Te taairaa—E ere noa ïa te paraparauraa
A FERURI na i te hoê pǔpǔ taata ratere o te mataitai ra i te hoê fenua nehenehe mau. Noa ˈtu e te hiˈo ra te pǔpǔ taatoa i te hoê â hohoˈa, e ite te taata tataitahi i te hoê mea taa ê. No te aha? No te mea te tia ra te taata tataitahi i te hoê vahi mataitairaa taa ê. Aita e piti taata e tia ra i te hoê â vahi. Hau atu, eita te mau taata atoa e hiˈo ra i te hoê â vaehaa. E ite hoi te taata tataitahi i te hoê tuhaa o te huti taa ê i to ˈna anaanatae.
Hoê â huru i roto i te faaipoiporaa. Noa ˈtu e e tano maitai na hoa faaipoipo, e ere hoê â to raua manaˈo no nia i te mau mea. Mea taa ê te tane e te vahine i te pae no to raua mau manaˈo hohonu, to raua tamariiriiraa ra, e te mana o to raua utuafare fetii. E nehenehe te mau huru hiˈoraa tuea ore e noaa mai, e riro ei tumu no te mau tatamaˈiraa mauiui mau. Ua faaite te aposetolo Paulo ma te huna ore e: “E farerei te feia e faaipoipo i te mauiui e te peapea.”—Korinetia 1, 7:28, The New English Bible.
E titau te taairaa e ia tutava te mau hoa no te anoi i teie mau taa-ê-raa i roto i te hoê tahoêraa ia riro raua ei hoê. E titau te reira e ia faataa raua i te taime no te paraparau. (A hiˈo i te tumu parau i te api 7.) E ere râ te reira anaˈe.
Te faaiteraa i te haapao
Te na ô ra te hoê maseli a te Bibilia e: “Na te aau o te taata paari i faaite i te vaha i te haapao, e na te reira e faaite i te vaha i te ite.” (Maseli 16:23) Te parau Hebera i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ‘e faaite i te haapao’ oia hoi te auraa tumu, te araraa, te faito-maitai-raa i te mau ohipa i roto i te feruriraa. No reira, te pu o te taairaa manuïa, o te mafatu ïa, eiaha râ te vaha. Te hoê taata aravihi i te faatupuraa i te taairaa, e ere noa ïa oia i te hoê taata paraparau; e tia ia ˈna ia riro ei taata faaroo o te taa i te huru o vetahi ê. (Iakobo 1:19) E tia ia ˈna ia ara i te mau manaˈo hohonu e te mau tuhaa e tapuni ra i muri mai i te huru rapaeau o to ˈna hoa.—Maseli 20:5.
Nafea? I te tahi mau taime, e nehenehe e ravehia na roto i te hiˈopoaraa i te mau huru tupuraa e haaati ra i te hoê peapea. Te faaruru ra anei to outou hoa i te hepohepo teimaha i te pae no te manaˈo horuhoru aore ra i te pae tino? Mai te reira anei to outou hoa no te mea te maˈihia ra o ˈna? “Auê te oaoa e ia itea mai i te parau e tano i te taime tano ra!” o ta te Bibilia ïa e parau ra. (Maseli 15:23, Today’s English Version) Ia hiˈopoa outou i te mau huru tupuraa, e tauturu ïa te reira ia outou ia pahono ma te tano.—Maseli 25:11.
Mea pinepine râ, ua aahia te tumu o te peapea i roto i te mau tuhaa ê atu i te mau huru tupuraa no teie nei taime.
Te taaraa i te ohipa i tupu i mutaa ihora
E tuhaa rahi ta te mau ohipa i farereihia i te tamariiraa ra no te tarai i to tatou huru feruriraa ia riro mai tatou ei taata paari. I te mea e no roto mai na hoa faaipoipo i te mau utuafare taa ê, e tupu iho â te mau manaˈo tuea ore.
Te faahohoˈa ra te hoê ohipa i papaihia i roto i te Bibilia i te reira. I te taime a faahoˈihia ˈi te afata o te faufaa i Ierusalema, ua faaite tahaa o Davida i to ˈna oaoa. Eaha râ te huru o ta ˈna vahine o Mikala? Te faatia ra te Bibilia e: “Te hiˈo ra te tamahine a Saula o Mikala na roto i te haamaramarama, e ite atura i taua arii ra ia Davida i te ouˈaraa e te oriraa i mua ia Iehova; vahavaha ˈtura oia ia ˈna i to ˈna ra aau.”—Samuela 2, 6:14-16.
Ua faaite o Mikala i te huru faaroo ore o to ˈna metua tane parau-tia ore ra o Saula. Te faataa ra te feia tatara bibilia ra o C. F. Keil e o F. Delitzsch e no teie tumu o Mikala e parauhia ˈi i roto i te irava 16 te “tamahine a Saula” maoti hoi te vahine a Davida. Noa ˈtu râ, te haapapu ra te tatamaˈiraa i tupu i muri iho i rotopu ia raua e e ere hoê â manaˈo to Davida raua o Mikala i nia i teie ohipa oaoa.—Samuela 2, 6:20-23.
Te faaite ra teie hiˈoraa e e nehenehe te tahi mau tupuraa haihai roa no roto mai i te haapiiraa i noaa mai i te nainairaa ra, e turai i te tane e te vahine ia hiˈo i te mau ohipa ma te taa ê roa. E parau mau te reira noa ˈtu e te tavini ra raua toopiti atoa ra ia Iehova ma te tahoê. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê vahine o tei ore i fanaˈo i te aupururaa i to ˈna nainairaa ra, e imi hau atu â ia fariihia mai oia e ia paruruhia oia. E huru ê paha ta ˈna tane. “Ehia rahiraa taime to ˈu parauraa ˈtu ia ˈna e ua here au ia ˈna,” o ta ˈna paha e parau mai, “e eita iho â e navai!”
I roto i teie hiˈoraa, e titau te faatupuraa i te taairaa e eiaha e “haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Philipi 2:4) No te faatupu i te taairaa, e tia i te hoê tane ia ite i ta ˈna vahine ia au i tei orahia mai e ana i mutaa ihora maoti hoi i ta ˈna iho i ora. E, parau mau, e tia i te vahine ia na reira atoa no ta ˈna tane.—Korinetia 1, 10:24.
Mai te peu e ua hamani-ino-hia oia i mutaa ihora
Mea faufaa roa ia anaanatae taa ê atu i to ˈna hoa mai te peu e ua haruhia oia aore ra ua hamani-ino-hia o ˈna i te pae taatiraa i to ˈna tamariiriiraa ra—ma te peapea, te rahi noa ˈtura teie fifi i teie mahana. Ei hiˈoraa, e riro paha te vahine i te ite e i roto i te mau taatiraa i te pae tino, e anoi o ˈna i teie nei tau e to mutaa ihora, to ˈna hoa faaipoipo e te taata i hamani ino ia ˈna, aore ra te mau taatiraa o te tino e te mau hamani-ino-raa i te pae taatiraa. E nehenehe te reira e faatupu i te peapea, mai te peu iho â râ e eita te tane e hiˈo i teie tupuraa fifi roa ia au i te huru hiˈoraa o ta ˈna vahine.—Petero 1, 3:8.
Noa ˈtu e eita ta outou e nehenehe e tumâ i te ohipa i tupu i mutaa ihora aore ra e rapaau roa i te mau faahopearaa, e tuhaa rahi ta outou e nehenehe e rave no te tamǎrû i te hoê hoa e hepohepo ra. (Maseli 20:5) Nafea? “O outou te mau tane, e tia ia outou ia tamata i te taa i te vahine o ta outou e faaea ra,” o ta Petero ïa i papai. (Petero 1, 3:7, Phillips) Ua riro te taaraa i te oraraa mutaa ihora o to outou hoa ei tuhaa faufaa roa o te taairaa. Mai te peu e aita te aroha ma te taaraa i to ˈna huru, e mea faufaa ore ïa ta outou mau parau.
Ua “aroha” o Iesu ia ˈna i farerei i te feia o tei maˈihia, noa ˈtu e aita oia i roohia aˈenei i to ratou mau maˈi. (Mataio 14:14) Oia atoa, peneiaˈe aita outou iho i roohia i te hoê â haapao ore aore ra hamani-ino-raa e ta ta outou vahine i farerei, teie râ, maoti i te faaiti i to ˈna oto, a farii i te ohipa i farereihia e ana, e a horoa ˈtu i to outou turu. (Maseli 18:13) Ua papai o Paulo e: “O tatou o tei itoito nei, e faaoromai i te paruparu o te itoito ore e tia ˈi, eiaha e faatia i ta tatou iho.”—Roma 15:1.
Ia ore te riri e mǎrû
Ua riro te faaipoiporaa mai te hoê farii taoˈa rahi. Ia tupararihia oia e te faaturi, e tupu mai te mauiui aita e faaauraa. (Maseli 6:32) Parau mau, mai te peu e e faaoti te hoa hapa ore i te faaore i te hara, e nehenehe te mau vaehaa paparari e tapiri-faahou-hia na roto i te faahauraa. Teie râ, te vai noa râ te mau afafa, e ia tupu anaˈe te hoê tatamaˈiraa, e tupu mai paha te hinaaro e hiˈo atu i teie mau afafa e ia faaohipa i te ohipa i tupu i mutaa ihora ei mauhaa.
Ua riro te riri ei pahonoraa matauhia i te taivaraa o te hoê hoa. Teie râ, mai te peu e ua faaore outou i te hapa a to outou hoa, a ara ia ore outou e vaiiho i te tahi toetoea riri ia faaino i te maitai i naeahia ia outou na roto i te ohipa o te faaoreraa hapa. Ia pihaa mamû noa te riri i roto aore ra ia tuuhia oia ma te aroha ore, e haamauiui te riri tamau i na hoa e piti. No te aha? Te faaite ra te hoê taote e: “Mai te peu e e mauiui â outou i to outou hoa, no te mea ïa e te here râ outou ia ˈna. No reira, na roto i te faaatea-ê-raa mai aore ra te imiraa i te tahoo, aita noa outou e tupai atura i to outou hoa, te faaino atoa ra râ outou ia outou iho. Te vavahi hau atu râ outou i te taairaa o ta outou e hinaaro ra e ia tahoêhia.”
E, eita ta outou e nehenehe e haamanina i te mau taa-ê-raa i roto i to outou faaipoiporaa mai te peu e eita outou e tamǎrû i to outou riri. No reira, i te hoê taime e te vai hau noa ra orua, a tauaparau i to outou mau manaˈo hohonu e to outou hoa. A faataa ˈtu e no te aha outou e mauiui ai, eaha ta outou e hinaaro ra ia tamǎrûhia outou, e eaha ta outou e rave no te faaherehere i to orua mau taairaa. Eiaha e faaohipa i te ohipa i tupu i mutaa ihora mai te hoê noa mauhaa no te haapaari i to outou tiaraa i roto i te hoê aimârôraa.
E faaino te riroraa ei tîtî no te hoê peu i te taairaa
E faaruru te hoê faaipoiporaa i te fifi rahi ia rave hua anaˈe te hoê hoa faaipoipo i te ava aore ra te raau taero. Tei roto paha te hoa tei ore i tîtî i teie mau peu i te hoê â huru tupuraa e to Abigaila, ia au i tei papaihia i roto i te Bibilia. A “taero” ai ta ˈna tane o Nabala, ua tutava o Abigaila i te faatitiaifaro i te mau faahopearaa o to ˈna haerea maamaa. (Samuela 1, 25:18-31, 36) Mea pinepine te mau faaipoiporaa i reira te fifi ra te hoê hoa e te faatîtîraa i te hoê peu e te tutava ra te tahi no te taui i te haerea o te hoa faatîtîhia, i te au i te utuafare o Nabala raua o Abigaila.a
Papu maitai, e tamǎrûraa rahi te itehia ia haamata anaˈe te hoê taata rave hua i te hoê peu i te rapaau ia ˈna. Teie râ, o te haamataraa noa te reira. A feruri na e e tairi te hoê mataˈi rorofai rahi i te hoê oire iti. E farara te mau fare, e iriti-tumu-hia te mau tumu raau, e topa te mau reni niuniu i nia i te repo. E oaoa rahi te itehia ia faaea anaˈe te vero. Teie râ, e titauhia te mau ohipa tataˈiraa rahi. Hoê â huru ia haamata anaˈe te hoê hoa faaipoipo i te rapaau ia ˈna. E tia ia patu faahou i te mau taairaa tei vavahihia. E tia ia haamau-faahou-hia te tiaturi e te taiva ore. E tia ia faatia faahou i te mau reni taairaa. No te hoê taata faatîtîhia o te taui ra, ua riro teie patu-faahou-raa o te haere mǎrû noa ei tuhaa no te ‘huru taata apî’ ta te Bibilia e titau ra i te mau kerisetiano ia faatupu. I roto i teie huru taata apî, te vai atoa ra ‘te puai o te turai i to outou feruriraa.’—Ephesia 4:22-24.
Maoti te hoê haapiiraa bibilia, ua nehenehe o Leonard raua o Elaine e faaea i te rave hua i te raau taero, tera râ, aita te puai o te turai i te feruriraa i ohipa taatoa.b I muri iho, ua fa maira te tahi atu mau peu faatîtî. “E 20 matahiti to mâua tamataraa i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia e mea au roa to mâua faaipoiporaa, tera râ, e mea papu ore roa,” o ta Elaine ïa e parau ra. “Ua aa hohonu roa ta mâua mau peu faatîtîraa. Aita ta mâua e nehenehe e haapae i te reira na roto i te haapiiraa aore ra te pure.”
Ua imi o Leonard raua o Elaine i te aˈoraa no te taa i te mau tumu o ta raua mau peu faatîtî. Ua riro te mau tumu parau tano maitai no ǒ mai i “te tavini haapao maitai e te paari” no nia i te hamani-ino-raa o te tamarii, te inu-hua-raa i te ava, e te faatura i te mau vahine ei tauturu taa maitai.c (Mataio 24:45-47) “Ua tauturuhia mâua ia tataˈi i te faainoraa e ia patu faahou i to mâua mau taairaa,” o ta Elaine ïa e parau ra.
Te faatitiaifaroraa i te mau fifi
Aita o Rebeka i nehenehe faahou e faaoromai i to ˈna oto i mua i te mau vahine a ta ˈna tamaiti o Esau. No to ˈna mǎtaˈu ia pee atoa o Iakoba, te tahi tamaiti ta ˈna, i te hiˈoraa o Esau, ua haamâha o Rebeka i to ˈna inoino i te na ôraa ˈtu i ta ˈna tane ra o Isaaka e: “Ua paupau roa tau aho i na tamahine a Heta nei; ia rave Iakoba i te vahine no te mau tamahine a Heta, mai te mau vahine o teie nei fenua, eaha ta ˈu faufaa ia parahi i te ao nei i reira?”—Genese 27:46.
A tapao na e noa ˈtu e ua faaite tahaa o Rebeka i to ˈna mau manaˈo, aita o ˈna i patia ˈtu ia Isaaka. Aita o ˈna i parau atu e, “Na oe te hape!” aore ra, “A haapao maitai pai i ta oe hopoia!” Maoti râ, ua faahiti o Rebeka i te parau ra “ta ˈu” no te faataa e te haapeapea rahi ra teie fifi ia ˈna. Ua titau teie huru faahitiraa e ia taa mai o Isaaka ia ˈna, eiaha râ i to ˈna hinaaro e paruru i to ˈna tiaraa. I te mea e aita o ˈna e patiahia ra, e au ra e ua oioi noa o Isaaka i te pahono atu i te aniraa a Rebeka.—Genese 28:1, 2.
E nehenehe te mau tane e te mau vahine e huti i te haapiiraa i te hiˈoraa o Rebeka. Ia tupu anaˈe te hoê peapea, a faaû i te fifi eiaha râ i te tahi e te tahi. Mai ia Rebeka, a faaite i to outou inoino ia au i te mea e haapeapea ra ia outou. “Te au ore nei au no te mea . . .” aore ra, “E au ra e aita vau e taahia ra no te mea . . .” mea au aˈe ïa i te parau atu e “Aita vau i mauruuru ia oe!” aore ra, “Aita iho â oe e haapao mai ia ˈu!”
Hau atu i te vai-maoro-raa
Ua vai maoro te faaipoiporaa o na taata matamua, o Adamu raua o Eva, e rave rahi senekele, e ua fanau mai raua i te hoê fetii tamarii tamaroa e te tamarii tamahine. (Genese 5:3-5) Teie râ, e ere te auraa e e tia ia pee i te hiˈoraa o to raua faaipoiporaa. Na mua ˈtu, ua faaino te feruriraa faatiamâ e te faatura ore i te mau ture tia a te Poiete i to raua taairaa ei hoê.
Oia atoa, e nehenehe te hoê faaipoiporaa e vai maoro i teie mahana, tera râ, e nehenehe oia e erehia i te mau tuhaa faufaa roa o te taairaa. E tia paha ia iriti tumu i te mau feruriraa huna roa e te mau huru taata tano ore. (A faaau e te Korinetia 2, 10:4, 5.) E haapiiraa tamau teie. Tera râ, mea hoona te tutavaraa. Te anaanatae hohonu nei te Atua ra o Iehova i te faanahoraa o te faaipoiporaa, no te mea o ˈna te Tumu. (Malaki 2:14-16; Hebera 13:4) No reira, mai te peu e e rave tatou i ta tatou tuhaa, e nehenehe tatou e tiaturi e e farii oia i ta tatou mau tutavaraa e e horoa mai oia i te paari e te puai titauhia no te tataˈi i te mau vaehaa paparari atoa o te taairaa i roto i te faaipoiporaa.—A faaau e te Salamo 25:4, 5; 119:34.
[Nota i raro i te api]
a Te tuatapapahia ra te tauturu no te mau utuafare fetii o te feia inu hua i te ava i roto i te A ara mai na! o te 8 no me 1992, mau api 3-7.
b Ua tauihia te mau iˈoa.
c A hiˈo i te mau A ara mai na! o te 8 no atopa 1991, te 8 no me 1992, e te 8 no tiurai 1992.
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
“Mea rahi aˈe to mâua taime no te pehu!”
UA ANIHIA te hoê tane e te hoê vahine o te farerei ra i te mau fifi i roto i to raua faaipoiporaa, ia taio e ehia taime te titauhia no te afai i te pehu i rapaeau i te fare i te mau hebedoma atoa. Teie ta raua i pahono mai, e 35 minuti i te hebedoma, oia hoi tau 5 minuti i te mahana. Ua anihia ˈtura e ehia taime ta raua e horoa ra no te tauaparau. Ua hitimahuta roa te tane. “Mea rahi aˈe to mâua taime no te pehu!” o ta ˈna ïa i faaite, ma te parau â e: “Mea maamaa ia manaˈo e e navai e pae minuti i te mahana no te tapea i te hoê faaipoiporaa. E eita ïa teie taime e navai no te faahaere i te faaipoiporaa i mua.”
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
A haamau i te mau ture tumu
◻ A paraparau i te hoê tumu parau i te hoê taime (Korinetia 1, 14:33, 40)
◻ A faaite i to outou manaˈo; eiaha e pari atu (Genese 27:46)
◻ Eiaha e tupai (Ephesia 5:28, 29)
◻ Eiaha e tuhi (Maseli 26:20)
◻ A tutava i te faahau, eiaha i te upootia (Genese 13:8, 9)
[Hohoˈa i te api 4]
Ia tupu te hoê peapea, a faaû atu i te fifi eiaha râ i te tahi e te tahi
[Hohoˈa i te api 8]
A faaite i to outou mau manaˈo; eiaha e pari atu