Ua aupuru o Iehova ia ˈu
UA HAAMATA vau i te tavini ia Iehova na roto i te hoê ravea huru ê roa. Ua paari au i te hoê mataeinaa nehenehe mau i te pae apatoerau roa o Niu Zelani, e feia Maori anaˈe mai ia ˈu nei o te ora ra i reira. Te hahaere ra vau na nia i te puaahorofenua i te hoê mahana, a haafatata mai ai to ˈu tuaane fetii o Ben ia ˈu i nia i te purumu. Tei te matahiti 1942 ïa, i te tau auhune (no te Afa fenua Apatoa, e tau uaaraa tiare ïa no te Afa fenua Apatoerau). E 27 matahiti to ˈu e i taua tau ra e melo itoito vau i roto i te Ekalesia no Beretane.
E rave rahi matahiti to Ben taioraa i te mau buka a te Tavana Rutherford, o ˈna te peretiteni o te Taiete Watch Tower Bible and Tract Society i taua tau ra, e i teie nei te vai ra ta ˈna te hoê rata i roto i to ˈna rima no ǒ mai i te pu ohipa rahi a te Taiete Watch Tower i Niu Zelani e ani ra ia ˈna ia titau i te feia no to matou vahi i te hoê fare i reira ratou e haaputuputu ai no te faatupu i te oroa a te Fatu. Hau atu, e tia ia Ben ia imi i te hoê taata no te faatere i teie oroa. Ua hiˈo maira o Ben ia ˈu e ua na ô atura: “Tano maitai, na oe e faatere i te oroa.” No to ˈu teoteo i te manaˈoraa e o vau tei maitihia—e i te mea e te rave atoa ra vau i te oroa i te fare pure—ua farii atura vau.
I taua po ra, tau 40 taata o tei putuputu mai i te fare o Ben no te faatupu i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o to tatou Fatu, e aita hoê Ite no Iehova i rotopu ia matou. I to ˈu taeraa ˈtu i reira, ua horoa maira to ˈu tuaane fetii i te tabula oreroraa parau. Ua faaore au i te himene i faahitihia e ua titau aˈera i te tauete o Ben ia faaoti mai i te pure. I muri iho, ua vauvau atura vau i te oreroraa parau, oia hoi te mau uiraa tei apitihia e te mau pahonoraa niuhia i nia i te mau Papai. Ua tâpû te hoê ekalesiatiko i te oreroraa parau e ta ˈna mau parau patoi, tera râ, ua pahonohia ˈtu na roto i te taioraa i te mau irava bibilia i horoahia i roto i te tabula.
Te haamanaˈo ra vau e ua taaihia te hoê o te mau uiraa o te oreroraa parau i te taime o te matahiti e faatupuhia ˈi teie oroa. Auê te oaoa e i te taime a hiˈo ai te mau taata atoa i putuputu mai na roto i te haamaramarama e a ite ai ratou i te atiraa avaˈe. Papu maitai, o te 14 no Nisana iho â taua po ra.
Auê ïa po taa ê mau e! E maha hora teie oroa ta matou! E rave rahi mau uiraa tei faahitihia e ua pahonohia ˈtu na roto i te mau Papai ia au i te tabula a te Taiete. Ia haamanaˈo vau i te reira, te taa ra ia ˈu e eita teie ohipa e maraa ia ˈu ahiri e aita te hamani maitai o Iehova—noa ˈtu e i taua tau ra, e ere au i te Ite pûpûhia no ˈna. Noa ˈtu râ, ua itea mai ia ˈu i taua po o te oroa Haamanaˈoraa o te matahiti 1942, te tapao o to ˈu oraraa.
To ˈu oraraa
Ua fanauhia vau i te matahiti 1914. Ua pohe to ˈu metua tane e maha avaˈe na mua ˈˈe i to ˈu fanauraa, e te haamanaˈo ra vau e ua pohehae au i te tahi atu mau tamarii e metua tane to ratou o te here ra ia ratou. Ua ite au i te hoê ereraa rahi i taua pae ra. Mea fifi roa te oraraa o to ˈu metua vahine aita hoi ta ˈna tane, ua hau atu râ na roto i te mau faahopearaa o te Tamaˈi Rahi Matamua.
I to ˈu apîraa, ua faaipoipo vau i te hoê potii o Agnes Cope te iˈoa, e ua riro oia ei hoa no ˈu i roto hau atu i te 58 matahiti. I te omuaraa, ua tutava mâua ia manuïa to mâua oraraa. Aita ta ˈu ohipa faaapu i manuïa no te mea ua tupu te paura rahi. Ua faaô atura vau i roto i te ohipa faaetaetaraa tino, tera râ, e tae roa mai i taua oroa Haamanaˈoraa o te matahiti 1942 ra, aita ta ˈu e tapao mau i roto i te oraraa.
Te pororaa i te mau fetii
I muri aˈe i taua oroa Haamanaˈoraa ra, ua haapii au i te Bibilia ma te aau mehara, ma te tauaparau e vetahi o to ˈu mau taeae fetii no nia i te mau buka bibilia i neneihia e te Taiete Watch Tower. I te avaˈe setepa 1943, ua haere mai vetahi mau Ite no Iehova no te tahi atu vahi i to matou oire iti atea. Ua faatupu matou i te hoê aparauraa hohonu e maha hora te maoro. I muri iho, i to ˈu iteraa e e reva ratou i te poipoi aˈe, ua ani atura vau e: “Eaha te mea e tapea ra ia ˈu ia bapetizo i teie nei?” Ua bapetizohia ˈtura vau e e piti o to ˈu mau taeae fetii i roto i te pape i te hora hoê e te afa i te aahiata.
I muri iho, ua ratere pinepine au no te haere atu e poro i to ˈu mau fetii. Ua farii mai vetahi, e no ratou, ua niu vau i ta ˈu mau aparauraa i nia i te Mataio pene 24. Area no te feia tei ore i farii mai, ua faaohipa vau i te mau parau ta Iesu i faatae atu i te mau Pharisea i roto i te Mataio pene 23. I muri aˈe râ, ua haapii au i te tamǎrû i ta ˈu mau parau, ia au maite i te haerea o to tatou Metua here e te aroha i te raˈi ra.—Mataio 5:43-45.
I te omuaraa ra, ua patoi mai ta ˈu vahine i to ˈu hinaaro e tavini ia Iehova. Tera râ, ua apiti atoa mai oia ia ˈu i muri iho, e i te avaˈe titema 1943, ua riro maira oia ei hoa pûpûhia e te bapetizohia no ˈu. I taua mahana rahi ra, e pae feia ê atu no to matou oire iti no Waima o tei bapetizo atoa, e ua naeahia ïa te taatoaraa e iva feia poro i taua vahi ra.
Te mau haamaitairaa noa ˈtu te patoiraa
I te matahiti 1944, ua haere faahou mai te mau taeae no te tahi atu vahi, e i teie taime, ua horoa mai ratou i te faaineineraa o ta matou e titau ra i roto i te taviniraa faanahohia na te mau fare. I te mea e te rahi noa ˈtura matou i roto i to matou oire, ua uˈana ˈtura te patoiraa no ǒ mai i te mau tia a te amuiraa faaroo kerisetiano. (Ioane 15:20) E rave rahi taime to matou ûraa ˈtu e te mau raatira faaroo o te oire, e ua faatupu te reira i te mau aparauraa maoro no nia i te mau haapiiraa faaroo. Tera râ, ua horoa mai Iehova i te upootiaraa, e ua haere atoa mai vetahi atu mau melo o te oire, e tae noa ˈtu to ˈu tuahine, i raro aˈe i te hamani maitai a Iehova.
Ua haamauhia te hoê amuiraa i Waima i te avaˈe tiunu 1944. Ua uˈana ˈtu â te hamani-ino-raa e te riri. Aita te mau Ite no Iehova i faatiahia ia huna i ta ratou feia pohe i roto i te tanuraa maˈi o te oire. I te tahi mau taime, ua puai roa te patoiraa. Ua roohia matou i te mau tupuraa iino. Ua tutuihia to ˈu pereoo e te fare vaiihoraa pereoo i te auahi. Noa ˈtura, maoti te haamaitairaa a Iehova, aita i naeahia e toru avaˈe, ua hoo mai matou i te hoê pereoo rahi. Ua rave au i te pereoo puaahorofenua no te afai i to ˈu utuafare o te rahi noa ˈtura i te mau putuputuraa.
No te maraaraa o te mau hoa, ua titau-ru-hia ˈtura te hoê vahi putuputuraa rahi aˈe, no reira, ua opua ihora matou e patu i te hoê Piha no te Basileia i Waima. Te reira te Piha no te Basileia matamua o tei patuhia i Niu Zelani. E maha avaˈe i muri aˈe i te tâpûraahia te mau tumu raau matamua i te 1 no titema 1949, ua faatupu-amui-hia te hoê tairururaa e te tomoraa fare i roto i te fare apî e 260 parahiraa. I taua tau ra, ua riro te reira ei ohipa rahi, tei faaotihia maoti te tauturu a Iehova.
Te mau haapapuraa ê atu o te aupururaa a Iehova
I te mea e ua tamau noa te numera o te feia poro o te Basileia i Niu Zelani apatoerau i te haere i nia, ua horoa mai te mau tiaau ratere i te faaitoitoraa ia haere e tavini i te vahi e titauhia ra. Ei pahonoraa i teie faaitoitoraa, ua haere atura to ˈu utuafare i te matahiti 1956 e faaea i Pukekohe, i te pae apatoa no Auckland. Ua tavini matou i reira e 13 matahiti.—A faaau e te Ohipa 16:9.
Te haamanaˈo ra vau e piti hiˈoraa no te aupuru a Iehova i taua tau ra. Te rave ra vau i te ohipa i taua taime ra na te apooraa oire ei taata faahoro pereoo e ei haapao matini, ua titauhia maira vau no te hoê haapiiraa e maha hebedoma i te Haapiiraa no te Taviniraa o te Basileia i te amaa a te Taiete Watch Tower i Auckland. Ua ani au e ia tuuhia vau e maha hebedoma no teie tumu, e ua parau maira te faatere e: “Aita e fifi. Te hinaaro nei au ia rahi atu â te feia mai ia oe. Ia hoˈi mai oe, a haere mai e hiˈo ia ˈu i roto i ta ˈu piha raveraa ohipa.” I to ˈu haereraa ˈtu i muri iho, ua aufauhia maira vau no tera e maha hebedoma o to ˈu revaraa. Ua haapaohia ïa te mau hinaaro i te pae materia o to ˈu utuafare.—Mataio 6:33.
Tera te hiˈoraa matamua. Te piti, ua tupu ïa i muri aˈe i to mâua ta ˈu vahine haamataraa i te taviniraa pionie tamau i te matahiti 1968. I reirâ, ua turui matou i nia ia Iehova ia tauturu mai oia, e ua haamaitai mai oia ia matou. I te hoê poipoi i muri aˈe i te inuraa taofe, ua tatara ta ˈu vahine i te afata faatoetoeraa maa e aita e maa faahou maoti râ te tahi maa pata iti. “E Sarn,” o ta ˈna ïa i parau mai, “aita ta tatou e maa faahou. E haere anei tâua i roto i te pororaa i teie mahana?” Eaha ta ˈu i pahono atu? “E!”
I te fare matamua, ua farii mai te taata fare i te buka o ta mâua i pûpû atu e ua horoa maira oia i te tahi mau huero moa ei ô. Te piti o te taata o ta mâua i farerei, ua horoa mai ïa oia i te tahi maa pota—te kumara (umara), te chou-fleur, e te carottes. Ua noaa atoa mai te iˈo animala e te pata i to mâua hoˈiraa ˈtu i te fare i taua mahana ra. Ua tano roa te mau parau a Iesu no mâua nei: “A hiˈo na i te mau manu o te reva; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti, aore a ratou fare pueraa maa; na to outou Metua i te ao râ e faaamu ia ratou. E ere anei te maitai rahi to outou i to ratou?”—Mataio 6:26.
Ua tonohia matou i te fenua ěê
Te mau motu Rarotoa ma! Te reira ta matou tuhaa fenua taviniraa pionie taa ê i te matahiti 1970. Tera to matou vahi faaearaa no na matahiti e maha i muri iho. Te fifi matamua, o te haapiiraa ïa i te hoê reo apî. Teie râ, i te mea e fatata hoê â te mau parau i rotopu i te reo Maori no Niu Zelani e te reo Maori no Rarotoa, ua nehenehe ta ˈu e horoa i ta ˈu oreroraa parau huiraatira matamua e pae hebedoma i muri aˈe i to matou tapaeraa ˈtu i reira.
Tau feia poro noa i te mau motu Rarotoa ma, e aita ta matou e vahi haaputuputuraa. I reirâ, ei pahonoraa i ta matou pure, ua horoa mai Iehova i te mea ta matou e titau ra. Na roto i te hoê aparauraa e te hoê fatu fare toa, ua noaa maira te hoê fenua tarahu, e hoê matahiti i muri iho, ua noaa maira te hoê fare nainai e te hoê Piha no te Basileia e nehenehe e farii e 140 taata. Mai reira mai, ua fanaˈo tamau matou i te mau haamaitairaa, o te riro ei arueraa ia Iehova.
Mea faahiahia mau te farii maitai ta te taata no te mau motu i faaite mai ia matou. Mea pinepine, i roto i te taviniraa, e horoahia mai te mau inu toetoe—mea au roa hoi i roto i teie ahuarai veavea e te haumi. Mea pinepine atoa matou i te hoˈi atu i te fare e te vai ra te meia, te iita, te vî, e te anani i te pae opani e aita hoi i itehia e na vai ra.
I te matahiti 1971, ua ratere mâua ta ˈu vahine, e e toru feia poro no Rarotoa, i te motu no Aitutaki, e motu tuiroo teie no to ˈna tairoto nehenehe mau. Ua farerei matou i te feia here i te Parau a te Atua i rotopu i te feia farii maitai no taua motu ra e ua haamata matou e maha haapiiraa bibilia, o ta matou i tamau noa i te faatere na roto i te rata i to matou hoˈiraa ˈtu i Rarotoa. I muri iho, ua bapetizohia teie feia haapii i Aitutaki, e ua haamauhia ˈtura te hoê amuiraa. I te matahiti 1978, ua faatiahia te piti o te Piha no te Basileia o te mau motu Rarotoa i reira. Ua tamau noa o Iehova i te faatupu i te mau ohipa i te rahi ei pahonoraa i ta matou ohipa tanuraa e te pîpîraa.—Korinetia 1, 3:6, 7.
Ua fanaˈo vau i te haamaitairaa taa ê e ratere i roto e hoê ahuru motu no te mau motu Rarotoa ma, e mea pinepine i roto i te mau huru tupuraa atâta. I roto i te hoê tere pahi no te haere i Atiu, e 180 kilometera i te atea, ua titauhia hau atu i te ono mahana no te mau mataˈi e te miti puai. (A faaau e te Korinetia 2, 11:26.) Noa ˈtu e ua taranihia te maa e e rave rahi o tei roohia i te aruru miti, ua mauruuru vau i te aupuru a Iehova, i te mea e ua tae atu vau i ta ˈu vahi tapaeraa ma te peapea ore.
I te matahiti 1974, aita ta matou aniraa i te parau faatia no te faaea i te mau motu Rarotoa i fariihia e ua hoˈi atu ïa matou i Niu Zelani. I taua tau ra, e toru ïa amuiraa i taua mau motu ra.
Te mau hopoia no te taviniraa apî—E te hoê tamataraa
I to matou hoˈiraa ˈtu i Niu Zelani, ua matara aˈera te mau uputa apî. (Korinetia 1, 16:9) Ua titau te Taiete i te tahi taata no te huri i Te Pare Tiairaa e te tahi atu mau buka bibilia na roto i te reo Maori no Rarotoa. Ua horoahia mai teie hopoia taa ê na ˈu, e ua tapea noa vau i te reira e tae roa mai i teie mahana. I muri iho, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa e haere tamau atu e hiˈo i to ˈu mau taeae i te mau motu Rarotoa, a tahi ei tiaau haaati, e i muri iho, ei mono no te tiaau mataeinaa.
I te hoê o taua mau tere ra, ua haere mai te taeae Alex Napa, te hoê pionie taa ê no Rarotoa mai, na muri ia ˈu i roto i te hoê tere e 23 mahana na nia i te moana o tei afai ia mâua i Manahiki, Rakahanga, e Penrhyn—te mau motu i te pae apatoerau no Rarotoa ma. I nia i te mau motu tataitahi, ua turai Iehova i te mafatu o te feia farii maitai o taua vahi ra, ia horoa mai i te vahi nohoraa no mâua e ia farii i te mau buka bibilia. (A faaau e te Ohipa 16:15.) I roto i taua mau motu nei, mea rahi te mau poe tiô, e e rave rahi mau taime to te mau taata horoaraa mai i te mau poe ei ô no te ohipa pororaa na te ao nei. No reira, ua horoa ˈtu matou i te mau poe i te pae varua, e ua horoahia mai te mau poe mau.—A faaau e te Mataio 13:45, 46.
Mea nehenehe mau teie vahi atea o te ao nei! A feruri na i te mau maˈo uouo rahi e ǎu ra e te tamarii i roto i te tairoto! Mea unauna mau â te raˈi i te po! Ua tano roa teie mau parau a te papai salamo: “Te haapii nei te tahi ao i te tahi i te parau, e te faaite nei te tahi rui i te tahi i te ite.”—Salamo 19:2.
E iva matahiti i teie nei, ua farerei atura vau i te hoê tamataraa rahi i to ˈu haapao maitai. Ua tapeahia ta ˈu vahine i te fare maˈi no te hoê taheraa toto i roto i te roro. Ua titauhia e tâpû ia ˈna, tera râ, eita te taote e farii i te tâpû mai te peu e aita e pâmuraa toto. Eita ta mâua ta ˈu vahine e nehenehe e farii i teie ravea o te ofati hoi i te ture a te Atua. Tera râ, ua titau te haava manaˈo o te taote tâpû e e tia ia faaohipahia i te mau ravea atoa, e tae noa ˈtu i te toto, no te faaora i te taata.
Ua ino roa te huru o ta ˈu vahine, e ua tuuhia ˈtura oia i te vahi rapaauraa ru, e mea iti roa te feia o tei faatiahia ia haere mai e hiˈo ia ˈna. Ua turihia to ˈna tariˈa. Mea atâta roa. I muri aˈe i te hoê farereiraa, ua apee maira te hoê taote ia ˈu i to ˈu pereoo ra, ma te parau onoono mai e hoê anaˈe ravea no te faaora i ta ˈu vahine, o te tâpûraa ïa ma te faaohipa i te toto e ua taparu maira oia e ia farii au. Noa ˈtu râ, ua tiaturi mâua ta ˈu vahine ia Iehova—noa ˈtu e e titau te auraroraa i ta ˈna ture i te ereraa i te tahi mau matahiti i roto i teie nei oraraa.
Ma te manaˈo-ore-hia, ua maitai maira te huru o ta ˈu vahine. I to ˈu haereraa ˈtu e hiˈo ia ˈna i te hoê mahana, te parahi ra oia i nia i to ˈna roi e te taio ra o ˈna. I te mau mahana i muri iho, ua haamata oia i te poro atu i te feia maˈi e te feia utuutu maˈi. Ua titauhia maira vau i roto i te piha ohipa a te taote tâpû. “E Wharerau Tane,” o ta ˈna ïa i parau mai, “e taata manuïa roa oe! Te manaˈo nei matou e ua ora ta oe vahine.” Ma te manaˈo-ore-hia, ua aifaito to ˈna neˈiraa toto. Ua haamauruuru ihora mâua ta ˈu vahine ia Iehova e ua haapuai faahou i ta mâua faaotiraa e rave i te mau tutavaraa atoa i roto i ta ˈna taviniraa.
I teie nei, ua tono-faahou-hia vau i te mau motu Rarotoa e te tavini ra vau i reira. E haamaitairaa rahi teie! Ia hiˈo anaˈe mâua i muri, te oaoa nei mâua ta ˈu vahine i to Iehova aupururaa mai ia mâua i roto fatata e pae ahuru matahiti i roto i ta ˈna taviniraa. I te pae materia, aita mâua i erehia i te mau mea faufaa o te oraraa. I te pae varua, aita ta mâua e nehenehe e taio i te mau rahiraa haamaitairaa o ta mâua i fanaˈo. Hoê o teie mau haamaitairaa, o te numera ïa o to ˈu mau fetii o tei farii i te parau mau. E nehenehe ta ˈu e taio hau atu i te 200 fetii o tei bapetizohia i teie nei ei Ite no Iehova, e tae noa ˈtu e 65 huaai. Hoê mootua o tei riro ei melo no te fetii o te Betela no Niu Zelani, area te hoê tamahine e ta ˈna tane e e piti tamaiti o te rave ra i te ohipa paturaa na te mau amaa.—Ioane 3, 4.
Ia hiˈo vau i mua, te poihere nei au i te tiaturiraa e ora i roto i te paradaiso i nia i te fenua o te hau atu i te unauna i taua peho nehenehe ra i reira to ˈu fanauraahia. Auê ïa haamaitairaa e te fariiraa i to ˈu metua vahine e to ˈu metua tane i te tia-faahou-raa e ia faaite atu ia raua i te parau no te hoo, te Basileia, e te mau tapao atoa no te aupuru o Iehova.
Hoê â ta ˈu faaotiraa, tei turuhia e te iteraa e te aupuru maira te Atua ia ˈu, e ta te papai salamo tei faahitihia i roto i te Salamo 104:33: “E himene â vau ia Iehova; te vai nei au ra, e himene au ei haamaitai i tau Atua.”—Faatiahia e Sarn Wharerau.
[Hohoˈa o Sarn Wharerau i te api 26]
[Hohoˈa i te api 28]
Te Piha no te Basileia matamua i patuhia i Niu Zelani, 1950