No te aha e tamata ˈi i te parau mau o te Bibilia?
Mea nafea ta outou huru hiˈoraa i te Bibilia? Te tiaturi papu nei vetahi pae e e parau teie i faaitehia mai e te Atua i te taata. Te tiaturi ra vetahi e e buka noa mai te tahi atu mau buka. Area te tahi pae ra, aitâ ïa to ratou manaˈo i papu atura. Mai te peu e aita to outou manaˈo e papu maitai ra e nohea mai te Bibilia, te vai ra ïa te mau tumu papu maitai e riro ai outou i te tuatapapa e i te haamaramarama i teie parau.
MAI te senekele 18 mai te Bibilia i te faatura-rahi-raahia ei Parau na te Atua i roto i te mau fenua o te amuiraa faaroo kerisetiano. I te senekele 19 râ, ua haamata riirii aˈera e rave rahi mau taata haapii, mau aivanaa, e oia hoi mau taata tuatapapa i te parau no te Atua e tae noa ˈtu te mau upoo faatere haapaoraa, i te faaite i mua i te huiraatira i to ratou manaˈo feaa no nia i te parau mau o te Bibilia.
E te faahopearaa, no te parare rahi te mau faahaparaa no nia i te Bibilia i faaoti noa ˈi e rave rahi mau taata i to ratou manaˈo ma te ore e ite eaha tei papaihia i roto i te Bibilia. Ei monoraa i te Bibilia, e rave rahi mau taata i teie mahana i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano teie e fariu tia nei i nia i te mau manaˈo philosopho a te taata. Inaha, aita hoi te manaˈo philosopho o to tatou nei tau i faatupu i te hoê ao hau e te oaoa aˈe. Tera te hoê tumu maitai roa no te tuatapapa i te Bibilia e ite atu ai e e aratai mau anei oia i te oaoa e te manuïa aore ra eita.
Te tahi atu tumu e tuatapapa ˈi tatou i te parau mau o te Bibilia o ta ˈna ïa tiaturiraa faahiahia mau no te huitaata nei. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Salamo 37:29 e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Apokalupo 21:3-5) Eaha ta teie mau huru parau tǎpǔ e faatupu i nia ia outou? Papu maitai mea rahi te mau tumu e vai ra no te tuatapapa i te Bibilia e ite atu ai e e nehenehe anei oia e tiaturihia.
Ua turu ê na teie vea i te papuraa o te parau mau o te Bibilia e ua pinepine i te horoa mai i te haapapuraa no nia i to ˈna parau mau. E rave rahi mau tuhaa i reira e nehenehehia ˈi e tamata i te parau mau o te Bibilia. E tauturu te mau numera e rave rahi o Te Pare Tiairaa ia outou ia pahono i teie mau uiraa: Te turu ra anei te mau ohipa tahito i tupu, i te Bibilia? Mea tano anei ta ˈna mau parau tohu? Mea ohie anei ta ˈna aˈoraa, aore ra ua haapapu anei te feia haapii o to tatou nei tau e tae noa ˈtu te mau philosopho e e ere te Bibilia no to tatou nei tau?
O te teotarafia te tahi tuhaa i reira outou e nehenehe ai e tamata i te parau mau o te Bibilia. E pinepine atoa te mau aai a te etene i te ore e tuati e te mau vahi i reira te mau ohipa e tupu ai. Ei hiˈoraa, e rave rahi mau nunaa tahito tei faatia i te mau aamu no nia i te mau tere i roto i te ao e parauhia te ao o te feia pohe. Ia au i te mau Heleni tahito, te faataa ra te buka Te hoê aratai e aratai tia i te Atua ra (beretane) e: “E hiˈohia na te fenua mai te hoê vahi parahurahu e haaatihia e te pape parauhia Moana. E i ǒ atu, te tarava noa ra ïa te ao a muri aˈe, te hoê fenua pouri taotao roa e e raau hotu ore to nia iho.” Ia haapapuhia e e aai teie, ua tia aˈera i te mau philosopho etene ia hiˈopoa faahou i te vahi o ta ratou e parau ra e te ao a muri aˈe. “E vahi au mau tei iteahia, i raro i te fenua, e o tei tuati i teie nei ao na roto e rave rahi mau ana,” ta te taata papai buka ra ïa o Richard Carlyon e faataa ra. I teie mahana, ua ite tatou e e aai atoa teie. Aita e ao i raro i te fenua aore ra e mau vahi haereraa, e vai ra.
Taa ê atu i te mau aai a te mau nunaa tahito, aita to roto i te Bibilia te manaˈo hape e mea parahurahu te fenua. Te turu ra râ oia i te parau mau a te ite aivanaa e e taoˈa menemene te fenua i roto i te aore. (Ioba 26:7; Isaia 40:22) Eaha ˈtura ïa no nia i te tahi atu mau faataaraa parau no nia i te mau tuhaa fenua i faahitihia i roto i te Bibilia? E mau aai anei, aore ra e nehenehe anei tatou e ite i te mau ohipa i tupu ta te Bibilia e faaite ra ia haere tatou e mataitai i te fenua Aiphiti o teie nei tau, e tae noa ˈtu i te Motu no Sinai, e o Iseraela o teie nei mahana?
[Hohoˈa i te api 3]
“E na ˈna na tei parahi i nia i te hugo o te fenua nei.”—Isaia 40:22
“Ua faauta [oia] . . . i te fenua i nia i te ore.”—Ioba 26:7