Ua turu te Tiribuna teitei no Europa i te tiaraa ia poro i Heleni
NO TE aha te hoê taata o tei faaturahia e to ˈna mau taata tapiri i tapeahia ˈi hau atu i te 60 taime mai te matahiti 1938 mai â? No te aha teie fatu fare toa haerea tia no te motu Heleni ra o Kereta i hopoihia ˈi i mua i te mau tiribuna Heleni e 18 taime e i tapeahia ˈi hau atu i te ono matahiti i roto i te fare auri? E, no te aha teie metua tane itoito, o Minos Kokkinakis, i faataa-ê-hia ˈi i ta ˈna vahine e ta ˈna e pae tamarii e i hopoi-ê-hia ˈi i roto e rave rau mau motu tapearaa?
Te tumu rahi, o te mau ture ïa i faaotihia i te mau matahiti 1938 e 1939 e opani ra ia haaparare i to ˈna faaroo. Ua haamauhia teie mau ture na te faatere haavî Heleni ra o Ioannis Metaxas, o tei ohipa i raro aˈe i te mana o te Ekalesia orthodoxe Heleni.
Ei faahopearaa no teie faatureraa, mai te matahiti 1938 e tae mai ai i te matahiti 1992, ua ravehia e 19 147 tapearaa i nia i te mau Ite no Iehova, e ua faaoti te mau tiribuna i te mau utua o tei naeahia ia amui-anaˈe-hia e 753 matahiti, e e 593 tei rave-mau-hia. Ua tupu teie mau ohipa atoa no te mea te pee nei te mau Ite i Heleni, e na te mau vahi atoa, i te mau faaueraa a Iesu Mesia “e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa” o ta ˈna i faaue mai.—Mataio 28:19, 20.
Tera râ, i te 25 no me 1993, ua noaa mai te hoê re rahi no te tiamâraa o te haamoriraa! I taua taio mahana ra, ua turu te Tiribuna o te mau tiaraa o te taata no Europa i Strasbourg, i te fenua Farani, i te tiaraa o te melo tivila Heleni ia haapii atu i ta ˈna mau tiaturiraa ia vetahi ê. Na roto i teie faaotiraa, ua haamau teie tiribuna teitei no Europa i te mau parururaa rahi i nia i te tiamâraa i te pae faaroo o te faatupu i te hoê mana hohonu i nia i te oraraa o te mau taata na te mau vahi atoa.
E hiˈo anaˈe na tatou i te mau tupuraa, e tae noa ˈtu te mau ohipa haama i faaoromaihia e te hoê anaˈe melo tivila Heleni, o tei aratai i teie faaotiraa faufaa mau a te tiribuna.
Mea nafea te haamataraa mai
I te matahiti 1938, ua riro mai teie melo tivila o Minos Kokkinakis, ei Ite no Iehova matamua o tei faautuahia na nia i te ture Heleni o tei faariro i te haaparareraa i to ˈna faaroo ei hapa ino mau. Ma te ore oia e haavahia, ua hopoi-ê-hia oia e 13 avaˈe i roto i te motu Amorgos no te Miti Egée. I te matahiti 1939, ua faautuahia oia e piti taime, e ua tapeahia oia i te fare auri e piti avaˈe e te afa i na taime toopiti atoa ra.
I te matahiti 1940, ua hopoi-ê-hia o Kokkinakis e ono avaˈe i nia i te motu no Melos. I te matahiti i muri iho, i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua tapeahia oia i roto i te fare auri faehau no Ateno hau atu i te 18 avaˈe. No nia i teie area taime, te haamanaˈo ra oia e:
“Ua haere noa te ereraa i te maa i te inoraa. No to matou paruparu, aita ta matou e nehenehe faahou e haere. Ahiri e aita te mau Ite no Ateno e no Piraeus o tei afai mai i te maa na matou na roto i ta ratou mau ravea haihai roa, ua pohe ïa matou.” I muri aˈe, i te matahiti 1947, ua faautua-faahou-hia e ua tapea-faahou-hia oia e maha avaˈe e te afa i te fare auri.
I te matahiti 1949, ua hopoi-ê-hia o Minos Kokkinakis i te motu no Makrónisos, e iˈoa mehameha teie i roto i te feruriraa o te mau Heleni no te fare auri e vai ra i reira. I rotopu i na 14 000 feia mau auri tei tapeahia i tera tau i Makrónisos, e 40 ïa Ite to roto. Te na ô ra te buka parau paari Heleni Papyros Larousse Britannica e: “Ua riro te mau ravea haamauiuiraa taehae, . . . te huru oraraa, o te ore roa e nehenehe e fariihia i roto i te hoê nunaa tiaraa tura, e te haerea hairiiri o te mau tiai i nia i te feia mau auri . . . ei ohipa haama i roto i te aamu no Heleni.”
Ua faataa mai o Kokkinakis, o tei faaea hoê matahiti i roto i te fare auri no Makrónisos, i te mau huru tupuraa: “E uiui na te mau faehau, e au hoi ratou i te mau melo o te Tiribuna hairesi katolika i te feia mau auri tataitahi mai te poipoi e ia po noa ˈtu. Aita e parau no te faataa i te mau haamauiuiraa o ta ratou i rave. E rave rahi feia mau auri o tei inohia to ratou upoo; ua haapohehia vetahi; e mea rahi o tei hapepahia te tino. I roto i taua mau po riaria mau ra a faaroo noa ˈi matou i te mau auê e te tuôtuô o te feia e haamauiuihia ra, e pure amui na matou.”
I muri aˈe i to ˈna oraraa mai i te mau hamani-ino-raa i Makrónisos, e ono â taime to Kokkinakis tapearaahia i roto i te mau matahiti 1950 e ua mau oia hoê ahuru avaˈe i te fare auri. I te mau matahiti 1960, ua tapeahia oia e maha taime faahou â e ua faautuahia oia e vau avaˈe fare auri. A haamanaˈo râ, hoê noa ïa taata o Minos Kokkinakis i rotopu i te mau hanere Ite no Iehova o tei tapeahia i roto i te roaraa o te mau matahiti e o tei tuuhia i roto i te fare auri no te mea ua faaite ratou i to ratou faaroo ia vetahi ê!
Mea nafea hoi te mau ohipa riaria tia ore i ravehia i nia i te mau Ite no Iehova i Heleni i te afairaahia i mua i te Tiribuna o te mau tiaraa o te taata no Europa?
Te haavaraa tei riro ei hiˈoraa
Ua haamata mai teie tupuraa i te 2 no mati 1986. I taua mahana ra, ua haere o Minos Kokkinakis, tei tatuhaahia i ta ˈna ohipa e e 77 matahiti to ˈna i reira, e ta ˈna vahine i te fare o Georgia Kyriakaki Vahine i Sitia, i Kereta. Ua faaara ˈtura te tane a Kyriakaki Vahine, e taata himene oia i te ekalesia orthodoxe no taua vahi ra, i te mutoi. Ua haere mai te mau mutoi e ua tapea ratou ia Kokkinakis Tane raua o Kokkinakis Vahine, e ua afaihia raua i te fare mutoi. Ua titauhia raua ia faaea i reira i taua po ra.
Eaha hoi te tumu raua i faahapahia ˈi? Hoê â ïa e tei faahapahia i nia i te mau Ite no Iehova e mau tausani taime i roto i na 50 matahiti na mua ˈtu, oia hoi ua haaparare raua i to raua faaroo. Te na ô ra te Pǎpǎ Ture Heleni (1975), Irava 13 e: “E opanihia te ohipa haaparareraa i te faaroo.” E rave na tatou i te ture Heleni, tuhaa 4, numera 1363/1938 e 1672/1939, o te faariro ra i te ohipa haaparareraa i te faaroo ei hapa ino mau. Te na ô ra oia e:
“Na roto i te parau ‘ohipa haaparareraa i te faaroo,’ te parauhia ra iho â te tahi tamataraa tahaa aore ra na roto i te tahi atu ravea no te faahepo i te mau tiaturiraa faaroo o te hoê taata e tiaturi ra i te hoê faaroo ê . . . , ma te titau e faaturori i teie mau tiaturiraa, na roto anei i te faaitoitoraa aore ra te tǎpǔraa e faaitoito aore ra te turu i te pae morare aore ra te tauturu i te pae materia, aore ra na roto i te mau ravea tia ore aore ra na roto i te faahemaraa ia ˈna no to ˈna mâuˈa, to ˈna tiaturi, to ˈna mau titauraa, to ˈna faito ite raro roa aore ra to ˈna huru vare haere noa.”
Ua faaroo te Tiribuna haava i te mau hapa ino mau i Lasithi, i Kereta, i te haavaraa i te 20 no mati 1986, e ua faaoti ihora e ua hape o Kokkinakis Tane raua o Kokkinakis Vahine i to raua haaparareraa i to raua faaroo. Ua faautuahia raua toopiti ra e maha avaˈe i roto i te fare auri. I to ˈna faautuaraa i teie nau feia, ua faaite te tiribuna e ua faahepo na feia parihia “i te mau tiaturiraa faaroo a te mau kerisetiano orthodoxe . . . na roto i te faahemaraa ia ratou i to ratou mâuˈa, to ratou faito ite raro roa e to ratou huru vare haere noa.” Ua faahapa-atoa-hia na feia parihia i to raua “faaitoitoraa [ia Kyriakaki Vahine] na roto i ta raua mau faataaraa paari, e te aravihi . . . ia taui i to ˈna mau tiaturiraa kerisetiano orthodoxe.”
Ua horo-faahou-hia teie faaotiraa i mua i te Tiribuna Hororaa no Kereta. I te 17 no mati 1987, ua faatiamâ te tiribuna no Kereta ia Kokkinakis Vahine tera râ ua tapea noa oia i te faautuaraa a ta ˈna tane, noa ˈtu e ua faaitihia mai ta ˈna utua fare auri i nia i te faito e toru avaˈe. Ua faaoti hoi te haavaraa e ua “faahema [o Kokkinakis Tane] na nia i te mâuˈa, te faito ite raro roa e te huru vare haere noa [o Kyriakaki Vahine].” Ua parauhia e “ua haamata [oia] i te taio i te mau irava no roto mai i te Papai Moˈa, e ua tatara oia ma te aravihi na roto i te hoê ravea aore roa ta te vahine kerisetiano ra, o tei erehia hoi i te ite i te haapiiraa faaroo, i nehenehe e patoi atu.”
Ma te faataa i to ˈna manaˈo patoi, ua papai te hoê o te mau haava horo e “e tia atoa ia faatiamâhia o Kokkinakis Tane i te mea e aita hoê haapapuraa e faaite ra e e vahine mâuˈa o Georgia Kyriakaki . . . i te haapiiraa kerisetiano orthodoxe, inaha ua faaipoipohia oia i te hoê taata himene pureraa, aore ra e faito ite raro roa to ˈna aore ra e vahine vare haere noa oia, ta te taata parihia e nehenehe e faahema e . . . e faahepo ia ˈna ia riro mai ei melo no te pǔpǔ faaroo a te mau Ite no Iehova.”
Ua horo faahou o Kokkinakis Tane i mua i te Tiribuna haavaraa hopea Heleni, te Tiribuna teitei roa ˈˈe no Heleni. Ua faaore râ teie tiribuna i te hororaa i te 22 no eperera 1988. No reira, i te 22 no atete 1988, ua tiaoro o Kokkinakis Tane i mua i te Apooraa o te mau tiaraa o te taata no Europa. Ua fariihia ˈtura ta ˈna aniraa i te 21 no febuare 1992, e ua faatiahia ia afaihia i mua i te Tiribuna o te mau tiaraa o te taata no Europa.
Te mau faahopearaa o te haavaraa
I te mea e e hau melo o Heleni i roto i te Apooraa no Europa, ua titauhia oia ia auraro i te mau Irava o te Faaauraa no Europa no te mau tiaraa o te taata. Te na ô ra te Irava 9 o te Faaauraa e: “E tiamâraa to te mau taata atoa ia fanaˈo i te tiamâraa o te manaˈo, o te haava manaˈo e o te haapaoraa; i roto i teie tiamâraa, te amuihia ra te tiamâraa ia taui i ta ˈna haapaoraa aore ra to ˈna tiaturiraa e te tiamâraa, o ˈna anaˈe aore ra i roto i te hoê pǔpǔ taata e vetahi ê e i mua i te aro o te taata aore ra i to ˈna aˈe pae, ia faaite i ta ˈna haapaoraa aore ra to ˈna tiaturiraa, na roto i te haamoriraa, te haapiiraa, te faaohiparaa e te faaturaraa.”
No reira, o te hau faatere Heleni atura te pae parihia i mua i te tiribuna no Europa. Ua parihia oia i te ofati-tahaa-raa i te tiaraa taata matamua o te hoê melo tivila Heleni ia faaohipa i te haapaoraa ma te peeraa i te faaueraa a Iesu Mesia, oia hoi, ‘e haapii e e faariro i te taata ei pǐpǐ.’ (Mataio 28:19, 20) Hau atu, ua parau te aposetolo Petero e: “E ua poroi iho [Iesu] ia matou e, e parau haere matou i te taata, e faaite hua ˈtu [i te parau].”—Ohipa 10:42.
Teie te upoo parau o te api rapaeau o te hoê numera taa ê no te matahiti 1992 a te vea Human Rights Without Frontiers, “Heleni—Ofatiraa tahaa i te mau tiaraa o te taata.” Ua faataa teie vea i te api 2 e: “O Heleni anaˈe te fenua i roto i te EC [Amuitahiraa no Europa] e i Europa, te vai ra ta ˈna te hoê faatureraa o te horoa i te mau utua e te mau faautuaraa fare auri i nia i te taata atoa e faaitoito i te tahi atu taata ia taui i ta ˈna haapaoraa.”
Te horuhoru ra ïa te manaˈo o te taata i roto iho e i rapaeau mai i te fare haavaraa. Eaha te faaotiraa e ravehia no nia i te ture Heleni e opani ra i te haapiiraa ˈtu i to ˈna mau tiaturiraa ia vetahi ê?
Rururaa i Strasbourg
Ua tae maira te mahana o te rururaa—25 no novema 1992. Mea rumaruma te raˈi i Strasbourg, e mea toetoe, tera râ, i roto i te Tiribuna, ua tia mai te mau auvaha paruru no te vauvau i ta ratou mau tatararaa ma te manaˈo tae. E piti hora te vauvauraahia te mau parau haapapuraa. Ua faahiti te taata toroa ture ra o Phedon Vegleris, e auvaha paruru oia no Kokkinakis, i te tumu mau o te fifi, i to ˈna aniraa e: ‘E tia anei teie ture opaniraa i haamauhia no te paruru i te mau melo o te Ekalesia Orthodoxe no Heleni ia farii i te tahi atu mau tiaturiraa faaroo, ia mana noâ e ia faaohipa-noa-hia?’
Ma te manaˈo feaa, ua ani ihora te taata toroa ture ra o Vegleris e: “Te aniani nei au e no te aha teie ture [no nia i te haaparareraa i te faaroo] e faaau ai i te faaroo orthodoxe e te mâuˈaraa e te ite ore. Ua aniani noa na vau e no te aha te faaroo orthodoxe e titau ai i te parururaa i mua i te mâuˈaraa, i te faufaa ore i te pae varua . . . O te mea teie o te faahuru ê nei e o te faahitimahuta nei ia ˈu.” Inaha, aita te tia a te hau faatere i nehenehe e horoa mai i te hoê noa ˈˈe hiˈoraa i reira ua faaohipahia teie nei ture i nia i te tahi taata ê atu i te mau Ite no Iehova.
Ua faaite te piti o te auvaha paruru a Kokkinakis, o Panagiotis Bitsaxis Tane, i te tano ore o teie ture no nia i te haaparareraa i te faaroo. Ua parau oia: “Te fariiraa i te mana o te tahi i nia i te tahi, o te hoê ïa titauraa matamua ia tupu te hoê aparauraa i rotopu e piti taata paari. Ahiri aita, tei roto atura ïa tatou i te hoê totaiete huru ê roa e au te taata i te mau animala mamû noa, e nehenehe ta ratou e feruri, eita râ ratou e faaite i to ratou manaˈo, e paraparau ratou tera râ eita ratou e taai i te tahi e te tahi, e ora ratou tera râ eita ratou e ora amui.”
Ua faataa atoa o Bitsaxis Tane e “ua faautuahia o Kokkinakis Tane eiaha ‘no te hoê ohipa o ta ˈna i rave’ [no] ‘to ˈna râ tiaraa taata.’” Ua faaite atura o Bitsaxis Tane e, aita noa te mau tiaraa o te tiamâraa i te pae faaroo i ofatihia, ua faaore-roa-hia râ.
Ua tamata te mau tia o te hau faatere Heleni i te faataa mai i te hoê hohoˈa taa ê roa i te tupuraa mau, ma te parau e ua riro o Heleni ei “paradaiso no te mau tiaraa o te taata.”
Te faaotiraa
Ua tae maira i te mahana tiai-maoro-hia i reira te faaotiraa e horoahia ˈi—25 no me 1993. Maoti e ono reo patoihia e toru reo, ua faaoti te Tiribuna e ua ofati te hau faatere Heleni i te tiamâraa i te pae faaroo o te taata e 84 matahiti ra o Minos Kokkinakis. Taa ê atu i te faatiamâraa i to ˈna oraraa i roto i te taviniraa i mua i te taata, ua fanaˈo oia e 14 400 dala marite ei faahoˈiraa i te mau faainoraa i ravehia i nia ia ˈna. Ua faarue te Tiribuna i te parau a te hau faatere Heleni e te faaohipa nei o Kokkinakis e te mau Ite no Iehova i te mau ravea faaheporaa ia tauaparau ratou no nia i to ratou mau tiaturiraa ia vetahi ê.
Noa ˈtu e e opani te Pǎpǎ Ture Heleni e te hoê ture Heleni tahito i te ohipa haaparareraa i te faaroo, ua faaoti te tiribuna teitei no Europa e eita e tano ia faaohipa i teie ture no te hamani ino i te mau Ite no Iehova. Aita hoi e tuea ra e te Irava 9 o te Faaauraa no Europa no nia i te mau tiaraa o te taata.
Ua faataa te faaotiraa a te tiribuna e: “Ua riro te haapaoraa ei tuhaa no te ‘tereraa faaapî-tamau-hia o te manaˈo taata nei’ e eita e tia ia manaˈo e e haapaehia oia i te mau paraparauraa huiraatira.”
Te na ô ra te hoê faataaraa turu a te hoê o na haava e iva e: “Eita teie ohipa . . . tei tatarahia mai ‘te itoito i te haaparareraa i to ˈna faaroo,’ e nehenehe e faautuahia; e ravea teie—e mea tiamâ i mua i te ture—no te ‘faaite i ta ˈna haapaoraa.’
“I roto i teie nei hiˈoraa, ua faautuahia te taata titau [o Kokkinakis Tane] no te mea noa e ua faaite oia i teie itoito, aita hoi oia i rave noa ˈˈe i te tahi hapa.”
Te mau faahopearaa o te faaotiraa
Te faaueraa maramarama i ravehia e te Tiribuna o te mau tiaraa o te taata no Europa oia hoi ia faaea te mau tia mana a te hau faatere Heleni i te faaohipa hape i te ture o te opani ra i te ohipa haaparareraa i te faaroo. Te tiaturihia nei e e auraro o Heleni i te faaueraa a te tiribuna e e faaea oia i ta ˈna mau hamani-ino-raa i nia i te mau Ite no Iehova.
Aita te mau Ite no Iehova e imi nei i te faaô i te mau tauiraa totiale aore ra e taui i te faanahoraa a te ture. To ratou tapitapiraa matamua, o te pororaa ïa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ei auraroraa i te faaueraa a Iesu Mesia. No te na reira, te oaoa nei ratou i te ‘paruru e i te haamana i te parau apî maitai i mua i te ture,’ mai ta te aposetolo Paulo i rave i te senekele matamua ra.—Philipi 1:7.
Ua riro te mau Ite no Iehova ei mau melo tivila o te auraro i te ture i roto i te mau fenua atoa o ta ratou e ora ra. Na nia ˈtu râ i te mau mea atoa, ua titauhia ratou ia auraro i te ture a te Atua ia au i tei papaihia i roto i te Bibilia Moˈa. No reira, mai te peu e e opani te ture i roto i te hoê fenua ia ratou ia faaite i to ratou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia i te taata, e tia ïa ia ratou ia rave mai i te tiaraa a te mau aposetolo o tei parau e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 5:29.
[Tumu parau tarenihia i te api 28, 29]
HAMANI-INO-RAA RAHI ATU Â NO Ǒ MAI I TE MAU UPOO HAAPAORAA RA
E mau ahuru matahiti to te mau upoo haapaoraa i Heleni tamataraa i te “faatia i te hamani ino i te ture ra.” (Salamo 94:20) Ua faatitiaifarohia te tahi atu hiˈoraa i nia i te motu no Kereta aita i maoro aˈenei. I te matahiti 1987 ra, ua pari te hoê epikopo no taua vahi ra e e 13 perepitero, e iva Ite i to ratou haaparareraa i to ratou faaroo. E inaha, i te 24 no tenuare 1992, ua haavahia ˈtura teie ohipa.
Ua î roa te piha haavaraa i te taata. Fatata e 35 perepitero o tei haere mai no te turu i te mau faahaparaa. Teie râ, ua rave-ê-na-hia te rahiraa o te mau parahiraa e te mau Ite o tei haere mai e faaitoito i to ratou mau taeae kerisetiano. Na mua roa ˈˈe te haavaraa e haamata ˈi, ua faahiti te auvaha paruru a te feia i parihia i te mau hapa rahi i te pae no te ture i ravehia e te feia faahapa.
Te faahopearaa, ua haere atura te feia i roto i teie ohipa i rapae no te hoê apooraa omoe. I muri aˈe te hoê paraparauraa e piti hora e te afa, ua faaite aˈera te Peretiteni o te Tiribuna e ua tano te auvaha paruru o te feia i parihia. No reira, ua faaorehia ˈtura te mau pariraa i nia i na Ite e iva! Ua faaoti oia e e tia ia haamata faahou te mau maimiraa no te faataa ahiri e ua hape iho â te feia i parihia i te ohipa haaparareraa i to ratou faaroo.
I te otiraa iho â teie faaararaa, ua huehue roa te piha haavaraa. Ua haamata ˈtura te mau perepitero i te tuôtuô i te mau parau haamǎtaˈuraa e te mau parau ino. Ua aro atu te hoê perepitero i te auvaha paruru a te mau Ite no Iehova e te hoê satauro e ua tamata oia i te faahepo ia ˈna ia haamori i te reira. Ua haere mai te mau mutoi e ua nehenehe atura te mau Ite e faarue i teie vahi ma te peapea ore.
I muri aˈe i te faaoreraahia te haavaraa, ua faaineine ihora te auvaha ture faahapa i te hoê pariraa apî i nia i na Ite e iva. Ua faaotihia e e tupu te haavaraa i te 30 no eperera 1993, e toru noa hebedoma hou te Tiribuna o te mau tiaraa o te taata no Europa e horoa ˈi i ta ˈna faaotiraa i roto i te haavaraa a Kokkinakis. I reirâ, e rave rahi mau perepitero o tei haere mai.
Ua tuu aˈera te mau auvaha paruru o na Ite e iva i te patoiraa e aita te feia pari i te mau Ite i roto i te piha haavaraa. I roto i to ˈna ru no te faaineine i te hoê pariraa apî, ua rave te auvaha ture faahapa i te hoê hape rahi, aita hoi o ˈna i hapono i te mau poroi titauraa i te feia pari. No reira, ua ani atura te mau auvaha paruru a te mau Ite i te tiribuna ia faaore i te haavaraa ia au i teie hape rahi.
I reira, ua faarue aˈera te mau haava i te piha haavaraa e ua paraparau atura ratou fatata hoê hora. I to ratou hoˈiraa mai, ua faaite ihora te Peretiteni o te Tiribuna, ma te piˈo i to ˈna upoo i raro, e ua faaorehia te mau pariraa atoa i nia i na Ite e iva ra.
Ua mauruuru roa te mau Ite no Heleni i te faahopearaa o teie haavaraa, e tae noa ˈtu no te faaotiraa a te Tiribuna o te mau tiaraa o te taata no Europa i roto i te haavaraa a Kokkinakis i te 25 no me o teie nei matahiti. Te pure nei ratou e, ei faahopearaa no teie mau upootiaraa i mua i te ture, e nehenehe ta ratou e ora i to ratou oraraa kerisetiano ‘ma te hau, te peapea ore, ma te paieti e te tura.’—Timoteo 1, 2:1, 2.
[Hohoˈa i te api 31]
Minos Kokkinakis e ta ˈna vahine