Mau uiraa a te feia taio
Te haapae ra anei te mau Ite no Iehova i te faatupu i te mau oroa fanauraa no te mea e peu faaroo teie i te tau tahito?
No roto mai te oroa fanauraa i te tiaturiraa haavare e te haapaoraa hape, teie râ, e ere no teie tumu anaˈe te mau Ite no Iehova e haapae ai i teie peu.
E ere vetahi mau peu, tei riro ei oroa faaroo i te matamua ra, mai te reira faahou i roto e rave rahi mau fenua. Ei hiˈoraa, i mutaa ihora, e auraa faaroo to te tapea rima faaipoiporaa, tera râ, i roto i te rahiraa o te mau fenua i teie mahana, e ere faahou ïa mai te reira. No reira, e rave rahi mau kerisetiano mau o te farii nei i te peu matauhia i to ratou fenua o te tuuraa i te tapea rima faaipoiporaa ei tapao faaiteraa e ua faaipoipohia te hoê taata. I roto i teie mau tuhaa, te mea faufaa, o te faataaraa ïa mai te peu e ua taaihia te hoê peu i te haapaoraa hape i teie nei.—Hiˈo “Mau uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa no te 15 no tenuare 1972 e no te 15 no atopa 1991 (vea farani).
E rave rahi mau buka faahororaa o te haapapu ra i te mau tumu haavare e te faaroo o te oroa fanauraa. Te tapao ra Te Buka parau paari Americana (neneiraa 1991, beretane) e: “Ua faatupu te ao tahito no Aiphiti, no Heleni, no Roma e no Peresia i te mau oroa fanauraa o te mau atua, te mau arii, e te feia fanauraa teitei.” Te na ô ra teie buka e e faatupu na to Roma i te oroa fanauraa o Artémis e te mahana o Apolo. I te tahi aˈe pae, “noa ˈtu e ua tapea te mau Iseraela tahito i te mau tabula o te matahiti a to ratou mau melo huiraatira tane, aita e haapapuraa e ua rave ratou i te tahi mau arearearaa no te faatupu i te oroa fanauraa.”
Te horoa ra te tahi atu mau buka faahororaa e rave rahi mau haamaramaramaraa no nia i te tumu o te mau oroa fanauraa: ‘Ua haamata te mau arearearaa no te oroa fanauraa e rave rahi matahiti na mua ˈtu i Europa. E tiaturi na te taata i te mau varua maitatai e te mau varua iino, tei piihia i te tahi taime te mau vahine tahutahu maitai e te ino. E mehameha na te taata i teie mau varua, ia hamani ino mai ratou i te taata faatupu i te oroa fanauraa, e no reira to ˈna mau hoa e to ˈna mau fetii e haere mai ai na pihai iho ia ˈna, e na roto i ta ratou mau parau maitatai e to ratou tiaraa mai i reira, e paruru ïa ratou ia ˈna i mua i te mau tupuraa atâta a te oroa fanauraa. E paruru rahi atu â te pûpûraa i te ô. E horoa mai te tamaaraa amui i te parururaa e e tauturu atoa ia fanaˈo i te mau haamaitairaa a te mau varua maitatai. No reira, ua haamauhia te arearearaa o te oroa fanauraa na mua ˈˈe no te paruru i te hoê taata i te varua ino e no te haamaitai i te matahiti apî e haere maira.’—Te mau oroa fanauraa na te ao nei (beretane), 1967.
Te faaite atoa ra teie buka e nohea mai te rahiraa o te mau peu no te oroa fanauraa. Ei hiˈoraa: “No ǒ roa mai te peu [o te faaohiparaa i te mau mori hinu] i te tau o te mau Heleni e te mau Roma tahito o tei manaˈo na e e taoˈa tahutahu te mori hinu. E pûpû ratou i te mau pure e e faatae ratou i te mau aniraa e taitaihia ˈtu i te mau atua ra na roto i te mau pura auahi o te mori hinu. I reira ïa te mau atua e ninii mai ai i ta ratou mau haamaitairaa e peneiaˈe e pahono mai ai i te mau pure.” Te vai ra te haamaramaramaraa no nia i teie mau tumu i te mau api 33 e 34 o te buka Haaferuriraa ia au i te mau Papai (farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Mai tei faaitehia ˈtu râ, eiaha noa e faaea i nia i te parau e ua riro anei aore ra te riro noa ra anei te oroa fanauraa ei peu faaroo. Te faahiti ra te Bibilia i te parau no te oroa fanauraa, e e haapao maitai te mau kerisetiano paari i te mau haapapuraa atoa o ta ˈna e horoa ra.
E tapao na te mau tavini a te Atua no tahito ra i te taime e fanauhia ˈi te tamarii, ia nehenehe ratou e ite i to ratou matahiti. Te taio nei tatou e: “E a pae aˈera o Noa hanere i te matahiti; fanau ihora ta ˈna o Sema, o Hama, e o Iapheta.” “I te ono o te hanereraa o to Noa matahiti, . . . te amahamaharaa ïa o te tumu o te moana rahi ra.”—Genese 5:32; 7:11; 11:10-26.
Mai ta Iesu atoa i faahiti, i rotopu i te nunaa o te Atua, ua riro te fanauraa i te tamarii ei ohipa haamaitaihia e te oaoa. (Luka 1:57, 58; 2:9-14; Ioane 16:21) Aita râ te nunaa o Iehova i haamanaˈo i te mahana fanauraa; ua haapao ratou i te tahi atu mau oroa matahiti eiaha râ te mau oroa fanauraa. (Ioane 10:22, 23) Te na ô ra te Buka parau paari Judaica (beretane) e: “Aita te faatupuraa i te oroa fanauraa e itehia ra i roto i te mau peu matauhia a te ati Iuda.” Te faaite ra te buka Mau peu e mau oroa matauhia i Iseraela (beretane) e: “Ua ravehia mai te faatupuraa i te mau oroa fanauraa i roto i te mau peu a te mau nunaa ěê, inaha, aita teie peu e faahitihia ra i rotopu i te mau ati Iuda, i roto anei i Te Bibilia, te Papai ati Iuda o te ture i parau-vaha-hia, aore ra te mau papai a te Feia paari no muri iho mai. Inaha, e peu teie no ǒ mai ia Aiphiti tahito ra.”
Mea papu maitai teie taairaa e o Aiphiti i roto i te hoê oroa fanauraa e faatiahia ra i roto i te Bibilia, aita râ te feia haamori mau i haapao i te reira. O te oroa fanauraa ïa a Pharao o tei faatere na i te taime a mau ai o Iosepha i te auri i Aiphiti. Ua arearea paha vetahi o taua feia etene ra i roto i taua oroa nei, teie râ, ua taaihia teie oroa i te tâpûraahia te arapoa o te raatira a te feia hamani faraoa a Pharao.—Genese 40:1-22.
Te faaite-atoa-hia ra te tahi parau au ore no nia i te tahi atu oroa fanauraa—to Heroda Anetipa, tamaiti a Heroda Rahi. Aita taua oroa fanauraa nei e faaitehia ra i roto i te Bibilia mai te tahi arearearaa ino ore. Area ra, ua tâpûhia te arapoa o Ioane Bapetizo. I muri iho, “ua tii atura ta ˈna mau pǐpǐ i te tino, hopoi atura e tanu, e ua haere maira e faaite mai ia Iesu,” o tei “reva ˈtura i te tahi vahi moemoe.” (Mataio 14:6-13) I to outou manaˈoraa, e oaoa anei teie mau pǐpǐ aore ra o Iesu iho i te faatupu i te mau oroa fanauraa?
Ia hiˈohia e nohea mai te mau oroa fanauraa, e te mea faufaa roa ˈtu â, te manaˈo au ore ia faahiti-anaˈe-hia i roto i te Bibilia, ua tano mau â te mau Ite no Iehova i te haapaeraa i teie peu. Aita e faufaa na ratou ia pee i teie peu a teie nei ao, no te mea e nehenehe ratou, e te na reira nei hoi ratou, e faatupu i te mau tamaaraa oaoa noa ˈtu eaha te taime i roto i te matahiti. E ere ta ratou pûpûraa i te ô i te mea faahepohia aore ra aita e titauhia ra ia tiai i te hoê oroa; e horoa ratou i te ô ia au i to ratou aau tae noa ˈtu eaha te taime, na roto i to ratou manaˈo horoa maitai e te here mau.—Maseli 17:8; Koheleta 2:24; Luka 6:38; Ohipa 9:36, 39; Korinetia 1, 16:2, 3.