Ei feruriraa haapao maitai to tatou—Ua fatata hoi te hopea
“Ua fatata râ te hopea o te mau mea atoa nei: e teie nei, [ei feruriraa] haapao maitai [to] outou, e ara ma te pure.”—PETERO 1, 4:7.
1. (a) Eaha te tiairaa tei ore i tupu ta te hoê raatira faaroo e ta ˈna mau pǐpǐ i farerei? (b) No te mea aita vetahi mau tiairaa i tupu, eaha te mau uiraa e nehenehe e uihia?
“UA FAATAEHIA mai te hoê pii no ǒ mai i te Atua râ i roto i te pureraa hopea o teie po. Ua parau mai oia e e 116 000 taata o te paiuma i nia i te raˈi e e matara ˈtu te menema o te mau 3.7 mirioni feia faaroo o tei pohe i nia i te raˈi.” O ta te raatira o te Pu mitionare no te mau Mahana no a muri aˈe ïa i parau na mua noa ˈˈe i te 28 no atopa 1992, ta ratou mahana tahooraa i tohuhia mai. Teie râ, ua mairi te 29 no atopa, aita hoê taata i paiuma i nia i te raˈi, e aita hoê menema a te taata pohe i matara. Maoti i te afai-taue-raahia i nia i te raˈi, ua ite noa ˈtu teie feia tiaturi i te mahana hopea i Korea i taua mahana ra i te mairiraa. Ua tae mai e ua mairi te mau taio mahana hopea, aita râ te feia haamau i te taio mahana o te mahana hopea i haaparuparu. Eaha te tia i te mau kerisetiano ia rave? E tia anei ia ratou ia faaea i te tiaturi e te fatata oioi maira te hopea?
2. O vai tei faaite i te mau aposetolo i te hoê mahana haavaraa no a muri aˈe, e i roto i teihea mau tupuraa to ratou haapiiraa i te reira?
2 Ei pahonoraa, e haamanaˈo anaˈe na tatou i te taime a faatupu ai o Iesu i te hoê aparauraa i rotopu ia ˈna e ta ˈna mau pǐpǐ anaˈe iho. I reira, i te mataeinaa no Kaisarea Philipi, i te pae apatoerau hitia o te râ o te Miti no Galilea, e te mouˈa Heremona ei hohoˈa fenua putapû mau i muri mai, ua faaroo atura ratou ia ˈna i te parauraa ma te huna ore e e haapohehia oia. (Mataio 16:21) E faahitihia te mau parau faufaa i muri iho. I muri aˈe i to ˈna faataaraa ˈtu e no te riro ei pǐpǐ na ˈna, e tia ia ora i te hoê oraraa o te faatusiaraa tamau, ua faaara aˈera o Iesu e: “E tae mai hoi te Tamaiti a te taata ma tana ra mau melahi atoa, e te hanahana o to ˈna ra Metua, ei reira oia e faautua mai ai i te taata atoa ia au i ta ˈna ra ohipa.” (Mataio 16:27) Ua faahiti o Iesu i te hoê haerea mai e tupu a muri aˈe. I taua taime ra, e riro oia ei Haava. I reira, tei te huru ïa ahiri e e itehia ia ˈna te taata e pee ra ia ˈna ma te haapao maitai aore ra aita. E niuhia te haavaraa a Iesu i nia i te haerea, eiaha râ i te faito taoˈa o teie nei ao e vai ra aore ra aore e vai ra i te hoê taata. E tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia tapea maite i teie manaˈo i roto i to ratou feruriraa. (Mataio 16:25, 26) No reira, o Iesu Mesia iho o te parau nei i ta ˈna mau pǐpǐ ia tiai i to ˈna haerea mai hanahana, e te haavaraa atoa.
3. Mea nafea to Iesu faahohoˈaraa i te papuraa o to ˈna haerea mai a muri atu?
3 Te faahohoˈa ra te parau ta Iesu e faahiti ra i muri iho i te papuraa o to ˈna haerea mai i mua nei. Ma te mana, te faaite ra oia e: “Oia mau teie ta ˈu e parau atu ia outou nei, O te tahi pae i teie nei feia e tia mai nei, e ore ïa e ite i te pohe, e ite ai ratou i te Tamaiti a te taata i te taeraa mai i to ˈna ra basileia.” (Mataio 16:28) Ua tupu teie mau parau e ono mahana i muri aˈe. Ua haamaere roa te hoê orama anaana o Iesu i te faahuru-ê-raahia i ta ˈna mau pǐpǐ piri. Ua ite roa ˈtu ratou i te mata o Iesu i te anaanaraa mai te mahana e to ˈna ahu uouo anapanapa. Ua riro te faahuru-ê-raahia ei hiˈoraa no te hanahana o te Mesia e te Basileia. Auê ïa haapapuraa puai mau o te mau parau tohu a te Basileia! Auê ïa faaitoitoraa putapû mau no te mau pǐpǐ ia faatupu i te feruriraa haapao maitai!—Petero 2, 1:16-19.
No te aha e mea ru ia faaite i te feruriraa haapao maitai
4. No te aha e tia ˈi i te mau kerisetiano ia vai ara noa i te pae varua i to ˈna haerea mai?
4 Aita i naeahia i te hoê matahiti i muri iho, te ite nei tatou ia Iesu i te parahiraa i nia i te Mouˈa Oliveta, e tauaparau faahou ra e ta ˈna mau pǐpǐ anaˈe. A hiˈo ai ratou i te oire no Ierusalema, te faataa ra oia e eaha te tapao o to ˈna vairaa mai a muri atu e ua faaara oia e: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” E tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia vai ara noa no te mea aita i itehia te taime o to ˈna haerea mai. E tia ia ratou ia vai ineine noa.—Mataio 24:42.
5. Nafea e nehenehe ai e faahohoˈa i te titauraa ia vai ara noa?
5 I te huru o to ˈna haerea mai, e au te Fatu i te hoê eiâ. Te na ô râ oia e: “Ua ite râ outou e, ahiri te taata fare i ite i te hora e tae mai ai te eiâ, e riro oia i te ara, e ore e vaiiho noa i to ˈna fare ia vavahi-noa-hia na.” (Mataio 24:43) Eita te hoê eiâ e faaara i te fatu fare e afea oia e haere mai ai; ta ˈna mauhaa matamua, o te hitimahuta ïa. No reira, e tia i te fatu fare ia vai ara noa. Teie râ, no te kerisetiano haapao maitai, aita to ˈna araraa aueue ore i niuhia i nia i te mǎtaˈu. Ua turaihia râ e te tiairaa ru i te haerea mai o te Mesia ma te hanahana no te haamau i te hoê Mileniuma o te hau.
6. No te aha e tia ˈi ia tatou ia faatupu i te feruriraa haapao maitai?
6 Noa ˈtu teie araraa, eita ta te hoê taata e nehenehe e ite na mua ˈˈe i te mahana tia e haere mai ai oia. Te na ô ra o Iesu e: “E teie nei ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:44) No reira ïa e titauhia ˈi te feruriraa haapao maitai. Mai te peu e e manaˈo noa ˈtu te hoê kerisetiano e eita te Mesia e haere mai i taua mahana ra, peneiaˈe te reira mau te mahana oia e haere mai ai! Parau mau, ua tamata te mau kerisetiano faaroo e te manaˈo maitai i te tohu e afea te hopea e tae mai ai. Teie râ, e rave rahi taime to te faaararaa a Iesu i te riroraa ei parau tano: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra.”—Mataio 24:36.
7. No te riro ei mau pǐpǐ na te Mesia, nafea tatou ia ora i to tatou oraraa?
7 Eaha ïa ta tatou e faaoti? Oia hoi, no te riro ei mau pǐpǐ na te Mesia, e tia ia tatou ia ora ma te tiaturi noa e ua fatata roa mai te hopea o teie faanahoraa ino.
8. Eaha te tahi tapao o te mau kerisetiano mai te omuaraa mai o te kerisetianoraa?
8 Ua riro teie haerea ei tapao no te mau kerisetiano, mai ta te feia tuatapapa aamu e te feia tuatapapa bibilia o teie nei ao e farii ra. Ei hiˈoraa, te faaite ra te feia nenei i te buka Te Faufaa Apî a te taata huri parau (beretane), i raro aˈe i te parau “Mahana” i roto i ta ratou tabula parau, e: “Ua ora te mau kerisetiano o te mau tau o te F[aufaa] A[pî] ma te tiai i te Mahana (oia hoi te taime) i reira te ao nei e to ˈna ino e to ˈna paieti ore taatoa e haamouhia ˈi e e hoˈi mai ai o Iesu i nia i te fenua no te haava i te huitaata atoa nei, e avari ai oia i te hoê anotau apî o te hau e e haamata ˈi oia i ta ˈna faatereraa Fatu i nia i te ao atoa nei.” Te tapao ra te Buka parau paari beretane (beretane) e: “Te parareraa otahi o te kerisetianoraa na te ao nei, ua taai-matamua-hia ïa i nia i te tiairaa kerisetiano o te tau hopea, oia hoi te tiairaa fatata roa o te hoˈiraa mai o te Mesia. E ere noa te tiairaa kerisetiano i te tau hopea i te tahi tiai-noa-raa ma te ohipa ore i te Basileia o te Atua a muri aˈe.”
Eaha te auraa ia faatupu i te feruriraa haapao maitai
9. Noa ˈtu e aita vetahi mau tiairaa a Petero i tano no nia i te Mesia, no te aha oia e nehenehe noa ˈi e tiaturi?
9 Aita te aposetolo Petero, tau 30 matahiti i muri aˈe i taua mau aparauraa omoe ra a Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe, i fiu i te tiairaa i te hopea. Noa ˈtu e ua hape ta ˈna iho e ta to ˈna mau hoa pǐpǐ tiairaa no nia i te Mesia i te omuaraa ra, ua tiaturi noâ oia e e haapapu te here e te puai o Iehova i te tupuraa o to ratou tiaturiraa. (Luka 19:11; 24:21; Ohipa 1:6; Petero 2, 3:9, 10) Te faahiti ra oia i te hoê manaˈo e faaroo-tamau-hia i roto i te mau Papai Heleni ia ˈna i parau e: “Ua fatata râ te hopea o te mau mea atoa nei.” Te faaitoito ra oia i te mau hoa kerisetiano i muri iho e: “[Ei feruriraa] haapao maitai [to] outou, e ara ma te pure.”—Petero 1, 4:7.
10. (a) Eaha te auraa o te feruriraa haapao maitai? (b) Eaha te titauhia ra ia hiˈo tatou i te mau ohipa ma to ratou taairaa e au maite i te hinaaro o te Atua?
10 Te faatupuraa i te ‘feruriraa haapao maitai’ e ere ïa te auraa e riro ei taata maramarama ia au i te hiˈoraa o teie nei ao. Te na ô ra o Iehova e: “E faaore au i te paari o te feia paari, e e faariro vau i te ite o te feia i ite ra ei mea faufaa ore.” (Korinetia 1, 1:19) Te auraa o te parau ta Petero e faaohipa ra, oia ïa “ei feruriraa paari.” Ua taaihia teie paari i te pae varua e ta tatou haamoriraa. No reira, i te mea e e feruriraa papu to tatou, te ite nei tatou i te mau mea ia au maite i to ratou taairaa e te hinaaro o Iehova; te taa ra ia tatou e eaha te mau mea faufaa e eaha te mau mea faufaa ore. (Mataio 6:33, 34) Noa ˈtu e te fatata maira te hopea, eita tatou e pee haere noa i te hoê huru oraraa maamaa; e eita atoa tatou e tâuˈa ore i te anotau o ta tatou e ora nei. (A faaau e te Mataio 24:37-39.) Maoti râ, e arataihia tatou e te au e te aifaito i te pae no te manaˈo, te huru, e te haerea, e faatae-na-mua-hia i te Atua ra (“e ara ma te pure”) e i muri iho, i to tatou taata-tupu (“o te [here], ia uˈana maite ïa ia outou outou iho”).—Petero 1, 4:7, 8.
11. (a) Eaha te auraa ia ‘faaapîhia tatou i te puai e turai i to tatou feruriraa’? (b) Mea nafea te puai hoê apî o te feruriraa ia tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa maitatai?
11 E titau te feruriraa haapao maitai e ‘ia faaapîhia tatou i roto i te puai o te turai i to tatou feruriraa.’ (Ephesia 4:23) No te aha e faaapîhia ˈi? I te mea e ua noaa mai ia tatou i te huru taata tia ore e te ora nei tatou i roto i te mau haaatiraa hara, ua faaterehia to tatou feruriraa e te hinaaro o te patoi ra i te huru pae varua. E turai noa teie puai i to tatou manaˈo e to tatou mau hinaaro i roto i te hoê aveia materia e te miimii. No reira, ia riro mai te hoê taata ei kerisetiano, e titau oia i te hoê puai apî, oia hoi te hoê huru feruriraa e mana i nia ia ˈna, o te turai i to ˈna mau manaˈo i roto i te aveia tia, te aveia pae varua, ma te ineine i te faatusia ia ˈna iho. No reira, ia titauhia oia ia rave i te hoê faaotiraa, ei hiˈoraa, i te pae no te haapiiraa, te toroa, te ohipa, te faaanaanataeraa manaˈo, te hautiraa, te huru ahu, aore ra vetahi atu â, to ˈna manaˈo matamua, o te hiˈopoaraa ïa i teie ohipa ia au i te hoê hiˈoraa pae varua, eiaha râ to te pae tino e te miimii. E faaohie teie huru feruriraa apî ia ˈna ia rave i te faaotiraa ma te feruriraa haapao maitai e ma te ara maite e te fatata maira te hopea.
12. Nafea tatou ia vai ‘itoito noa i te faaroo’?
12 E titau te feruriraa haapao maitai e ia vai oraora maitai tatou i te pae varua. Nafea tatou e vai ‘itoito noa ˈi i te faaroo’? (Tito 2:2) E tia ia tatou ia faaamu i to tatou feruriraa e te maa e tano. (Ieremia 3:15) E tauturu te tamaa-tamau-raa i te Parau mau a te Atua turuhia e te ohipa a to ˈna varua moˈa ia tatou ia tapea i to tatou aifaito i te pae varua. No reira, mea faufaa roa te rave-tamau-raa i te haapiiraa tataitahi, e tae noa ˈtu i te pororaa, te pure, e te amuimuiraa kerisetiano.
Nafea te feruriraa haapao maitai ia paruru ia tatou
13. Nafea te feruriraa haapao maitai ia paruru ia tatou i te raveraa i te mau hape maamaa?
13 E nehenehe te feruriraa haapao maitai e paruru ia tatou i te raveraa i te tahi hape maamaa o te faaere ia tatou i te ora mure ore. Mea nafea ïa? Te faahiti ra te aposetolo Paulo i te parau no te ‘ture o te feruriraa.’ No te taata itoito i te faaroo, te faaterehia ra teie ture o te feruriraa e te tahi mea o ta ˈna e au, oia hoi “te ture a te Atua.” Oia mau, e aro atu te ‘ture o te hara’ i te ture o te feruriraa. Teie râ, e upotia te kerisetiano maoti te tauturu a Iehova.—Roma 7:21-25.
14, 15. (a) Eaha na mana e piti e aro ra no te faatere i te feruriraa? (b) Nafea tatou ia upootia i te aroraa o te feruriraa?
14 E haere â o Paulo i mua na roto i te vauvauraa i te hoê taa-ê-raa papu i rotopu i te feruriraa faaterehia e te tino hara ra, o tei haamauhia i nia i te hoê oraraa faatia noa, e te feruriraa i faaterehia e te varua o te Atua, o tei haamauhia i nia i te hoê oraraa faatusia i roto i te taviniraa a Iehova. Te papai ra o Paulo i roto i te Roma 8:5-7 e: “Te feia hoi i au i ta te tino ra, te haapao ra ïa i ta te tino; area te feia i au i ta te [v]arua ra, te haapao ra ïa i ta te [v]arua. O te haapao hoi i ta te tino ra, o te pohe ïa; area o te haapao i ta te [v]arua ra, o te ora ïa e te hau. No te mea o taua hinaaro o te tino ra, e [enemiraa] ïa i te Atua; e ore hoi te reira e auraro i te ture a te Atua, e ore hoi e tia ia na reira.”
15 I roto i te irava 11, te faataa ra o Paulo e mea nafea te feruriraa o te tahoê atu i te varua moˈa ia upootia i te aroraa: “Te parahi ra to ˈna varua i roto ia outou to tei faatia ia Iesu i te poheraa ra, o tei faatia i te Mesia i te poheraa ra, na ˈna atoa ïa e faaora i to outou mau tino pohe ra i to ˈna [v]arua i parahi i roto ia outou na.”
16. E paruru te feruriraa haapao maitai ia tatou i teihea mau faahemaraa?
16 No reira, na roto i te feruriraa haapao maitai, eita tatou e vare i te mau faahemaraa tamau o teie nei ao, o tei tapaohia e te farii-noa-raa i te mau huru peu navenave atoa, te mau taoˈa materia, te haerea tia ore i te pae taatiraa. E parau mai to tatou feruriraa haapao maitai ia tatou ia “mauê ê atu i te faaturi” e ia ape i to ˈna mau faahopearaa riaria. (Korinetia 1, 6:18) E turai to tatou feruriraa haapao maitai ia tatou ia tuu i te mau faufaa o te Basileia i nia i te parahiraa matamua e e paruru oia i to tatou mau manaˈo ia faahemahia tatou e te mau pûpûraa no te hoê toroa a te ao nei o te haaparuparu i to tatou mau taairaa e o Iehova.
17. Mea nafea te hoê tuahine pionie i te faaiteraa i te feruriraa haapao maitai i mua i te mau hopoia i te pae moni?
17 Ei hiˈoraa, i roto i te hoê fenua no Asia Apatoa, te vai ra te hoê tuahine apî o tei tapea i te mau faufaa o te Basileia i nia i te parahiraa matamua i roto i to ˈna feruriraa. Ua atuatu oia i te here no te taviniraa ma te taime taatoa. I roto i taua fenua ra, e titau te rahiraa o te mau ohipa e ono aore ra e hitu mahana raveraa ohipa ma te taime taatoa. I muri aˈe i te noaaraa mai ta ˈna parau tuite no te fare haapiiraa tuatoru, ua titau to ˈna metua tane, e ere oia i te Ite no Iehova, e ia imi oia i te moni no te utuafare. Teie râ, i te mea e e hinaaro puai to ˈna e riro ei pionie, ua rave aˈera oia i te hoê ohipa afa taime e ua haamata ˈtura i te taviniraa pionie. Ua riri roa to ˈna metua tane, e ua haamǎtaˈu oia e faarue i ta ˈna mau tauihaa atoa i nia i te purumu. No ta ˈna peu pere moni, mea rahi ta ˈna mau tarahu, e ua titau oia e na ta ˈna tamahine e aufau i ta ˈna mau tarahu. Te haapii ra to ˈna taeae apî i te fare haapiiraa tuatoru, e no te mau tarahu, aita ˈtura e moni faahou no te aufau i ta ˈna tino moni haapiiraa. Ua tǎpǔ te taeae apî e mai te peu e e tauturu to ˈna tuahine ia ˈna, na ˈna e haapao i te utuafare ia noaa mai ta ˈna ohipa. Ua amahamaha to ˈna mafatu i rotopu i to ˈna here i to ˈna taeae e to ˈna here i te taviniraa pionie. I muri aˈe i to ˈna feruri-maitai-raa, ua faaoti atura oia e tamau noa i te taviniraa pionie e e imi i te tahi atu ohipa. Ei pahonoraa i ta ˈna mau pure, ua ite mai oia i te hoê ohipa maitai i reira e tauturu i to ˈna utuafare e to ˈna taeae i te pae moni, oia atoa râ atuatu noa i to ˈna here matamua, oia hoi te taviniraa pionie.
A imi i te tauturu a Iehova ma te tapea noa i te feruriraa haapao maitai
18. (a) No te aha vetahi mau taata e paruparu ai? (b) Eaha te mau irava e nehenehe e tamǎrû i te feia e paruparu?
18 Mea fifi paha na te tahi mau pǐpǐ a te Mesia ia tapea i to ratou feruriraa haapao maitai. E nehenehe to ratou faaoromai e itihia no te mea te maoro nei teie faanahoraa o te mau mea iino hau atu i ta ratou i manaˈo na. Te haaparuparu ra paha te reira ia ratou. Teie râ, ua fatata roa te hopea. Na Iehova i tǎpǔ mai i teie parau. (Tito 1:2) E hoê â huru no te Paradaiso o ta ˈna i tǎpǔ i nia i te fenua nei. Na Iehova e haapapu ra i te reira. (Apokalupo 21:1-5) Ia tae mai te ao apî, e itehia te hoê “raau ora” no te feia atoa o tei tapea i te feruriraa haapao maitai.—Maseli 13:12.
19. Nafea ia tapea noa i te feruriraa haapao maitai?
19 Nafea tatou e nehenehe ai e tapea noa i te feruriraa haapao maitai? A imi i te tauturu a Iehova. (Salamo 54:4) A faaea noa i pihai iho ia ˈna. Auê tatou i te oaoa e i te mea e mea oaoa na Iehova e ia faahoa ˈtu tatou ia ˈna! “E haafatata ˈtu i te Atua, e na ˈna e haafatata mai ia outou na,” ta te pǐpǐ ra o Iakobo ïa e papai ra. (Iakobo 4:8) Te na ô ra o Paulo e: “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea, e parau faahou atu â vau, E oaoâ outou. Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra. Tei pihai iho nei te Fatu. Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:4-7) E mai te peu e e au ra e eita te mau hopoia teimaha o teie faanahoraa o te mau mea e pohe ra e maraa ia tatou, a tuu atu i nia ia Iehova, e na ˈna iho e turu mai ia tatou.—Salamo 55:22.
20. E tia ia tatou ia tamau noa i roto i teihea eˈa, ia au i te Timoteo 1, 4:10?
20 E, ua fatata te hopea, no reira, ei feruriraa haapao maitai to tatou e tia ˈi! E aˈoraa maitai roa te reira e 1 900 matahiti i teie nei; e aˈoraa faufaa roa i teie mahana. Ia tamau noa tatou i te faaohipa i te aravihi o to tatou feruriraa ma te haapao maitai ei arueraa ia Iehova a tamau noa ˈi oia i te aratai ia tatou ma te paruru maitai i roto i ta ˈna ao apî.—Timoteo 1, 4:10.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha te feruriraa haapao maitai?
◻ No te aha e mea ru ia riro ei feia feruriraa haapao maitai?
◻ Nafea tatou ia faaapîhia i roto i te puai e turai i to tatou feruriraa?
◻ Eaha te aroraa tamau te tia ia tatou ia aro i roto i to tatou feruriraa?
◻ Nafea tatou ia tapea noa i te feruriraa haapao maitai?
[Hohoˈa i te api 15]
E tauturu te haafatataraa ˈtu i te Atua na roto i te pure ia tatou ia tapea noa i te feruriraa haapao maitai
[Hohoˈa i te api 17]
Ia faatupu tatou i te feruriraa haapao maitai, eita ïa tatou e vare i te mau faahemaraa a teie nei ao