Te paruru nei Iehova i to ˈna nunaa i Honegeria
HONEGERIA, fenua i ropu ia Europa, tei roo-pinepine-hia i te mau arepurepuraa o te aamu. Ua mauiui rahi to ˈna nunaa, noa ˈtu e ua pûpûhia ratou i te Paretenia ra o Maria e ua faahepohia ratou ia riro mai ei mau kerisetiano iˈoa noa i te matahiti 1001 na to ratou arii matamua, o Setephano.
I te roaraa o te mau senekele, ua paruparu o Honegeria i te mau rahiraa aroraa i roto ia ˈna iho o tei faatia hoi i te tahi atu mau nunaa ia faatere mai ia ˈna e rave rahi mau taime. Ua taparahihia te huiraatira o te mau oire iti taatoa i roto i taua mau aroraa ra, e i muri iho, ua monohia mai ratou e te feia ěê. No reira, ua riro maira te nunaa ei anoiraa o te mau taata nunaa huru rau. I te pae no te haapaoraa, fatata e piti tuhaa i nia i te toru o te huiraatira o te fenua tei faaea katolika, noa ˈtu e ua parare te Reforomatio i muri iho na taua mau fenua ra.
Te hoê haamataraa haihai
I te matahiti 1908 to te mau huero o te parau mau a te Bibilia ueue-matamua-raahia i Honegeria. Ua ravehia te reira e te hoê vahine o tei haapii i te parau mau e te Feia Haapii Bibilia, te iˈoa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra. Na roto i ta ˈna pororaa, e rave rahi o tei anaanatae mai i te parau apî maitai. I muri noa ˈˈe, ua haaparare e piti taata tei hoˈi atu i Honegeria mai te mau Hau amui no Marite atu, i te parau apî maitai ma te taime taatoa ei feia afai parau. Ua haere mǎrû e ua haere papu atoa râ te parau mau, e ua faanahohia ˈtura te hoê matini neneiraa i Kolozsvár.
Ua noaa mai te tabula papu matamua i te matahiti 1922, i reira e 67 Feia Haapii Bibilia no hoê ahuru oire haereraa ˈtu i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. Ua faatupu ta ratou ohipa pororaa i te hoê faahopearaa oioi, e ua fa maira te patoiraa a faahepo ai te mau upoo faatere haapaoraa i te faatereraa e te mau vea no te haafifi i te ohipa pororaa.
Te puai noa ˈtura te mau haafifiraa
I te matahiti 1928, ua pia te perepitero katolika ra o Zoltán Nyisztor i te hoê papai teie te upoo parau Te Feia Haapii Bibilia o te Mileniuma (beretane). I roto, ua faataa oia no nia i te Feia Haapii Bibilia: “Mea ino roa ˈtu â ratou i te mau bolcheviks uteute o te aro e te mau mauhaa tamaˈi, no te mea te aratai hape nei ratou i te feia ite ore na roto i te tapuniraa i muri mai i te Bibilia. Te hiˈopoa maite nei te Mutoi hau arii no Honegeria i ta ratou ohipa.”
I roto i taua taime ra, ua haere te hoê taeae itoito o Josef Kiss to ˈna iˈoa e farerei i te mau amuiraa. Ua apee huna noa te mau mutoi ia ˈna. I te matahiti 1931, tei te fare oia o te hoê taeae a haere taue mai ai te mutoi e a faaue ai ratou ia ˈna ia faarue i teie vahi i reira iho. Ua haamata ˈtura taeae Kiss i te puohu i ta ˈna mau tauihaa, ua tupai ihora te hoê mutoi ia ˈna e te muriraa o ta ˈna pupuhi ma te haamǎtaˈu ia ˈna: “Haaviti, aore ra e patia ˈtu vau ia oe!” Ua ataata ihora taeae Kiss e ua na ô atura: “E haere oioi ïa vau i te fare,” ma te faahiti i to ˈna tiaturiraa e haere i nia i te raˈi ei kerisetiano faatavaihia.
Ua apee te mau faehau ia taeae Kiss i te pereoo auahi ra. Ua tiaihia e ia tae atu oia i te amuiraa no Debrecen i te 20 no tiunu 1931, aita râ oia i faura mai. Ua manaˈo atura te mau taeae e ua haapohe to ˈna mau enemi ia ˈna, e ua “haere” atu iho â o ˈna “i te fare” i ta ˈna haamauruururaa i nia i te raˈi ra. Noa ˈtu e ua tapeahia ta ˈna ohipa, aita te mau tia mana i nehenehe e tupohe i te maramarama o te parau mau.
Ua faohipa-pinepine-hia te tahi mau ravea maramarama no te horoa i te hoê faaiteraa. Ei hiˈoraa, i te afaraa o te mau matahiti 1930, ua pohe te hoê taeae i Tiszakarád. E nehenehe noa te hunaraa e ravehia maoti te parau faatia a te mau tia mana. Ua faatiahia te mau taeae ia horoa i te hoê noa minuti no te pure e te hoê minuti no te himene. Na te mau mutoi, o tei haere mai i te hunaraa maˈi e te mau pupuhi e te mau pupuhi e tipi to mua, e hiˈopoa e ia haapaohia te reira. E rave rahi mau taata no te oire o tei haere mai no te mea ua hinaaro ratou e ite e mea nafea teie hunaraa maˈi ia faaterehia.
Ua tia mai te hoê taeae i pihai iho i te afata maˈi e ua pure oia hoê afa hora, na roto râ i te hoê huru raveraa ta te taata i parau e aitâ ratou i faaroo aˈenei i te hoê pure mai tera. “Noa ˈtu e e ono perepitero o tei faatere i te hunaraa maˈi,” o ta ratou ïa i parau, “e ere ïa mai teie te putapû.” Ua haamata ˈtura te hoê taeae e reo nehenehe to ˈna i te aratai i te himene, teie râ, ua faaue te hoê mutoi ia ˈna ia mamû. Ua faˈi te mau mutoi i muri iho e, noa ˈtu e ua huru ê ratou, aita ratou i nehenehe e tâpû i te pure.
A tamau noa ˈi te mau patoiraa, ua papai o Lajos Szabó, te hoê perepitero a te Ekalesia Faaapîhia, i te parau i muri nei i roto i ta ˈna vea no te matahiti 1935 Anetimesia na te Anavai Tisza (beretane) e: “E manaˈo maramarama mau te faaamuraa i te feruriraa o te taata e te bolchevisme na nia i te iˈoa o te haapaoraa . . . Ua rave mai o Marx i te hohoˈa o te Mesia . . . Tei ǒ nei te Anetimesia i roto i to ˈna ahu uteute e te mau Ite no Iehova.”
Te mau matahiti opaniraa
I te matahiti 1939, ua opani-roa-hia te ohipa a te mau Ite no Iehova. Ua faarirohia ei ohipa “e patoi ra i te haapaoraa e te totaiete.” Ua nenei aˈera te mau Ativenite, te feia faaroo Baptiste, faaroo Evanelia, e Presbytérien, i te mau papai patoiraa i te mau Ite. Aita râ o Iehova i faarue i ta ˈna mau tavini, e ua haapaohia ratou e te mau Ite no te tahi atu mau fenua. Hau atu, ua farerei te nunaa o te Atua i Honegeria e rave rahi mau ohipa o te haapuai i te faaroo.
Ei hiˈoraa, i to te hoê taeae afairaa mai i te hoê pute î roa i ta tatou mau vea na Tekolovakia mai, ua ani maira te mutoi otia fenua e: “Eaha to roto i ta oe pute?” Ua pahono atura te taeae ma te haavare ore e: “Watchtowers.” I reira, ua rave atura te mutoi i te hoê aparaa rima mai te mea ra e ua inohia te upoo o teie taeae, e ua vaiiho noa ˈtura oia ia ˈna ia haere. Ua tapae atu ïa te maa varua ma te peapea ore i Honegeria.
Aita râ te patoiraa i faaea. Ua rahi noa ˈtu te mau taeae o tei haruhia e tei tapeahia no te mau area taime huru rau. I muri iho, ua horoahia ˈtura te hopoia na te hoê pǔpǔ maimi taa ê ia haavî i te mau Ite no Iehova. I te matahiti 1942, ua haaputuputuhia e ua tuuhia te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii i roto i te mau vahi vairaa animala e te mau fare haapiiraa ati Iuda taata ore. I muri aˈe e piti avaˈe haamauiuiraa, ua haavahia ratou e ua faahapahia ratou. Ua faautuahia vetahi i te utua fare auri no te oraraa taatoa; vetahi râ, e 2 e tae atu i te 15 matahiti ïa ta ratou i roto i te fare auri. E toru taeae—o Dénes Faluvégi, András Bartha, e János Konrád—o tei faautuahia i te utua pohe ma te tarîraa, teie râ, ua tauihia te utua i muri iho e te utua fare auri no te oraraa taatoa. E ua hopoihia ˈtura e 160 taeae i te aua no te pohe i Bor. I muri aˈe i to ratou haereraa na roto i te otia, ua parauhia ˈtura ratou e e ore roa ratou e hoˈi ora ˈtu. I nia i na 6 000 ati Iuda i hopoi-ê-hia i taua aua ra, e 83 anaˈe o tei ora mai. Maori râ e maha, ua hoˈi paatoa ˈtu te mau Ite.
Ua pohe vetahi mau Ite no Iehova no to ratou faaroo. I te pae hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua haapohe te mau Nazis e rave rahi mau taeae. Ua pupuhihia o Bertalan Szabó, o János Zsondor, e o Antal Hónis, e ua tarîhia o Lajos Deli.—Mataio 24:9.
Te hoê tauiraa maitai poto noa
I muri aˈe i te piti o te tamaˈi rahi, ua taui faahou te mau ohipa. Ua tǎpǔ aˈera te hoê faatereraa tahoê i te mau tiaraa o te taata. Ua haamata oioi noa ˈtura te mau taeae o tei hoˈi mai mai te mau aua tapearaa mai i te poro e i te faanaho i te mau amuiraa. Ua manaˈo ratou e ua horoa mai Iehova i te tiamâraa ia nehenehe ratou e faahanahana i to ˈna iˈoa rahi, eiaha râ ia haaputu ratou i te mau taoˈa materia. I te hopea o te matahiti 1945, e 590 feia poro itoito no te Basileia. I te matahiti 1947, ua hoohia mai te hoê fare rahi tei faaohipahia ei amaa a te Taiete Watch Tower, e ua faatupuhia te tairururaa matamua o te fenua, i roto i te hoê fare taaroraa. E 1 200 taata o tei tae mai, e ua tahinu mai te taiete pereoo auahi a te hau no Honegeria e 50 % i te feia o tei ratere no te haere i te tairururaa.
Aita râ hoi te tiamâraa i vai maoro. I muri noa iho, ua noaa mai te mana i te Pǔpǔ Communiste, e ua taui te faatereraa. Ua huti te maraaraa o te nunaa o Iehova i te ara-maite-raa o te faatereraa apî, inaha ua maraa ratou mai te 1 253 feia poro i te matahiti 1947 ra i nia i te 2 307 i te matahiti 1950. I taua matahiti ra, ua haamata ihora te mau tia mana i te haafifi i te ohipa pororaa. Ua titauhia ˈtura te mau parau faatia no te poro, aita râ te faatereraa i farii i te horoa i teie mau parau faatia, e e taparahihia na te feia o tei ani atu i teie mau parau e te mau Faehau a te Hau. Ua faahapa te mau vea ma te tuutuu ore i te mau Ite ei mau ‘tia a te mau hau haru fenua.’ Inaha, hou te hau Communiste e rave mai ai i te mana, ua hopoihia te mau Ite i roto i te mau aua tapearaa ma te faahapahia ratou ei ‘feia turu i te mau ati Iuda communistes.’
Ua haamata te tau riaria
I te 13 no novema 1950, ua haruhia te tiaau no te amaa e te taata huri parau (e piti o te feia o tei faautuahia na i te pohe), e tae noa ˈtu te tiaau o te tuhaa haaati matamua. Ua afaihia ratou i te fare auri huna hairiiri ra i te numera 60 no Andrássy Street i Budapest, ia “tamǎrûhia” ratou. Ua tupu ta ratou haavaraa i te 2 no febuare o te matahiti i muri iho. Ua faautuahia te tiaau no te amaa e hoê ahuru matahiti tapearaa, e iva matahiti no te taata huri parau, e e vau matahiti no te tiaau haaati. Ua haruhia ta ratou e toru atoa ra mau faufaa. I roto i te haavaraa, e maha mau tiaau no te amuiraa ê atu o tei faautuahia i te utua fare auri mai te pae e te ono matahiti na nia i te pariraa e faatahuri i te faatereraa.
Ua tuuhia te mau taeae i roto i te hoê fare auri etaeta, i reira aita i faatiahia ia faataehia ˈtu te mau rata e te mau puohu, e aita atoa e taata e nehenehe e haere mai e hiˈo ia ratou. Aita to ratou mau fetii i faarooroo noa ˈˈe no ratou. Aita atoa ta te mau tiai mau auri e nehenehe e faahiti i to ratou mau iˈoa. No te faaite e o vai ra ratou, ua faatautauhia te hoê iri i nia i to ratou arapoa e te hoê numera i nia iho. Te vai atoa ra te hoê parau i nia i te pǎpai e na ô ra: “Eiaha noa e tiai i te feia mau auri; a riri atu ia ratou.”
Ua tapuni atura te mau Ite, aita râ te ohipa pororaa i faaea. Ua tamau noa te tahi atu mau Ite i te ohipa ma te mono i te feia i tapeahia. I muri iho, ua haru-atoa-hia ˈtura te feia mono. I te matahiti 1953, hau atu i te 500 o te mau taeae o tei faahapahia e o tei faautuahia i te utua fare auri, aita râ te parau apî maitai i tapeahia i te fǐfǐ. Mea iti roa te mau taeae o tei tiaturi i te mau parau tǎpǔ a te mau tiai mau auri e o tei faarue i te parau mau.
E mau tiaturiraa maitatai aˈe
I te tau auhune o te matahiti 1956, ua haamata ihora te nunaa i te orure i te hau faatere. Ua haavî atura te Nuu Rusia i te orureraa hau, e ua noaa faahou maira te mana i te Pǔpǔ Communiste.
Ua faatiamâhia te mau Ite atoa i tapeahia, teie râ, ua faahoˈi-faahou-hia te tahi mau taeae matau-maitai-hia i te fare auri ia faaoti ratou i ta ratou mau utua, aita râ te feia apî aˈe i tapeahia. I te pae hopea, i te matahiti 1964, ua mǎrû maira te mau ohipa. Aita te mau mana faatere i haapeapea faahou mai i te mau oroa hunaraa e te mau oroa faaipoiporaa. Ua faatupuhia te mau tairururaa haaati i roto i te mau ururaau. Noa ˈtu e ua tâpûhia vetahi, aita te mau Ite hau atu i tapea-faahou-hia i te auri.
I te matahiti 1978, ua faatiahia te mau taeae tiaau ia haere i te tairururaa i Vienne. I taua matahiti atoa ra, ua tǎpǔ te mau mana faatere e faatiamâ i te mau Ite no Iehova i mua i te ture, teie râ, hoê matahiti faahou â o tei mairi hou te reira e tupu mau ai. I te matahiti 1986, ua tupu te tairururaa mataeinaa matamua, i te Mahora Youth o te Ururaau no Kamara, ma te itehia e te mau mana faatere. Ua tamau-atoa-hia te hoê iri i nia i te hoê pou, e faaite ra e o te Tairururaa Mataeinaa “Te hau a te Atua” teie a te mau Ite no Iehova. Te matahiti i muri iho, ua tupu te tairururaa “A tiaturi ia Iehova,” e i te matahiti 1988, ua fanaˈo te mau taeae i te tairururaa “Te parau-tia a te Atua.”
Ua tiamâ!
Ua riro te 27 no tiunu 1989 ei mahana faahiahia mau, inaha i reira te noaaraa mai i te mau taeae te hoê parau e haapapu ra i te fariiraa haamanahia o te Faanahonahoraa faaroo a te mau Ite no Iehova i Honegeria. I te avaˈe tiurai, ua farii te Fare Taaroraa rahi no Budapest e 9 477 taata i te tairururaa mataeinaa “Te paieti.” Ua faaohipahia teie noâ fare no te tairururaa mataeinaa “Te reo viivii ore” i te matahiti 1990 ra, e ua tupu atoa te mau tairururaa i roto e toru mau oire rarahi ê atu i Honegeria.
I te mea e ua iriti-roa-hia te opaniraa i teie nei, ua nehenehehia e faanaho i te tairururaa nunaa rau matamua. Noa ˈtu te ino o te mahana, ua tupu te reira i Népstadion i Budapest, i reira e 40 601 tei haaputuputu mai no te fanaˈo i te mahanahana o te here autaeae. Ua tae atoa ˈtu te mau melo o te Tino Aratai e ua haapuai ratou i te faaroo o te mau taeae e ta ratou mau oreroraa parau, e ua matara te mau buka e te mau vea iti apî ma te mau hohoˈa peni i taua tairururaa ra.
Eaha te ohipa e tupu ra i teie mahana
Te neneihia nei te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i teie nei i te hoê â taime e te mau vea na roto i te reo marite e hoê â hohoˈa nehenehe. I te matahiti 1992, ua haamata te Buka matahiti (farani) i te neneihia na roto i te reo Honegeria. Ua maraa taue te numera o te feia poro i te parau apî maitai mai te 6 352 i te matahiti 1971 i nia i te 13 136 i te avaˈe tenuare 1993.
I teie mahana, te fanaˈo nei te mau Ite no Iehova no Honegeria i te tiamâraa i te pae faaroo e te poro nei ratou ma te tiamâ na te mau fare. E 205 amuiraa, e e 27 844 taata o tei haere mai i te oroa Haamanaˈoraa i te 17 no eperera 1992. A tiai noa ˈtu ai e ia vata mai te mau Piha no te Basileia, te tamau noa nei te mau amuiraa i te haaputuputu i roto i te mau fare haapiiraa, te mau vahi rururaa ihotumu, te mau fare taata ore, e tae noa ˈtu te mau piha tei faaruehia a te Pǔpǔ Communiste. I te matahiti 1992 ra, hoê ahuru amuiraa o tei avari i ta ratou iho mau Piha no te Basileia, e te patuhia ra vetahi.
Na roto i te mau tauiraa e te mau orureraa hau atoa i haerehia mai e ratou, ua faaea noa te mau taeae ma te haapao maitai i te pae o te Atua ra o Iehova e ta ˈna ra Tamaiti, o Iesu Mesia, e ua tamau noa ratou i te poro. Aita te mau vero o te tau i haamou ia ratou, inaha na Iehova iho i paruru i to ˈna nunaa i Honegeria.—Maseli 18:10.
[Hohoˈa fenua i te api 9]
(Hiˈo i te papai)
Vienne
AUTETERIA
Budapest
Debrecen
HONEGERIA
ROMANIA
[Hohoˈa i te api 10]
Ua putuputu te nunaa o Iehova i Budapest