E tia anei i te mau kerisetiano ia haapao i te hoê mahana faafaaearaa?
MEA ûa roa te avaˈe tiunu. No teie tumu, ua ofatihia te hoê peu tahito roa i te tataˈuraa tennis no Wimbledon i te matahiti 1991. A tahi ra i roto i te aamu, ua hautihia te mau tataˈuraa i te hoê mahana Sabati no te tapapa i te taime i pau. Taa ê atu i te hoê ofatiraa varavara o te mau ture mai teie te huru, te faariro-noa-hia nei te mahana Sabati ei mahana faafaaearaa moˈa i Beretane, e tae noa ˈtu i roto e rave rahi mau fenua ê atu.
Te haapao nei te tahi mau taata i te hoê mahana faafaaearaa taa ê. Na te ao nei, te haapao etaeta nei te mau ati Iuda i te Sabati mai te toparaa mahana i te mahana pae e tae atu i te toparaa mahana i te mahana maa. I roto i te Sabati, eita te mau manureva no te pǔpǔ manureva a te hau no Iseraela e rere, e i roto i te tahi mau oire, eita atoa te mau faurao e tere. I Ierusalema, e opani vetahi feia haapao i te tutuu i te mau aroâ ia ore te mau pereoo ia tere no te mea te manaˈo nei ratou e te ofati ra te reira i te ture o te Sabati.
I te mea e e rave rahi mau haapaoraa o te haapao noa nei â i te hoê mahana i te hebedoma ei sabati na ratou, te faatupu ra ïa te reira e rave rahi mau uiraa. Na te mau ati Iuda noa anei te haapaoraa i te Sabati? No te aha te rahiraa o te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i farii ai i te tahi mahana faafaaearaa taa ê na ratou? Te titau noa râ anei te Bibilia e ia haapaohia te hoê mahana faafaaearaa i roto i te hebedoma i teie mahana?
I vai na anei te Sabati i te mau tau atoa?
Te itehia ra te faahitiraa matamua no te hoê sabati i roto i te buka a Exodo. A vai ai te mau ati Iseraela i roto i te medebara, ua fanaˈo ratou i te mâna, e maa semeio, no ǒ mai ia Iehova ra. I te onoraa o te mahana atoa o te hebedoma, e tia ia ratou ia haaputu e piti tuhaa mâna no te mea ua faataahia te hituraa o te mahana ei “mahana sabati . . . no Iehova,” i reira ua opanihia e rave i te ohipa.—Exodo 16:4, 5, 22-25.
Hau atu, ua horoahia te Sabati na te mau ati Iseraela ia haamanaˈo ratou e ua riro ratou ei feia tîtî i te fenua no Aiphiti ra. Eita hoi e faufaa to teie faahaamanaˈoraa mai te peu e ua haapao ê na ratou i taua ture ra na mua ˈˈe. No reira, ua horoahia te mau ture no nia i te Sabati ia Iseraela anaˈe.—Deuteronomi 5:2, 3, 12-15.
Te mau peu etaeta e te teimaha
I te mea e aita te Ture a Mose i faataa huˈahuˈa mai i te parau no te Sabati, ua anoi mai te mau rabi i te roaraa o te mau senekele i te mau opaniraa huru rau, e opani iho â ra i te mau huru ohipa atoa i te Sabati. Ia au i te Mishnah, ua haaputuhia te mau ohipa opanihia i roto e 39 pǔpǔ, mai te niraraa, te papairaa, e te ohipa faaapu. E rave rahi o teie mau faatureraa, aita ïa i niuhia i nia i te Bibilia. Ma te faahiti i te Mishnah, te farii ra te Buka parau paari ati Iuda (beretane) e ua riro teie mau faatureraa ei mau “mouˈa i faatautauhia i nia i te hoê rouru, inaha mea iti roa ta te mau Papai e faataa ra, mea rahi râ te mau ture.”
No te faaohipa i te faaueraa ra e eiaha te hoê taata ia “haere i rapae i te mahana hitu ra,” ua faataahia te hoê otia atearaa, e ua piihia te reira te “otia Sabati.” Ia au i te tahi mau haapapuraa, ua tuea teie otia e piti tausani kubiti, oia hoi fatata e 900 metera. (Exodo 16:29, King James Version) Teie râ, e nehenehe teie faatureraa e na-nia-hia ˈtu: Te po na mua ˈtu, e nehenehe te maa no te oroa Sabati e vaiihohia e piti tausani kubiti atea ˈtu i te fare. E nehenehe ïa teie vahi e faarirohia ei tuatiraa no te fare o te utuafare, e e nehenehe ïa e piti tausani kubiti ê atu e taiohia mai taua vahi ra.
E rave rahi o teie mau opaniraa haamauhia e te taata o tei haapaohia na i te tau o Iesu. Ua faahapa te mau raatira faaroo i ta ˈna mau pǐpǐ i to ratou ofatiraa i te huero sitona no te amu a hahaere ai ratou na roto i te mau faaapu sitona. Ua faahapahia ratou i te taivaraa i te Sabati—inaha, ua faarirohia te ofatiraa i te huero sitona ei ootiraa, e te uiuiraa i roto i te rima mai te taviriraa aore ra te tupaipairaa. Ua faaite tahaa o Iesu i to ratou mau manaˈo etaeta roa e rave rahi taime, no te mea ua faahapa ratou i te tumu mau o te ture a Iehova.—Mataio 12:1-8; Luka 13:10-17; 14:1-6; Ioane 5:1-16; 9:1-16.
Mai te mahana maa e tae atu i te mahana Sabati
“E faataahia te mau mahana sabati no te tavini i te Atua ma te paieti.” O te Maharaa ïa o te Ture no nia i te Sabati ia au i te tatararaa a te Ekalesia Katolika. Te faataa ra te buka farani i nenei-apî-hia Catéchisme pour adultes e: “Te faatupuhia nei te mahana Sabati kerisetiano i te mahana i muri aˈe i te Sabati: i te vauraa o te mahana, oia hoi, te mahana matamua o te poieteraa apî. Te pee ra oia i te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe o te Sabati, teie râ ua niuhia oia i nia i te oroa Pasa a te Mesia.” Mea nafea teie tauiraa mai te mahana maa e tae atu i te mahana Sabati i te tupuraa?
Noa ˈtu e ua faatiahia mai o Iesu i te mahana sabati, no te mau kerisetiano matamua, ua riro te reira ei mahana ohiparaa mai te tahi atu mahana. Teie râ, te faaite ra te hoê faaotiraa a te apooraa ekalesia no Laodikea (afaraa-hopea o te senekele maha o to tatou tau) e i te roaraa o te tau, ua monohia mai te Sabati ati Iuda i te mahana maa e te sabati “kerisetiano” i te mahana sabati. “Ua opani” teie faaotiraa “i te mau kerisetiano ia pee i te peu ati Iuda e ia vai ohipa ore noa i te Sabati [ati Iuda], e mea titauhia ia faatura i te mahana o te Fatu [te mahana o te hebedoma i reira to ˈna faatiaraahia] ia au i te raveraa kerisetiano.” Mai reira mai, ua rave te feia a te amuiraa faaroo kerisetiano i te ohipa i te mahana maa e ua haapae i te ohipa i te mahana sabati. I muri iho, ua titauhia ratou ia haere i te pure i te mahana sabati.
Ma te turuhia mai e te mau mana o teie nei ao, ua opanihia ˈtura te raveraa i te ohipa i te mahana sabati na roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. Mai te senekele ono mai â, ua faautuahia te feia ofati i teie ture aore ra ua rutuhia ratou, e e nehenehe ta ratou puaatoro e haruhia. I te tahi taime, e nehenehe te feia hara tatarahapa ore e faarirohia ei feia tîtî.
I roto i te hoê tuhaa, hoê â fifi te mau ture no nia i te ohipa e nehenehe e ravehia i te mahana sabati e te mau peu tutuu e faatere ra i te Sabati ati Iuda. Te horoa ra te Dictionnaire de théologie catholique i te mau faataaraa roa no nia i te tupuraa mai te faaotiraa a te ekalesia no nia i te faatureraa e, i rotopu i te mau mea opanihia, te faahiti ra oia i te ohipa haehaa, te faaapu, te mau ohipa a te ture, te hooraa matete, e te auauraa animala.
Teie te vahi huru ê, ua faaohipahia te Sabati ati Iuda mai te hoê tumu no teie mau opaniraa. Te faahiti ra te Buka parau paari katolika apî (beretane) i te mau ture a te Emepera Charlemagne no nia i te mau mahana Sabati: “Ua haapapuhia te manaˈo no te hoê Sabati, tei haapaehia hoi e Jerome Peata e tei faahapahia e te Apooraa no Orléans i te matahiti 538 ei oroa ati Iuda e e ere i te kerisetiano, i roto i te irava ture a Charlemagne o te matahiti 789, o tei opani ia rave i te hoê noa ˈˈe ohipa i te Sabati ei ofatiraa [i na Ture Ahuru].” No reira, noa ˈtu e ua au roa te ekalesia i te ite i te mau mana tivila i te faaheporaa i te Sabati ei mahana faaearaa, ua vaiiho oia i teie mau mana ia faatiamâ i teie mau opaniraa ia au i te hoê niu ta te ekalesia i patoi na, oia hoi te ture a Mose no nia i te Sabati.
Te hoê tiaraa aita i niuhia i nia i te mau Papai
E mau senekele na mua ˈtu, e rave rahi mau Metua Ekalesia, e o Augustin iho â râ, o tei faaite ma te tano roa e ua riro te Sabati ei faanahoraa no te hoê noa taime tei faahereherehia no te mau ati Iuda. I reira, ua farii noa hoi te mau Metua Ekalesia i ta te mau Papai Heleni Kerisetiano e faataa ra, oia hoi e tuhaa te Sabati no te faufaa o te Ture o tei faaorehia na roto i te tusia o Iesu.—Roma 6:14; 7:6; 10:4; Galatia 3:10-14, 24, 25.
I roto i te buka Vocabulaire biblique no teie nei tau, te faahitihia ra te parau a te taata tuatapapa faaroo porotetani ra o Oscar Cullmann i to ˈna fariiraa e “i te mea e ua haere mai o Iesu, ua pohe oia, e ua faatiahia mai, ua hope ïa te mau oroa a te F[aufaa] T[ahito] i te tupu i teie nei, e mai te peu e e rave-tamau-hia ratou ‘te auraa ra, te hoˈi ra ïa tatou i te faufaa tahito, mai te mea ra e aita te Mesia i haere mai.’” I te mea e ua hiˈopoa tatou i teie manaˈo faufaa roa, e nehenehe anei e turu i te haapaoraa faahepohia i te Sabati?
I teie mahana, mea pinepine te mau papai buka katolika i te faahiti i te Ohipa 20:7, e parau ra no “te mahana matamua o te hebedoma” (Sabati), i to Paulo haaputuputuraa e to ˈna mau hoa no te hoê tamaaraa. Teie râ, e faatiaraa parau noa hoi teie. Aita hoê aˈe mea i roto i teie irava aore ra i roto i te tahi atu mau irava o te Bibilia e faaite ra e e tia ia faariro i teie faatiaraa ei hiˈoraa te tia ia apeehia e te mau kerisetiano, e ere roa ˈtu i te hoê faaheporaa. Oia mau, aita e mea e turu ra i te haapaoraa i te sabati i roto i te mau Papai.
Eaha ïa te faafaaearaa e vai ra no te mau kerisetiano?
Noa ˈtu e aita te mau kerisetiano e faahepohia ra ia haapao i te hoê mahana faafaaearaa i roto i te hebedoma, te titauhia nei râ ratou ia haapao i te hoê faafaaearaa taa ê. Te faataa ra o Paulo i te reira i to ˈna mau hoa kerisetiano ati Iuda, i te na ôraa e: “Te vai râ maori te faaearaa no te taata no te Atua. . . . E teie nei, e rohi ïa tatou i te faaô i taua faaearaa ra.” (Hebera 4:4-11) Hou ratou e riro mai ai ei kerisetiano, ua pee teie mau ati Iuda i te Ture a Mose ma te tia roa ia au i te maraa ia ratou. I teie nei, aita o Paulo e faaitoito faahou ra ia ratou ia imi i te faaoraraa na roto i te mau ohipa teie râ ia “faafaaea” i ta ratou mau ohipa pohe. No reira, e tia ia ratou ia faatupu i te faaroo i roto i te tusia a Iesu, te reira anaˈe hoi te ravea e noaa ˈi i te huitaata nei te hoê tiaraa parau-tia i mua i te aro o te Atua.
Nafea tatou ia faaite i teie mahana i te hoê â faatura no te manaˈo o te Atua? Mai to ratou mau taata-tupu, te oaoa nei te mau Ite no Iehova, ei mau taata aifaito, i te mahana faafaaearaa o te hebedoma ia faaea ratou i ta ratou ohipa ia au i te ravehia nei i roto e rave rahi mau fenua. E fanaˈo ïa ratou i te taime no te faaea i roto i to ratou utuafare e no te tamǎrû ia ratou. Hau atu râ, ua riro te reira ei taime tano no te rave i te tahi atu mau tapao kerisetiano. (Ephesia 5:15, 16) Oia hoi te mau putuputuraa kerisetiano e te apitiraa ˈtu i roto i te taviniraa i mua i te taata, te haereraa e farerei i to ratou mau taata-tupu no te tufa i te mau haamaramaramaraa no nia i te Bibilia no nia i te tau e fatata maira i reira te feia faaroo e fanaˈo ai i te hau ati noa ˈˈe te fenua nei. Mai te peu e e hinaaro outou e ite i te reira, e oaoa roa te mau Ite no Iehova i te tautururaa ia outou, noa ˈtu e i te mahana maa anei, te mahana sabati, aore ra i te tahi atu mahana o te hebedoma.
[Hohoˈa i te api 28]
Ua haapao Iesu i te ture o te Sabati ma te tia roa, maoti hoi i te mau peu tutuu ati Iuda
[Hohoˈa i te api 29]
E hopoi mai te mau tapao kerisetiano i te tamǎrûraa i te mau mahana faafaaearaa ohipa