VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w92 1/4 api 16-19
  • Hoê â anei to outou faaroo e to Elia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hoê â anei to outou faaroo e to Elia?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te basileia ino o na opu hoê ahuru
  • Ua tohu o Elia i te paura
  • Te faaiteraa i te faaroo na roto i te auraroraa i te faaueraa
  • Ua haapao Iehova ia faaamuhia oia e ia ora oia
  • “O Iehova to ˈu Atua”
  • Ua vai ara noa e ua tiai oia
    A pee i to ratou faaroo
  • Ua tamahanahanahia oia e to ˈna Atua
    A pee i to ratou faaroo
  • E riro anei outou ei feia haapao maitai mai ia Elia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • “O Iehova to ˈu Atua”
    A haere ma te itoito e te Atua
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
w92 1/4 api 16-19

Hoê â anei to outou faaroo e to Elia?

TE FAAINO nei te totaiete i teie mahana i te faaroo. Te faaooo nei te feia ite i te manaˈo ra e te vai ra te Atua. Te haavahavaha nei te feia faaroo haavare i te Atua. E te rave nei teie nei ao mai te mea râ aita e faufaa ia haapao i te Atua. Noa ˈtu e e faahuru ê teie mau haerea i te hoê taata, e haaparuparu ia ˈna, aore ra e haamamahu roa ia ˈna, teie iho â te ohipa e noaa mai: E paruparu roa to ˈna faaroo. Eita ïa e maerehia ia faahiti te aposetolo Paulo i te ereraa i te faaroo mai ‘te hara o te haafifi ohie noa ia tatou’!—Hebera 12:1.

Peneiaˈe no reira o Paulo i rave ai i te hoê tutavaraa taa ê no te huti i to tatou ara-maite-raa i nia i te oraraa o te mau tane e te mau vahine e faaroo puai to ratou. (Hebera, pene 11) E riro teie mau hiˈoraa i te faaitoito ia tatou e i te haapuai i to tatou faaroo. Ei hiˈoraa, e tuatapapa anaˈe na i te hiˈoraa o te peropheta Elia, ma te hiˈopoa i te omuaraa o to ˈna toroa peropheta maoro e te itoito. Ua ora oia i raro aˈe i te faatereraa a te Arii Ahaba e ta ˈna vahine etene, te Arii vahine ra o Iezebela, i te hoê tau i reira, mai i teie tau atoa, ua topa roa te faaroo i te Atua mau ra.

Te basileia ino o na opu hoê ahuru

Tano maitai iho â raua! O Ahaba te hituraa o te arii o te Basileia o na opu hoê ahuru no Iseraela. Noa ˈtu te ino o te mau arii e ono na mua ˈtu ia ˈna, mea ino roa ˈtu â o Ahaba. Aita noa oia i haaparare i te haamoriraa viivii o te kafa o taua fenua ra, ua faaipoipo atoa râ oia i te tamahine hui arii ěê ra o Iezebela, e ua ô maira te haamoriraa puai roa ˈtu â a te atua hape ra o Baala mai tei ore i itehia aˈenei i roto i te fenua.—Te mau arii 1, 16:30-33.

Ua paari o Iezebela i roto i te haamoriraa a Baala mai to ˈna nainairaa mai â. Ua haru mai to ˈna metua tane, o Etabaala, e tahuˈa oia na Asetarota (te vahine a Baala), i te terono no Sidona, te basileia i te pae apatoerau no Iseraela, na roto i te ohipa taparahi taata. Ua faahema o Iezebela i ta ˈna tane manaˈo paruparu no te haamau i te haamoriraa a Baala i Iseraela. Aita i maoro i muri iho, ua naeahia e 450 peropheta a taua atua haavare ra e e 400 peropheta a te ruahine Asherah i roto i te fenua, o tei tamaa paatoa i te amuraa maa a te arii ra. Auê taua haamoriraa nei i te faufau i mua i te aro o te Atua mau ra o Iehova! Te mau taipe melo taatiraa, te mau peu faahoturaa, te feia taiata a te hiero (te tane e te vahine), e te faatusiaraa i te tamarii—e mau ohipa hairiiri anaˈe ïa a taua haapaoraa faufau ra. Ma te faatiahia e Ahaba, ua parare roa ˈˈera oia ma te huna ore na roto i te basileia taatoa.

Ua moehia i te mau mirioni ati Iseraela ia Iehova, te Poiete o te fenua e to ˈna tau ohuraa pape. No ratou, na Baala i haamaitai i te fenua i te ûa i te hopea o te tau mǎrô. I te mau matahiti atoa, e tiaturi na ratou i taua ‘Aito o te mau ata’ ra, teie faahua atua no te faahoturaa e te tau ûa, no te faahope i te ati o te paura. Tera matahiti i muri aˈe i te tahi, e haere mai na te ûa. Tera matahiti i muri aˈe i te tahi, o Baala te faahanahanahia.

Ua tohu o Elia i te paura

Eita e ore tei te hopea o te hoê tau veavea maoro e te ûa ore—i to te nunaa haamataraa i te titau ia Baala ia faahaere mai i te mau uâ maitatai—to Elia tiaraa mai.a Te fa taue noa maira oia i roto i te aamu bibilia. Aita e faataa-rahi-hia ra no to ˈna oraraa na mua ˈtu, aita hoê aˈe parau no nia i to ˈna mau metua. Teie râ, taa ê atu i te patiri, e ere o Elia i te tapao faaite no te ûa puai. Ua faaara ˈtu oia ia Ahaba e: “Te ora ra te Atua o Iseraela o Iehova, ta ˈu e tia noa nei i mua i tana aro, e ore e hauhia, e ore hoi e ûa, i eie nei pue matahiti, maori râ ia parauhia e au ra.”—Te mau arii 1, 17:1.

A feruri na i teie taata, tei ahuhia i te huruhuru animala. Ua fanauhia oia i roto i te mau aivi ofaifai no Gileada, eita e ore e ua paari oia i rotopu i te mau tiai mamoe haehaa. Te tia ra oia i mua i te arii puai ra o Ahaba, peneiaˈe i roto mau i to ˈna aorai rahi, e to ˈna fare tuiroo hamanihia i te ivori, ta ˈna mau faaunaunaraa moni rahi e te huru ê e te mau tii iti rahi. I reira, i roto i te oire huehue no Samaria, i reira ua moe-roa-hia te haamoriraa a Iehova, ua parau atu oia ia Ahaba e aita to teie atua no ˈna ra, teie Baala, e puai e mea faufaa ore, e e aore anaˈe hoi oia. Ua parau atu o Elia e, no teie matahiti e te mau matahiti i muri iho, eita e uâhia e e ore atoa te hupe!

Nohea mai teie faaroo to ˈna ra? Aita anei o ˈna e mǎtaˈu ra, i te tiaraa ˈtu i mua i teie arii apotata teoteo? Peneiaˈe. Hau atu i te hoê tausani matahiti i muri aˈe, te faaite maira te taeae o Iesu ra o Iakobo e “e taata mau â hoi Elia mai ia tatou atoa te huru.” (Iakobo 5:17) A tapao na râ i te mau parau a Elia: “Te ora ra te Atua o Iseraela o Iehova, ta ˈu e tia noa nei i mua i tana aro.” Ua haamanaˈo o Elia e ei tavini a Iehova, te tia ra oia i mua i te hoê terono teitei aˈe i to Ahaba ra—te terono o te Fatu Mana Hope o te ao taatoa nei! Ua riro oia ei tia, ei vea, no taua terono ra. Ia au i teie manaˈo, eaha ïa oia e mǎtaˈu ai ia Ahaba, te hoê arii taata paruparu o tei erehia i te haamaitairaa a Iehova?

Aita te tiaturi papu o Elia ia Iehova i tupu noa mai mai te reira. Eita e ore e ua tuatapapa maite te peropheta i te aamu no nia i te mau ohipa ta te Atua i rave e To ˈna ra nunaa. Ua faaara Iehova i te mau ati Iuda e e faautua oia ia ratou i te paura e te oˈe ia fariu noa ˈtu ratou no te haamori i te mau atua haavare. (Deuteronomi 11:16, 17) Ma te tiaturi e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna parau, ua “pure uˈana ˈtura [Elia], e eiaha ei ûa.”—Iakobo 5:17.

Te faaiteraa i te faaroo na roto i te auraroraa i te faaueraa

No teie râ taime, te tuu ra te faaiteraa a Elia ia ˈna i roto i te hoê huru tupuraa atâta mau no to ˈna ora. Mea titauhia ïa te tahi atu huru o to ˈna faaroo. Ia ora noa oia, e tia ia ˈna ia haapao maitai i te peeraa i te mau faaueraa a Iehova: “A haere oe, e fariu tia ˈtu i te hitia o te râ ra; a tapuni atu ai i te pae pape ra o Kerita, i pihaiiho i Ioridana. E riro hoi oe i te inu i taua pape ra; e ua faauehia e au te mau oreba ei faaamu ia oe i reira.”—Te mau arii 1, 17:3, 4.

Ua faaroo o Elia i reira iho. Mai te peu e te hinaaro ra o ˈna e ora i te paura e te oˈe o te tairi i to ˈna fenua, e tia ia ˈna ia tiaturi i te maa ta te Atua i faataa na ˈna. E ere i te mea ohie. E tia hoi ia ˈna ia tapuni, ia ora o ˈna anaˈe e rave rahi mau avaˈe. E tia ia ˈna ia amu i te iˈo e te faraoa e afaihia mai e te mau oreba—e mau manu amu tino pohe teie tei faarirohia ei mea viivii i roto i te Ture a Mose—e ia tiaturi ia Iehova e e ere teie i te iˈo tino pohe, e iˈo râ tei iritihia te toto ia au maite i te ture. No te fifi ia tiaturi i teie huru semeio i manaˈo ai vetahi feia tatara i te Bibilia e te auraa o te parau tumu i ǒ nei oia hoi “Arabia,” eiaha râ “oreba.” Teie râ, mea tano roa ia maiti i te mau oreba. Eita hoi te taata e manaˈo noa ˈˈe e te faaamu ra teie mau manu haihai e te viivii e rere ra na roto i te medebara e ta ratou mau huˈahuˈa maa ia Elia, ta Ahaba hoi raua o Iezebela e imi haere ra na roto i te mau basileia atoa!—Te mau arii 1, 18:3, 4, 10.

A tamau noa ˈi te paura, ua tapitapi paha o Elia no ta ˈna puna pape i roto i te peho anavai no Kerita. E mǎrô te rahiraa o te mau peho anavai no Iseraela i te tau paura, e “maoro iti aˈera,” ua mǎrô atoa ˈtura to Kerita. A feruri na i te huru o Elia a ite ai oia i te pape i te mǎro-mǎrû-noa-raa e te mau haapahuraa pape i te toparaa tera mahana i muri aˈe i te tahi? Ua aniani paha oia e eaha te ohipa e tupu ia pau anaˈe te pape. Noa ˈtu râ, ua faaea noa o Elia i reira ma te haapao maitai. I te mǎrôraa te anavai, i reira noa to Iehova horoaraa ˈtu i ta ˈna mau faaueraa apî. A haere i Zarephate, o tei parauhia ˈtu ïa i te peropheta. E faaamuhia oia i reira i roto i te fare o te hoê vahine ivi.—Te mau arii 1, 17:7-9.

Zarephate! Tei roto teie vahi i te oire no Sidona, no reira mai hoi o Iezebela, e i reira to to ˈna iho metua tane faatereraa ei arii! E vahi papu anei teie? Ua aniani atoa paha o Elia. Teie râ, “ua tia aˈera oia haere atura i Zarephate.”—Te mau arii 1, 17:10.

Ua haapao Iehova ia faaamuhia oia e ia ora oia

Ua haamaitaihia to ˈna auraroraa. Ua farerei oia i te hoê vahine ivi mai tei faaitehia mai, e ua ite oia i roto ia ˈna i te faaroo o te erehia ra i rotopu i te feia no to ˈna fenua. Ua toe noa mai ta teie vahine ivi veve i te tahi faraoa ota e te hinu no te faaineine i te hoê tamaaraa hopea na raua ta ˈna tamaiti. Noa ˈtu râ teie veve rahi to ˈna, ua ineine oia i te tunu na mua i te tahi pane na Elia, ma te tiaturi i ta ˈna parau tǎpǔ e e rave Iehova ia ore ta ˈna farii hinu e ta ˈna hue faraoa e pau i roto i te maororaa e titauhia. Eita e maerehia i te mea e ua faahaamanaˈo Iesu Mesia i te hiˈoraa o teie vahine ivi faaroo i to ˈna faahaparaa i te mau ati Iseraela faaroo ore o to ˈna ra tau!—Te mau arii 1, 17:13-16; Luka 4:25, 26.

Noa ˈtu râ teie semeio, fatata roa te faaroo o teie vahine ivi e to Elia iho i te û i te hoê tamataraa rahi. Ua pohe taue ihora ta ˈna tamaiti. No to ˈna oto rahi, ua manaˈo aˈera teie vahine ivi e ua taaihia teie ati e o Elia, “te taata no te Atua na.” Ua aniani hoi oia ahiri e ua faautuahia oia no te tahi hara o ta ˈna i rave i mutaa ihora. Ua rave mairâ o Elia i ta ˈna tamaiti pohe mai roto mai i to ˈna rima e ua amo atura ia ˈna i roto i te hoê piha i nia. Ua ite oia e e ravea hau atu â ta Iehova i te faaamu-noa-raa ia ˈna. O Iehova te tumu o te ora! Ua pure aˈera o Elia ma te aau mehara e ma te tuutuu ore ia ora faahou mai teie tamarii.

E ere o Elia te taata matamua o tei tiaturi i te tia-faahou-raa, teie râ, i roto i te aamu bibilia, o ˈna te taata matamua o tei rave i te hoê tia-faahou-raa. ‘Ua ora maira’ taua tamaiti ra! E oaoa rahi mau â to to ˈna metua vahine i to Elia hopoiraa ˈtu i ta ˈna tamaiti ia ˈna ra ma te parau noa ˈtu e: “Inaha, ua ora to tamaiti.” Ma te roimata, ua na ô atura oia: “O te mea teie i ite ai au e, e taata oe no te Atua, e tei roto te parau mau a Iehova i to vaha.”—Te mau arii 1, 17:17-24.

“O Iehova to ˈu Atua”

Mea putapû e mea tano atoa ia ite e te auraa o te iˈoa ra o Elia, oia hoi “O Iehova to ˈu Atua”! I te tau paura e te oˈe, ua horoa mai Iehova i te maa e te pape na ˈna; i te tau o te ahoaho i te pae morare, ua horoa mai Iehova i te aratairaa papu; i te tau o te pohe, ua faaohipa o Iehova ia ˈna no te faaora i te taata. E au ra e, i te mau taime atoa, ua titauhia o Elia ia faaite i to ˈna faaroo i to ˈna Atua—na roto i te tiaturiraa e Na ˈna e horoa mai, na roto i te auraroraa i Ta ˈna mau faaueraa, na roto i te tiaturiraa Ia ˈna no te faaraa i To ˈna iˈoa—e ua haamauruuruhia oia na roto i te mau tumu rahi atu â no te turu i to ˈna faaroo ia Iehova. Ua tano roa teie haerea a tamau noa ˈi oia i te farii i te mau hopoia fifi mau e te riaria no ǒ mai i to ˈna ra Atua o Iehova; inaha, e rave â o ˈna i muri aˈe vetahi o ta ˈna mau semeio maere roa ˈˈe.—Hiˈo Te mau arii 1, pene 18.

Hoê â huru no te mau tavini a Iehova i teie mahana. Peneiaˈe eita tatou e faaamu-semeio-hia aore ra e faaohipahia no te faatia faahou mai i te taata; e ere hoi teie i te anotau no te faatupu i teie mau huru semeio. Teie râ, aita o Iehova i taui noa ˈˈe mai te tau mai â o Elia.—Korinetia 1, 13:8; Iakobo 1:17.

Peneiaˈe e horoa-atoa-hia mai te mau hopoia teimaha, te mau tuhaa fenua fifi e te riaria te tia ia porohia i te poroi no ǒ mai i te Atua. E faaruru atu paha tatou i te hamani-ino-raa. E pohe atoa paha tatou i te poia. Teie râ, no te feia haapao maitai e no te taatoaraa o ta ˈna faanahonahoraa, ua haapapu pinepine Iehova e te aratai noa nei oia e te paruru nei oia i ta ˈna mau tavini. Te horoa noa nei oia i te puai ia amo ratou i te mau ohipa atoa o ta ˈna e horoa ˈtu na ratou. E te tauturu noa nei oia ia ratou ia faaruru i te mau tamataraa atoa o ta ratou e farerei i roto i teie ao arepurepu.—Salamo 55:22.

[Nota i raro i te api]

a Te parau ra o Iesu e o Iakobo atoa e aita te ûa i topa i nia i te fenua “e toru matahiti e ono hoi marama.” E te parauhia ra e ua tia ˈtu o Elia i mua ia Ahaba no te faahope i te paura “i te toru o te matahiti”—eita e ore e ua taiohia mai te mahana o ˈna i tohu ai i te paura. No reira, ua tupu paha te reira i muri aˈe i te hoê tau paura maoro e te ûa ore i to ˈna tiaraa ˈtu i mua ia Ahaba i te taime matamua.—Luka 4:25; Iakobo 5:17; Te mau arii 1, 18:1.

[Hohoˈa i te api 18]

Te tiaturi atoa ra anei outou mai ia Elia, e e haapao Iehova i te mau mea e titauhia ra e ta ˈna mau tavini?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono