Te mau haamaitairaa rahi i te mau Tairururaa mataeinaa “Te feia amo i te maramarama”
TAU 2 700 matahiti i teie nei, ua papai te peropheta ra o Isaia e: “Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau etene i te pouri taotao.” (Isaia 60:2) E parau mau te reira! Teie râ, te vai nei te tiaturiraa, no te mea ua rave Iehova e ia anaana te maramarama. I te matahiti i mairi aˈenei, ua titau-manihini-hia te feia e here nei i te maramarama a te Atua ia haere mai i te Tairururaa mataeinaa “Te feia amo i te maramarama.”
Ua vauvauhia na mua te porotarama o te tairururaa i te avaˈe tiunu i Marite Apatoerau. I te mau avaˈe i muri iho, ua vauvauhia i Europa Hitia e Tooa o te râ, i Marite no Ropu e no Apatoa, i Afirika, i Asia, i roto i te mau motu. E mau mirioni taata o tei tae atu. Ua fanaˈo mau â ratou i te hoê amuraa maa rahi i te pae varua!
“Manava ia outou paatoa, e te feia amo i te maramarama!”
I te rahiraa o te mau fenua, ua haamata te tairururaa i te mahana pae e ua hope i te sabati i te avatea. A parahi mai ai te feia tairuru i te poipoi mahana pae, ua oaoa ratou i te faarooraa i te hoê hiˈopoaraa poto e faataa ra e mea nafea te maramarama a Iehova i te haere-noa-raa i te anaanaraa i teie mau mahana hopea. I muri iho, ua paiuma mai te peretiteni o te tairururaa i nia i te tahua. Ua haamatara oia e e tia i te mau kerisetiano mau ia riro ei feia amo i te maramarama e ua parau oia ma te mahanahana e: “Manava ia outou paatoa, e te feia amo i te maramarama!” E tauturu te porotarama o te tairururaa i te mau tia ia tamau noa i te faaanaana i te maramarama o Iehova.
Ua faataa te oreroraa parau faufaa i te tumu parau matamua o te tairururaa taatoa. Ua faahaamanaˈo teie taeae orero i te feia tairuru e ua pohe te mau mori no te huitaata nei i ǒ roa i te ô i Edene ra. Mai reira mai, ua haapoiri Satani i te mau taata i mua i te maramarama o te parau mau. (Korinetia 2, 4:4) Noa ˈtu râ, ua haere mai Iesu ei ‘maramarama no te mau nunaa.’ (Isaia 42:1-6) Ua faaite tahaa oia i te mau haavare i te pae faaroo, ua haapapu oia e eaha te mau mau ohipa hape o te pouri, ua turu oia i te mana arii o Iehova, e ua poro oia i te parau apî maitai o te Basileia. Ua na reira atoa te mau pǐpǐ a Iesu—e te na reira noa nei â ratou! (Mataio 28:19, 20) Ua parau te taeae orero ma te putapû e: ‘E nehenehe tatou e e riro mai ia Iesu atoa, ei feia amo i te maramarama. Aita ˈtu ohipa faufaa aˈe i to tatou nei tau. E aita ˈtu haamaitairaa rahi aˈe.’
A fatata ˈi te rururaa matamua o te tairururaa i te hope, ua faaineinehia te hoê ohipa apî. Ua hoˈi atu te peretiteni o te tairururaa i nia i te tahua e ua faaara maira oia e ua matara mai e maha api parau iti apî. Ua fariihia teie parau ma te haapopouraa oaoa, e ua horoahia te hoê api parau iti taitahi no te mau tia atoa i tae mai.
I te mahana pae i te avatea, ua faataa mai te porotarama o te tairururaa i te mau aˈoraa tumu no te mau kerisetiano o te amo nei i te maramarama. Ua horoa mai na tumu parau matamua e piti i te aˈoraa maitai roa e faaite ra e nafea ia ape ia haaviiviihia tatou i te pouri o teie nei ao. I te mea hoi e e nehenehe o Satani e riro ei melahi no te maramarama, mea faufaa roa ia vai ara i te pae varua ia ore te mau ohipa viivii o teie nei ao ia faahema ia tatou. (Korinetia 2, 11:14) Ua aˈo o Paulo e: “E eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:2) Ua faaroo te feia tairuru e ua riro te tauiraa o te hoê kerisetiano ei ohipa o te haere tamau noa i mua. E tamâ-noa-hia to tatou nei feruriraa e e haamatarohia a haapii noa ˈi tatou i te Parau a te Atua e a faaohipa ˈi tatou i te mea o ta tatou e haapii ra. No reira, e hau atu â tatou i te riro mai ia Iesu, o tei “î i te maitai e te parau mau.”—Ioane 1:14.
Te feia apî e amo ra i te maramarama
Ua faanahohia te afaraa hopea o te avatea o te mahana pae no te mau taurearea. Ua haapopou te oreroraa parau matamua (“E te mau taurearea—Eaha ta outou e titau nei?”) i te mau taurearea kerisetiano o tei riro ei mau hiˈoraa maitatai i te pae no te haapao maitai. Teie râ, ua faahaamanaˈo atoa oia ia ratou e e tapao taa ê ratou na Satani. E titau atoa te hoê taata taaro faaineine-maitai-hia i te hoê taata faaineine. Oia atoa, te titau nei te mau taurearea i te tauturu a to ratou mau metua e a te amuiraa no te haere noa i roto i te maramarama.
Ua haapapuhia te reira na roto i te hoê darama maitai roa A rave i te mea tia i mua i te aro o Iehova, e na te reira i faahope i te porotarama o te mahana pae. Ua haafaufaahia te hiˈoraa o te Arii ra o Iosia. Noa ˈtu e e tamaroa apî oia, ua opua maite oia e tavini ia Iehova. Te vai ra te mau faahemaraa iino na te hiti ia ˈna, teie râ, maoti te aratairaa a te tahuˈa rahi ra o Hilikia e no to ˈna iho here no te Ture a te Atua, ua rave o Iosia i te mea tia i mua i te aro o Iehova. Ia pee atoa te mau taurearea kerisetiano i to ˈna haerea i teie mahana, e tia ˈi.
Ia anaana te maramarama
I muri aˈe i to ratou haamâharaa i to ratou rohirohi i te po, ua haere atu te mau tia i te tairururaa i te poipoi mahana maa ma te ineine i te apo mai i te mau aˈoraa faaitoito no roto mai i te mau Papai. Aita ratou i tatarahapa. I muri aˈe i te tuatapaparaa i te irava mahana, ua haere te porotarama i mua maoti te hoê oreroraa parau tatuhaahia o tei faataa mai i te mau ravea huru rau e nehenehe ai te hoê kerisetiano e faaanaana i to ˈna maramarama. (Mataio 5:14-16) Te pororaa, tera te hoê ravea faufaa roa, e e tuhaa rahi atoa to te haerea maitai. Mai ta te taeae orero i faataa mai, “na te pororaa e faaite ia vetahi ê e eaha ta tatou mau tiaturiraa, tera râ, na te faatupuraa i te here e haapapu i te reira.”
Ua hutihia te ara-maite-raa o te feia tairuru i nia i te hoê tauturu faufaa roa no te pororaa—te mau api parau iti. Ma te haamanaˈo â i te parau faaite i horoahia mai i te mahana na mua ˈtu, ua faaroo te mau tia i te mau faatiaraa o tei haapapu i te aravihi o teie mau mauhaa iti. Ua faaitoitohia te mau tia ia rave mai i te mau haapueraa api parau iti na muri ia ratou i te mau taime atoa, ma te ineine i te faaohipa ˈtu i te mau taime atoa.
Ua hutihia te ara-maite-raa i muri iho i nia i te mau pionie, teie feia poro no te Basileia ma te taime taatoa e rohi nei no te amo i te maramarama. Auê tatou i te haafaahiahia i ta tatou mau pionie itoito e! E te maraa noa ˈtura to ratou numera. E tae noa ˈtu i roto i te mau fenua i reira no noaa noa maira te tiamâraa i te pae no te haamoriraa, te maraa taue ra te mau pionie. Ua faaitoitohia te mau pionie ia poihere i ta ratou hopoia faufaa. Ua anihia te feia aitâ i riro atura ei pionie ia hiˈopoa i to ratou oraraa. Peneiaˈe e nehenehe atoa ratou e faanaho i ta ratou mau ohipa no te faaanaana i to ratou maramarama i roto i te taviniraa taime taatoa.
Mea pinepine e titau te riroraa ei taata amo i te maramarama i te mau haapaeraa, e ua haapapuhia te reira i roto i te tumu parau i muri iho, “A tavini ia Iehova e te feruriraa haapae ia ˈna iho.” Ua faaue o Paulo e: “Ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra.” (Roma 12:1) Te faaite nei te feia o te faaruru nei i te hamani-ino-raa i te hoê feruriraa haapae ia ratou iho. Te rave nei te mau pionie i te mau haapaeraa i te mau mahana atoa no te faaea noa i roto i te taviniraa ma te taime taatoa. Oia mau, te rave nei te mau kerisetiano atoa i te mau haapaeraa, ma te horoa ia ratou iho i roto i te taviniraa a Iehova maoti hoi i roto i te tapaparaa i te mau tapao miimii i te pae materia o teie nei ao. E horoa mai teie haerea i te mau haamaitairaa rahi no ǒ mai ia Iehova ra.
Ua riro teie oreroraa ei faaomuaraa tano roa no te tuhaa i muri iho—te oreroraa parau o te bapetizoraa. Eita roa teie tumu parau e moehia e te feia o tei bapetizohia i te Tairururaa mataeinaa “Te feia amo i te maramarama.” E riro noâ to ratou bapetizoraa ei ohipa faufaa roa i roto i to ratou oraraa. Ua faahaamanaˈohia ratou e te pee ra ratou i te hiˈoraa o Iesu Mesia, o tei bapetizohia i te 30raa o to ˈna matahiti. Hau atu â, ua oaoa te feia e bapetizo ra i te haamanaˈo e ‘ua haapae ratou i te mau ohipa o te pouri’ e ua rave ratou i te opuaraa e ‘tavini ia Iehova.’ (Roma 12:11; 13:12) Ma te oaoa, ua tia maira ratou i mua i te nahoa o te feia tairuru e ua rave ratou ma te faaroohia mai e te taata i te hoê faaiteraa hou e haere atu ai i te bapetizoraa. (Roma 10:10) Te pure nei tatou ia haamaitai Iehova i te feia atoa o tei faataipe i to ratou pûpûraa ia ratou no ˈna na roto i te bapetizoraa i roto i te pape i te mau Tairururaa mataeinaa “Te feia amo i te maramarama.”
I te mahana maa i te avatea, ua vauvauhia mai te mau faaararaa huna ore. Oia hoi na roto i te mau oreroraa parau ra “A ape i te mau marei o te nounou,” “Te faaino ra anei vetahi ê i ta outou mau peu maitatai?” e “A ara i te mau huru haamoriraa idolo atoa.” Ua faaite papu mai teie na oreroraa e toru vetahi o te mau ravea e faaohipahia ra e Satani no te haaparuparu i te hoê kerisetiano. E aposetolo o Iuda Isakariota, teie râ, ua hoo oia ia Iesu no te tahi tino moni. Ua paari te tamaroa ra o Samuela i te pu mau o te haamoriraa a Iehova, teie râ, ua faaruru oia i te tahi mau amuimuiraa iino. (Samuela 1, 2:12, 18-20) I roto i te haamoriraa idolo, e nehenehe e amuihia mai te mau mea mai te peu viivii i te pae taatiraa e te nounou. (Ephesia 5:5; Kolosa 3:5) Oia mau, mea atâta roa te nounou, te mau amuimuiraa iino, e te haamoriraa idolo e e tia ia haapae-roa-hia.
Ua vauvau ihora te porotarama i te mau tumu parau taa ê. Ua faahiti te tumu parau no muri iho e rave rahi mau uiraa anaanatae no nia i te Bibilia ma te horoa mai i te mau pahonoraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei outou e faataa mai te peu e e faatiahia mai anei te feia o tei ore i farii i te parau mau e o te pohe na mua ˈˈe i te ati rahi? Eaha ta te hoê kerisetiano e nehenehe e rave mai te peu e eita ta ˈna e nehenehe e ite mai i te hoê hoa faaipoipo maitai? No te faahohonu i to ratou ite no nia i te Bibilia, ua faaitoitohia te mau tia ia faaohipa maite i te Buka faahororaa no nia i te mau papai a te Taiete Watch Tower, i raro aˈe iho â râ i te upoo parau ra “Mau uiraa a te feia taio.”
Te vairaa mai o te Mesia e te Apokalupo
Ua tuatapapa te tuhaa hopea o te porotarama o te mahana maa i te mau parau tohu na roto i te hoê oreroraa parau tatuhaahia “Te maramarama no nia i te vairaa mai e te faaiteraahia mai te Mesia.” Ua hiˈopoa-faahou-hia te mau tuhaa o “te tapao” e haapapu ra i te vairaa mai o Iesu Mesia. (Mataio 24:3) I roto i te piti o te tuhaa, ua tuatapapahia te mau ohipa no teie nei tau a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) Ua haapapuhia e mai te matahiti 1919 mai â, ua aratai te pǔpǔ o te tavini ma te haapao maitai i te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia. I muri iho, ua haaputuputuhia mai te feia rahi roa no roto mai i te mau nunaa atoa ia apiti mai ratou i te mau kerisetiano faatavaihia no te faaanaana i te maramarama a Iehova. Ua faahope te taeae orero i te na ôraa e: “Ia tamau noa tatou paatoa i te turu ma te itoito i te tavini haapao maitai e te paari. Mea na roto anaˈe i teie ohipa e nehenehe ai te feia e au i te mamoe e faaroo i teie mau parau oaoa i te hoê tau fatata roa: ‘A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.’”—Mataio 25:34.
Ua faataa mai te taeae orero hopea i te auraa e te mau titauraa o te faaiteraahia o Iesu Mesia. (Korinetia 1, 1:7) Auê ïa ohipa faahiahia taua faaiteraahia nei e! E haamouhia o Babulonia Rahi. E hope te aroraa rahi i rotopu i te ao a Satani e o Iesu e ta ˈna mau melahi i te haamouraa o teie nei faanahoraa. I te pae hopea, e taorahia ˈtu o Satani i roto i te abuso e eita oia e nehenehe faahou e ohipa. Teie râ, e fanaˈo te nunaa o te Atua i te tamǎrûraa, maoti te faaipoiporaa o te Arenio i nia i te raˈi e te haamauraa o te hoê fenua apî. Ua oaoa roa te feia e faaroo ra i to te taeae orero faaiteraa e ua matara mai te hoê vea iti apî Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou? Auê ïa tauturu maitai roa no te feia haehaa o te hinaaro nei e ite i to tatou Poiete here e ta ˈna mau opuaraa no tatou nei!
Te mau utuafare kerisetiano
Ua tae tatou i teie nei i te sabati, te mahana hopea o te tairururaa. Teie râ, mea rahi â te mau tuhaa e vauvauhia mai. I muri aˈe i te tuatapaparaa o te irava mahana, ua hutihia te ara-maite-raa i nia i te utuafare kerisetiano maoti te tumu parau tatuhaahia ra “A haapao i te tahi e te tahi i roto i te utuafare fetii kerisetiano.” Ua tauturu te tuhaa matamua i te feia tairuru ia taa i te ravea e manuïa ˈi te hoê utuafare fetii kerisetiano: te tuuraa i te mau mea pae varua i nia i te parahiraa matamua. Ua faaitoito te piti o te tuhaa i te mau utuafare ia rave amui i te mau ohipa, oia hoi te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa, i roto i te pororaa, te haapiiraa utuafare, aore ra te faaanaanataeraa manaˈo. Ua faahaamanaˈo te toru o te tuhaa o te tumu parau tatuhaahia i te mau tia i ta ratou tufaa faufaa e ta ratou hopoia e aupuru i te feia ruhiruhia. “Ua riro to tatou mau taeae e mau tuahine ruhiruhia ei haamaitairaa no te amuiraa,” o ta te taeae orero ïa i parau. Ia tamau â tatou i te haafaufaa i te paari i noaa mai ia ratou e ia pee i to ratou haerea taiva ore.
Ua tuatapapahia i muri iho te auraa o te parau ra “e ara.” (Petero 1, 4:7) Te hoê taata ara maite, o te hoê ïa taata aifaito, te manaˈo putapû, te nane ore, te haehaa, e te feruriraa afaro. E nehenehe oia e faataa i te ino e te maitai, te parau mau e te haavare. Hau atu, e tutava oia i te atuatu i to ˈna oraora-maitai-raa i te pae varua.
Ua tuatapapa te oreroraa hopea o te porotarama o te poipoi sabati i to tatou auraroraa i te Atua e te Mesia. “E tia mau â ia haafaufaahia to tatou auraroraa taiva ore i te Atua ra o Iehova e i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia,” o ta te taeae orero ïa i parau. Ua faaite oia e nafea te reira ia ohipa i nia i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. Eaha te mea e tauturu ia tatou ia auraro noa? E maha huru maitatai: te here, te mǎtaˈu i te Atua, te faaroo, e te haehaa.
Sabati i te avatea
Ua mairi oioi te taime, e tei te sabati i te avatea tatou e ua haamata te rururaa hopea o te tairururaa. Mai te mea ra hoi e no haamata noa maira te tairururaa, e ua tae ê na tatou i te hopearaa.
Teie te upoo parau o te oreroraa parau huiraatira “A pee maite i te maramarama o te ao.” Ua fanaˈo te feia o tei tae mai i te hoê faataaraa faahiahia mau o te tuhaa a te maramarama i te pae tino no te ora. I muri iho, ua faaite maira te taata orero i te faufaa rahi o te maramarama i te pae varua. E atuatu te maramarama i te pae tino i to tatou ora no te tahi mau matahiti, area te maramarama i te pae varua ra, e faaora oia ia tatou e a muri noa ˈtu. Te hoê vahi faufaa o te oreroraa oia hoi te tuatapaparaa o te mau irava tataitahi o te Ioane 1:1-16, i reira ua haapapuhia e o Iesu te maramarama o teie nei ao. I teie mahana, i roto i te mau matahiti hopea o teie faanahoraa ino, mea ru mau â ia pee ia Iesu i roto i teie nei tiaraa.
I muri aˈe i te tuatapaparaa poto o Te Pare Tiairaa no taua hebedoma ra, ua tae maira te taime no te oreroraa hopea. Ma te oaoa, ua faaite te taeae orero e e rave rahi mau mea te tia ia tiai ru i roto i te mau mahana i mua nei. Ei hiˈoraa, ua faaite mai oia i te matararaa o te hoê ripene apî, te darama Te raveraa i te hinaaro o te Atua ma te itoito. E ere râ te reira anaˈe. E matara atoa mai te mau ripene video apî oia hoi Te Bibilia—Buka aamu mau e e buka parau tohu, te ripene matamua no nia i te tumu parau ra Te Bibilia—Aamu mau, Parau tohu e nehenehe e tiaturihia.
I te pae hopea, ua faaite mai te taeae orero e i te matahiti 1993, e tupu te mau tairururaa mataeinaa e maha mahana, e tae noa ˈtu te mau haaputuputuraa nunaa taa ê i Afirika, Asia, Europa, e Marite no Apatoa. Noa ˈtu e te hope ra te Tairururaa mataeinaa “Te feia amo i te maramarama,” e nehenehe te mau tia e haamata i te faaineine no te matahiti i muri iho.
Ua tae i te taime no te mau tia ia hoˈi i to ratou fare. Ma te papu maitai, ua rahi atu to ratou hinaaro e tamau noa i te amo i te maramarama i roto i teie ao pouri. I muri aˈe e toru mahana tei î i te mau mea maitatai i te pae varua, ua itehia te faufaaraa rahi o te irava hopea i faahitihia i roto i te oreroraa faaotiraa: “O te Atua mau ra, o Iehova ïa, o tei haamaramarama mai ia tatou nei . . . E haamaitai ia Iehova; e maitai hoi to ˈna; e tia hoi to ˈna aroha i te vai-maite-raa.”—Salamo 118:27, 29.
[Hohoˈa i te api 15]
Porotarama o te tairururaa na roto i te reo Rusia
[Hohoˈa i te api 16, 17]
Ua orero mai te mau melo o te Tino Aratai i te mau tairururaa e rave rahi
Tei roto atoa te mau tia Tapone i te feia i tairuru i St. Petersburg, Rusia
Ua haamatara te hoê darama bibilia putapû mau i te faufaaraa o te raveraa i te mea tia i mua i te aro o Iehova
Ua faataipe te feia amo i te maramarama apî i to ratou euhe ia Iehova na roto i te bapetizoraa
Ua faaroo maitai te feia tairuru i te porotarama i St. Petersburg
[Hohoˈa i te api 18]
Ua oaoa roa te mau tia i te matararaa mai te vea apî “Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?”