 3.

1. Eaha te faito o te manaˈo ra e ‘eita vetahi e taa ra’ i te mau hepoheporaa, te mau fifi, e te mau haapeapearaa o ta tatou e farerei nei?

TE VAI ra anei te hoê taata o tei ite mau i te mau hepohepo, te mau haapeapearaa, e te mau fifi o ta outou e farerei ra? Na te ao nei, e mau mirioni taata, te feia apî e te feia paari, aita to ratou e utuafare aore ra e fetii no te haapao i te ohipa e roohia ra i nia ia ratou. I roto atoa i te mau utuafare, e rave rahi mau vahine—e te mau tane atoa—o te manaˈo nei e aita to ratou hoa faaipoipo e taa mau ra i te mau haapeapearaa o te faateimaha nei ia ratou. I te tahi mau taime, no to ratou fiu, e patoi atu ratou e: “Aita oe e taa ra ia ˈu!” E e rave rahi mau taurearea o tei faaoti e aita atoa e taata o te taa ra ia ratou. Teie râ, i rotopu i te feia o tei titau e ia taahia mai to ratou huru, te vai ra vetahi ua faufaahia to ratou oraraa i muri iho. Mea nafea?

2. Eaha te mea e tauturu i te feia haamori ia Iehova ia fanaˈo i te hoê oraraa faufaa mau?

2 No te mea ïa e, noa ˈtu e e taa papu mai te tahi atu mau taata i to ratou huru aore ra eita, te tiaturi nei ratou e te taa maira te Atua eaha ta ratou e farerei ra e, ei mau tavini no ˈna, eita ratou e faaruru i to ratou mau fifi o ratou anaˈe. (Salamo 46:1) Hau atu, maoti te Parau a te Atua apitihia e te tauturu a te mau matahiapo ara maite, e nehenehe ratou e ite na nia ˈtu i to ratou iho mau fifi. Te tauturu nei te mau Papai ia ratou ia taa e mea faufaa roa ta ratou taviniraa taiva ore i mua te aro o te Atua e te vai ra te hoê oraraa papu no a muri atu no te feia o tei tuu i to ratou tiaturiraa i nia ia ˈna e te mau faanahoraa o ta ˈna i rave na roto ia Iesu Mesia.—Maseli 27:11; Korinetia 2, 4:17, 18.

3, 4. (a) Nafea te taaraa e ‘o Iehova te Atua’ e ua ‘hamani’ oia ia tatou i tauturu ia tatou ia ite i te oaoa i roto i ta ˈna taviniraa? (b) No te aha tatou e tiaturi taatoa ˈi i te aupuru here mau a Iehova?

3 Ua ite paha outou i te irava i roto i te Salamo 100:2, e na ô ra e: “E haamori ia Iehova ma te oaoa; e haere mai i mua i tana aro ma te himene.” Ehia rahiraa taata e haamori mau nei ia Iehova mai teie te huru? Te horoahia ra te mau tumu papu no te na reira i roto i te irava 3, o te faahaamanaˈo maira e: “Ia ite hoi outou, o Iehova anaˈe ra te Atua; na ˈna tatou i hamani, e na ˈna hoi tatou; e taata no ˈna, e te mamoe no tana ra aua.” I roto i te papai Hebera, te faahitihia ra oia e te parau ra ʼElo·himʹ, e haapapu ra hoi i to ˈna rahi i te pae no te tiaraa hanahana, te tura, e te maitai roa. O ˈna anaˈe te Atua mau. (Deuteronomi 4:39; 7:9; Ioane 17:3) E ite to ˈna mau tavini i to ˈna tiaraa Atua, eiaha noa mai te hoê mea o tei haapiihia mai ia ratou tera râ mai te hoê mea o ta ratou i tamata roa e o ta ratou e haapapu ra na roto i te auraroraa, te tiaturiraa, e te paieti.—Paraleipomeno 1, 28:9; Roma 1:20.

4 No te mea e Atua ora o Iehova, e nehenehe ta ˈna e hiˈo i roto roa i to tatou mafatu, aita hoê mea o tei hunahia i to ˈna mata. Ua ite maitai oia i te mea e tupu ra i roto i to tatou nei oraraa. Ua taa ia ˈna eaha te tumu o te mau fifi o ta tatou e farerei nei e tae noa ˈtu te ahoaho i te pae feruriraa e i te pae no te mau manaˈo hohonu o te tupu mai. I te mea e o ˈna te Poiete, ua ite oia ia tatou hau aˈe ia tatou iho. Ua ite atoa oia nafea ia tauturu ia tatou ia arai i to tatou huru tupuraa e nafea ia horoa mai i te tamǎrûraa e vai tamau. E tauturu mai oia ia tatou ma te here—mai te hoê tiai mamoe o te tapea i te hoê pinia mamoe i roto roa ia ˈna—e te tiaturi ra hoi tatou ia ˈna ma to tatou mafatu atoa. (Maseli 3:5, 6; Isaia 40:10, 11) E nehenehe te tuatapaparaa i te Salamo 139 e tauturu rahi mai no te haapuai i teie tiaturi.

O tei ite i to tatou mau haerea atoa

5. Eaha te auraa ia ‘hiˈopoa’ Iehova ia tatou, e no te aha e mea au roa te reira?

5 Ma te mauruuru hohonu, ua papai te papai salamo ra o Davida e: “E Iehova, ua hiˈopoahia vau e oe e ua itea.” (Salamo 139:1) Ua papu ia Davida e e ere te ite o Iehova ia ˈna i te ite na nia nia noa. Aita te Atua e hiˈo ra ia Davida mai ta te mau taata ra e hiˈo, ma te haapao noa i to ˈna huru rapaeau, ta ˈna huru paraparau, aore ra to ˈna aravihi i te faataˈiraa i te kinura. (Samuela 1, 16:7, 18) Ua ‘hiˈopoa’ Iehova i te hohonuraa o te aau o Davida e ua na reira oia ma te tapitapi here mau no to ˈna maitairaa i te pae varua. Mai te peu e e tavini pûpûhia outou na Iehova, ua ite oia ia outou mai ta ˈna i ite ia Davida ra. Aita anei te reira e haaputapû ra i roto ia outou i te mau manaˈo haamauruuru e te mǎtaˈu?

6. Nafea te Salamo 139:2, 3 ia faaite e ua ite Iehova i te mau mea atoa o ta tatou e rave nei, e tae noa ˈtu to tatou mau manaˈo atoa?

6 Ua hohora-pauroa-hia te mau ohipa a Davida i mua i te aro o Iehova, e ua taa maitai ia Davida i te reira. “Ua ite oe i tau parahiraa i raro e tau tiaraa i nia,” o ta te papai salamo ïa i papai. “Ua ite oe i to ˈu nei manaˈo i te atea ê ra. Ua paheru oe i to ˈu haerea e tau taotoraa i raro, e ua ite oe i tau mau haerea atoa nei.” (Salamo 139:2, 3) I te mea e tei nia o Iehova i te raˈi, i te atea ê i te fenua ra, aita te reira e tapea ra ia ˈna ia ite eaha ta Davida e rave ra aore ra eaha to ˈna mau manaˈo. Ua “paheru” oia, oia hoi ua hiˈopoa maite oia, i te mau ohipa a Davida, i te rui e te ao, ia ite oia i to ratou huru mau.

7. (a) Ma te faaohipa i te mau ohipa i tupu i roto i te oraraa o Davida, a faataa mai na i te tahi o te mau mea i roto i to tatou oraraa ta te Atua i ite. (b) Nafea to tatou iteraa i te reira ia ohipa i nia ia tatou?

7 I te taime a turai ai to ˈna here no te Atua e to ˈna tiaturi i To ˈna ra mana i te taurearea ra o Davida ia pûpû ia ˈna no te aro atu i te aito Philiseti ra o Golia, ua ite o Iehova i te reira. (Samuela 1, 17:32-37, 45-47) I muri iho, i te taime a mauiui ai te mafatu o Davida i te hiˈo-ino-raa o te taata, i te taime a rahi roa ˈi te taiâ e ua taˈi roa ˈtura oia i te po, ua tamǎrûhia oia i to ˈna iteraa e te faaroo maira Iehova i ta ˈna piiraa. (Salamo 6:6, 9; 55:2-5, 22) Oia atoa, i te taime a turai ai to ˈna mafatu î i te mauruuru ia Davida ia feruri hohonu no nia ia Iehova i te hoê po aita to ˈna taoto i topa, ua ite maitai o Iehova i te reira. (Salamo 63:6; a faaau i te Philipi 4:8, 9.) I te hoê po, i to Davida mataitairaa ˈtu i te vahine a te hoê taata tapiri e hopu ra i te pape, ua ite atoa o Iehova i te reira, e ua ite oia i te ohipa i tupu i to Davida vaiihoraa, noa ˈtu e no te hoê taime poto noa, i te hinaaro hara ia haamoe i te Atua i roto i to ˈna mau manaˈo. (Samuela 2, 11:2-4) I muri aˈe, i to te peropheta ra o Natana tonoraahia no te haamaramarama ia Davida i mua i te ino o ta ˈna hara, aita noa o Iehova i faaroo i te mau parau no roto mai i te vaha o Davida, ua ite atoa râ oia i te mafatu tatarahapa no reira mai hoi teie mau parau i te matararaa mai. (Samuela 2, 12:1-14; Salamo 51:1, 17) Eita anei te reira e tia ia haaferuri maite ia tatou no nia i te vahi ta tatou e haere ra, te ohipa ta tatou e rave ra, e te mea e vai ra i roto i to tatou mafatu?

8. (a) Nafea te mau ‘parau o to tatou arero’ ia ohipa i nia i to tatou tiaraa i mua i te Atua? (b) Nafea ia faatitiaifaro i te mau paruparu ia faaohipa anaˈe tatou i to tatou arero? (Mataio 15:18; Luka 6:45)

8 I te mea e ua ite te Atua i te mau mea atoa o ta tatou e rave ra, eiaha ïa tatou e maere i te mea e ua ite atoa oia nafea tatou ia faaohipa i te hoê melo o te tino huˈa roa mai te arero ra. Ua taa i te Arii ra o Davida i te reira, e ua papai oia e: “E aita roa e parau o roto i tau vaha i toe i te itea-hua-hia e oe, e Iehova.” (Salamo 139:4) Ua papu maitai o Davida e te feia o tei fariihia ei manihini i roto i te sekene o Iehova, o te feia ïa o tei ore i faaino ia vetahi ê e o tei ore i faaohipa i to ratou arero no te haaparare i te mau parau iino o te haaviivii hoi i te hoê hoa piri. Te feia o ta Iehova e farii, o te feia ïa o te faaite i te parau mau e tae noa ˈtu i roto i to ratou mafatu. (Salamo 15:1-3; Maseli 6:16-19) Eita hoê i rotopu ia tatou e nehenehe e haavî i to ˈna arero ma te tia roa, teie râ aita o Davida i faaoti ma te paruparu e eita ta ˈna e nehenehe e rave i te tahi mea no te haamaitai ia ˈna. Ua horoa oia e rave rahi taime no te papai e no te himene i te mau salamo arueraa ia Iehova. Ua farii atoa oia ma te huna ore e te titau ra oia i te tauturu e no reira oia i pure ai i te Atua. (Salamo 19:12-14) Te titau atoa ra anei tatou ia pure no nia i to tatou faaohiparaa i to tatou arero?

9. (a) Eaha ta te faataaraa a te Salamo 139:5 e faaite ra no nia i te hohonuraa o te ite o te Atua ia tatou nei? (b) E nehenehe tatou e tiaturi i te aha?

9 Aita o Iehova e ite maira ia tatou aore ra i to tatou huru tupuraa e te hoê huru hiˈoraa taotiahia. Te ite nei oia i te hohoˈa taatoa, na te mau pae atoa. Ma te rave mai i te hiˈoraa o te hoê oire i haaatihia, ua papai o Davida e: “Ua haapunihia vau [e oe] i muri e i mua.” No Davida, e ere te Atua i te hoê enemi e haaati ra ia ˈna; e tiai ara maite râ oia. “E ua tuu oe i to rima i nia ia ˈu,” o ta Davida ïa e parau atoa ra, ma te faaite i te faatereraa e te parururaa a te Atua i faatupuhia no te maitai mure ore o te feia e here ra ia ˈna. “To oe ra ite eita ïa e noaa ia ˈu; eita e taea ia ˈu i te teitei,” o ta Davida ïa i farii. (Salamo 139:5, 6) No te rahi e te hohonu o te ite o te Atua i to ˈna mau tavini, eita e naeahia ia tatou ia taa i te reira. Teie râ, ua navai to tatou ite no te tiaturi e te taa mau ra Iehova ia tatou e ua hau roa te tauturu o ta ˈna e horoa maira i te maitai.—Isaia 48:17, 18.

Noa ˈtu e teihea ra tatou, e nehenehe te Atua e tauturu mai ia tatou

10. Eaha te parau mau faaitoito e horoahia i roto i te faahohoˈaraa a te Salamo 139:7-12?

10 Ma te hiˈo i te aupuru here o Iehova i roto i te tahi atu faito, te na ô râ te papai salamo e: “E haere tia vau nei i hea e moe ai i to varua? e maue tia vau i hea e ore ai oe i ite mai ai?” Aita o ˈna e hinaaro ra e tapuni ia Iehova; maoti râ, ua ite oia e noa ˈtu eaha te vahi o ta ˈna e haere, e ite Iehova e, na roto i te varua moˈa, e tauturu mai oia ia ˈna. “Ia paiuma vau i nia i te mau raˈi ra,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “tei reira oe! ia hohora vau i tau roi i hade, inaha, tei reira atoa oe! Ia rave au i te pererau o te poipoi, a parahi ai i te hopea mai o te miti ra; na to rima e aratai ia ˈu i reira, e na to rima atau e mau mai ia ˈu. Ia parau vau e, Na te pouri e tapoˈi mai ia ˈu, e riro te rui nei ei maramarama i te haaatiraa mai ia ˈu. Aita ra e mea e moe ia oe i te pouri; ia oe ra, hoê â huru anaana to te rui e to te ao; hoê â huru te pouri e te maramarama.” (Salamo 139:7-12) Aita e vahi ta tatou e nehenehe e haere, aita e huru tupuraa ta tatou e farerei, o te huna ia tatou i te mata o te Atua aore ra o te tapea i to ˈna varua ia tauturu ia tatou.

11, 12. (a) Noa ˈtu e ua moehia ia Iona no te tahi taime, nafea te aravihi o Iehova ia ite e ia tauturu mai i te haapapuraahia i roto i te hiˈoraa o Iona? (b) Nafea te aamu o Iona ia tauturu ia tatou?

11 I te hoê taime, ua moehia i te peropheta ra o Iona i te reira. Ua tono o Iehova ia ˈna ia poro i te nunaa o Nineve. No te tahi tumu, ua manaˈo oia e eita teie hopoia e maraa ia ˈna. Peneiaˈe no te roo haavî uˈana a to Asura, ua mehameha o Iona i te haere atu e tavini i Nineve. No reira, ua tamata oia i te tapuni. I te vahi tapaeraa pahi no Iopa, ua faaau ihora oia i te hoê tere na nia i te hoê pahi e fano ra i Taresisa (mea pinepine i te parauhia e o te fenua Paniora, hau atu i te 3 500 kilometera i te pae tooa o te râ o Nineve). Noa ˈtu râ, ua ite o Iehova ia ˈna i te paiumaraa i nia i te pahi e te haereraa ˈtu e taoto i raro i te hâti. Ua ite atoa te Atua e teihea roa o Iona i to ˈna taoraraahia i muri iho na nia mai i te pahi, e ua faaroo o Iehova ia Iona i te tǎpǔraa i roto i te opu o te iˈa rahi e e faatura oia i ta ˈna mau euhe. I to ˈna tutuharaahia i nia i te fenua, ua horoa-faahou-hia na Iona i te hoê ravea no te faaî i ta ˈna hopoia.—Iona 1:3, 17; 2:1–3:4.

12 E mea maitai aˈe hoi ahiri e ua tiaturi o Iona mai te omuaraa mai â i te varua o Iehova no te tauturu ia ˈna ia faaî i ta ˈna hopoia! I muri iho râ, ua papai o Iona ma te haehaa i to ˈna aamu, e ua tauturu teie faatiaraa e rave rahi mau taata mai reira mai â ia faaite i te tiaturi ia Iehova, o tei ore hoi i noaa ohie mai ia Iona.—Roma 15:4.

13. (a) Eaha te mau hopoia ta Elia i faaî ma te haapao maitai hou oia e horo ai i te Arii vahine ra o Iezebela? (b) Mea nafea to Iehova tautururaa ia Elia i to ˈna tapuniraa i rapaeau i te fenua o Iseraela?

13 Mea taa ê rii te aamu o Elia. Ua afai oia ma te haapao maitai i te poroi a Iehova e e roohia o Iseraela i te paura ei faautuaraa no ta ˈna mau hara. (Te mau arii 1, 16:30-33; 17:1) Ua turu oia ma te mǎtaˈu ore i te haamoriraa mau i roto i te aimǎrôraa i rotopu ia Iehova e ia Baala i te Mouˈa Karemela ra. E ua faahope oia na roto i te taparahiraa o na peropheta e 450 a Baala i te peho o te pape ra no Kisona. Teie râ, i to te Arii vahine ra o Iezebela horeoraa i roto i to ˈna riri e haapohe ia Elia, ua faarue atura o Elia i te fenua. (Te mau arii 1, 18:18-40; 19:1-4) Tei pihai iho anei Iehova ia ˈna no te tauturu ia ˈna i taua taime fifi ra? Oia mau. Ahiri e ua paiuma o Elia i nia i te hoê mouˈa teitei, mai te mea e tei nia oia i te raˈi; ahiri e ua tapuni oia i roto i te hoê ana i raro i te fenua, mai te mea e tei roto oia ia Hade; ahiri e ua horo oia i te tahi motu atea i te vitivitiraa o te maramarama e hiti i nia i te fenua atoa i te aahiata ra—e vai noa te rima o Iehova i nia ia ˈna no te haapuai e no te aratai ia ˈna. (A faaau e te Roma 8:38, 39.) E ua haapuai mau â o Iehova ia Elia eiaha noa e te maa no to ˈna tere oia atoa râ e te mau faaiteraa faahiahia o To ˈna puai ohipa. Na roto i teie faaitoitoraa, ua haamata ˈtura o Elia i ta ˈna hopoia peropheta no muri iho.—Te mau arii 1, 19:5-18.

14. (a) No te aha e mea hape ia faaoti e tei te mau vahi atoa te Atua? (b) I roto i teihea mau huru tupuraa to Iehova tautururaa ma te here i ta ˈna mau tavini i teie nei tau? (c) No te aha e nehenehe ai e parau e ahiri tei roto tatou i Hade, tei reira atoa te Atua?

14 E ere te auraa o te mau parau tohu i roto i te Salamo 139:7-12, e te vai ra te Atua i te mau vahi atoa, e te tia tino ra oia i te mau vahi atoa i te mau taime atoa. Te faaite papu ra te mau Papai e e ere mai te reira te huru. (Deuteronomi 26:15; Hebera 9:24) Teie râ, eita ta ˈna mau tavini e ore e naeahia ia ˈna. E parau mau te reira no te feia o tei haere i te mau fenua atea no ta ratou mau tuhaa taviniraa teotaratia. E parau mau te reira no te mau Ite taiva ore i roto i te mau aua tapearaa Nazi i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e e parau mau atoa no te mau mitionare o tei tapeahia i te fare auri i Taina i te pae hopea o te mau matahiti 1950 e i te omuaraa o te mau matahiti 1960. E parau mau no to tatou mau taeae e mau tuahine here i Afirika no Ropu o tei horo pinepine i to ratou mau oire iti, e tae noa ˈtu i to ratou fenua. Mai te peu e e titauhia, e nehenehe o Iehova e faatoro atu i to ˈna rima i Hade, te menema, e e faahoˈi mai i te feia taiva ore na roto i te tia-faahou-raa.—Ioba 14:13-15; Luka 20:37, 38.

O tei taa mau i to tatou huru

15. (a) Mai teihea taime e nehenehe ai Iehova e hiˈo i to tatou tupuraa? (b) Eaha te hohonuraa o te ite o te Atua ia tatou nei, e itehia i roto i te faahitiraa a te papai salamo no nia i te mau mape?

15 Ma te faauruahia mai, te huti ra te papai salamo i to tatou ara-maite-raa i nia i te mea e ua ite ê na te Atua ia tatou hou tatou e fanauhia ˈi, i te na ôraa e: “Na oe i hamani i to roto ia ˈu ra [to ˈu mau mape]; na oe i tapoˈi ia ˈu i roto i te opu o tau metua vahine ra. E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.” (Salamo 139:13, 14) E faatupu te anoiraa o te mau huru no ǒ mai i to tatou metua tane e to tatou metua vahine i te taime o te tôraa, i te hoê hohoˈa o te ohipa hohonu i nia i to tatou mau ravea i te pae tino e i te pae feruriraa. Ua ite te Atua i teie mau ravea. I roto i teie salamo, te faahiti-taa-ê-hia ra te mau mape, e faaohipa-pinepine-hia hoi i roto i te mau Papai no te faahohoˈa i te mau tuhaa hohonu roa ˈˈe o to tatou nei huru taata.a (Salamo 7:9; Ieremia 17:10) Ua ite ê na Iehova i teie mau tuhaa no nia ia tatou hou aˈe tatou e fanauhia ˈi. O ˈna atoa o tei hamani ma te aroha i te tino taata ia nehenehe te hoê taoˈa tahi ora i tôhia i roto i te opu o te metua vahine e faatupu mai i te hoê vairaa paruruhia no te “tapoˈi” i te aiû oti ore e no te paruru ia ˈna a tupu ai oia i te rahi.

16. (a) Mea nafea te Salamo 139:15, 16 i te haapapuraa i te ite hohonu o te mata o te Atua? (b) No te aha te reira e faaitoito ai ia tatou?

16 E ma te haapapu i te mana o te mata o te Atua no te hiˈo hohonu, te na ô faahou ra te papai salamo e: “To ˈu nei [mau ivi], aore ïa i moe ia oe, a hamanihia ˈi au i te vahi moe ra, e a rave nehenehehia ˈi, i te vahi haehaa o te fenua nei [e parau teie na te rohipehe no nia i te opu o te metua vahine, ma te faahiti atoa râ i te poieteraahia o Adamu mai roto mai i te repo]. Ua ite to mata ia ˈu i to ˈu vai-oti-ore-raa ra; e ua oti to ˈu mau melo atoa ra i te papaihia i roto i te buka na oe; i te mau mahana atoa te raveraahia [te mau vaehaa o te tino], e aore roa te hoê [vaehaa taa ê o te tino] i toe.” (Salamo 139:15, 16) Aita e feaaraa—noa ˈtu e e taa mai te taata ia tatou aore ra eita, e te taa maira o Iehova. Nafea te reira ia ohipa i nia ia tatou?

17. Ia taa ia tatou e mea faahiahia te mau ohipa a te te Atua, eaha ta te reira e turai ia tatou ia rave?

17 Ua farii te taata i papai i te Salamo 139 e mea faahiahia mau te mau ohipa a te Atua o ta ˈna e faataa ra. Te reira atoa anei to outou huru? E turai te hoê mea faahiahia i te hoê taata ia feruri hohonu aore ra ia faaite i te ara-maite-raa taa ê. Te reira atoa to outou huru i mua i te mau ohipa a Iehova i roto i te poieteraa materia. (A faaau e te Salamo 8:3, 4, 9.) Te reira atoa anei to outou manaˈo i te mea o ta ˈna i rave i to ˈna haamauraa i te Basileia Mesia, i te mea o ta ˈna i rave i to ˈna raveraa ia porohia te parau apî maitai na te fenua atoa nei, e mea nafea ta ˈna Parau ia faataui i te huru o te mau taata?—A faaau e te Petero 1, 1:10-12.

18. Mai te peu e e mea putapû na tatou te mau ohipa a te Atua, nafea te reira ia ohipa i nia ia tatou?

18 Ua tamata anei outou e mea maere mau â ia feruri anaˈe tatou i te ohipa a te Atua, e e faatupu te reira i te hoê mǎtaˈu maitai i roto ia outou, hoê o te faaitoito puai ia outou, hoê o te ohipa hohonu i nia i to outou huru taata e i nia i ta outou huru faaohiparaa i to outou oraraa? (A faaau i te Salamo 66:5.) Mai te peu e e, e turai to outou mafatu ia outou ia haamaitai ia Iehova, ia arue ia ˈna, ia imi i te mau ravea no te faaite ia vetahi ê i ta ˈna ra opuaraa e te mau mea faahiahia o ta ˈna i faaherehere no te feia e here ra ia ˈna.—Salamo 145:1-3.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo Insight on the Scriptures, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., Buka 2, api 150.

Eaha ta outou pahonoraa?

◻ Nafea te iteraa e ‘o Iehova te Atua’ ia tauturu ia tatou ia tavini ia ˈna ma te oaoa?

◻ Nafea te manaˈo e ua ite te Atua i te mau mea atoa o ta tatou e rave ra ia ohipa i nia i to tatou oraraa?

◻ No te aha e mea faaitoito ia ite e te hiˈo noa maira Iehova ia tatou?

◻ No te aha e nehenehe te Atua e ite ia tatou mai tei ore e naeahia i te taata?

◻ No te aha te hoê haapiiraa mai teie te huru e turai ai ia tatou ia haamaitai ia Iehova?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono