VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w91 1/3 api 5-7
  • No te aha e haamaoro ai i te faaafaro i teie ohipa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e haamaoro ai i te faaafaro i teie ohipa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua titauhia i te taime no te faaafaro i te mau uiraa faufaa mau
  • Te pahonoraa i te uiraa
  • Te tupuraa rahi e o outou
  • Te mana arii o Iehova e te Basileia o te Atua
    Tumu parau haapiiraa no roto mai i Te Pare Tiairaa Beretane no 2007
  • Te mauiui o te taata nei—No te aha te Atua e faatia noa ˈi i te reira?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E paturu anei oe i te mana arii o Iehova?
    Tumu parau haapiiraa no roto mai i Te Pare Tiairaa Beretane no 2007
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
w91 1/3 api 5-7

No te aha e haamaoro ai i te faaafaro i teie ohipa?

TAU 6 000 matahiti i teie nei, aita te mana arii o te Atua i faahapahia. I te hoperaa ta ˈna mau ohipa poieteraa faahiahia roa, “hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.” (Genese 1:31). Haamata ˈtura oia i te hoê tau “faaearaa” maoro; eiaha râ no te mea ua rohirohi oia. Teie râ, ua faaea oia i te rave i ta ˈna ohipa poieteraa i nia i te fenua nei, ma te tiaturi e e manuïa mau â ta ˈna opuaraa maitai. — Genese 2:1-3; Isaia 55:11.

Eaha teie opuaraa? Ua tuu o Iehova i te tane e te vahine matamua i roto i te hoê vahi piihia te ô i Edene ra. Ta raua hopoia matamua, o te atuaturaa ïa i te paradaiso tei riro ei nohoraa no raua, e oia atoa te mau huru animala atoa. E tia atoa ia raua ia fanau e ia haapii i te tamarii. I roto i te roaraa o te tau, a rahi noa ˈi to raua utuafare fetii, e faarahi roa raua i te paradaiso e tae roa ˈtu i te hopea o te fenua ia au i te faaueraa a te Atua ‘e haavi iho i te fenua.’ Inaha, e riro roa mai te fenua ei vahi nohoraa haviti mau, tei î i te hoê utuafare fetii oaoa e te tahoê o te tavini i to ratou Metua i te raˈi ra. Tera te opuaraa matamua a te Atua. — Genese 1:27, 28; 2:8, 15, 20-22.

E faatupu anei Adamu raua Eva i teie opuaraa rahi e tae roa ˈtu i te hopea? Tei to raua tamauraa ïa i te haapao i teie opuaraa na roto i te auraroraa i to raua Poiete. E ere teie i te auraroraa matapo aore ra maamaa. Te vai ra i roto i to tatou mau metua matamua i te tiamâraa ia maiti, inaha, te hinaaro ra te Atua e ia tavini raua ia ˈna ma te mafatu mehara. Ei faahaamanaˈoraa papu i to ˈna mana arii parau-tia, ua horoa ˈtura oia na raua i te hoê tamataraa ohie roa. E fanaˈo raua i te mau mea atoa o te ô maoti râ hoê. O te hoê ïa tumu raau ta te Atua i parau e: “Ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” — Genese 2:16, 17.

Te faaite maira teie mau parau e aita o Adamu e o Eva i poietehia ia ruau raua e ia pohe. E roohia raua i te pohe ahiri noa e e ofati raua i teie faaueraa ohie roa. Ahiri e ua auraro noa o Adamu e o Eva i te Atua, te ora noa râ ïa raua i nia i te fenua i teie mahana ei metua no te hoê huaai o te riro ei utuafare fetii tia roa na te ao atoa nei. — A hiˈo i te faaueraa i faataahia i roto i te Salamo 37:29.

Teie râ, ua faahapa ˈtura te hoê o te mau melahi a te Atua, tei piihia i muri iho o Satani, i te huru faatereraa a te Atua. Ua turai atura oia ia Eva ia amu i te maa opanihia, ma te haavare atu e ia tiamâ mai oia i te mana arii o te Atua e maitaihia ïa oia. Area te hinaaro mau o Satani ra, o te hiaai ïa e riro ei atua no te huitaata a muri aˈe. — Genese 3:1-5; Mataio 4:8, 9; Ioane 8:44.

I te mea e ua horoa Iehova na te tane e te vahine matamua i te mau mea atoa o ta raua e hinaaro, e tia ia Eva ia turu i to ˈna mana arii e ia patoi atu i te faahemaraa haavare a Satani. Te mea peapea râ, ua farii oia e ua ofati atura i te ture a te Atua. I muri iho, ua maiti atura o Adamu e pee i ta ˈna vahine i roto i to ˈna haerea maamaa. Inaha, ua patoi aˈera na feia toopiti tei maiti i to raua haerea, e o Satani atoa, i te Atua, e ua fa maira te parau no nia i te mana arii o te Atua. — Genese 3:6.

Ua titauhia i te taime no te faaafaro i te mau uiraa faufaa mau

E nehenehe hoi ta Iehova e haamou i teie na feia orure hau tootoru i te reira iho taime. Eita râ te reira e faaafaro roa i te mau uiraa i faahitihia na roto i to ratou orureraa i te hau. E manuïa anei te taata i te faatere ia ˈna iho ma te ore e haapao i te Atua? Mea tia anei ia titau te Atua e ia auraro te taata i to ˈna mana arii? Hau atu, ia hiˈohia te haerea o te tane e te vahine matamua, e maiti anei vetahi mau taata ma te miimii ore, i te tavini i te Atua ma to ratou iho hinaaro, noa ˈtu te tamataraa a Satani (Ioba 1:7-11; 2:4)? E titauhia i te taime no te pahono i teie mau uiraa. E titau-atoa-hia i te taime no te faaore i te mau faahopearaa o teie patoiraa matamua e no te faatupu i te opuaraa a te Atua e faariro i te fenua ei paradaiso tei î i te nunaa taata hara ore. Te tiai noa nei â tatou i te faatitiaifaroraa hopea o teie mau uiraa.

Ia au maite i ta ˈna ture, ua faaere te Atua ia Adamu e o Eva i te haamaitairaa e ora e a muri noa ˈtu. Eita e tia e na raua faahou e faatupu i ta ˈna opuaraa rahi. Teie râ, hou raua e pohe ai, ua faatiahia raua ia fanau e ia haapii i te tamarii. Oia mau, eita iho â ïa ta Adamu raua Eva e nehenehe e horoa ˈtu na ta raua huaai i te ora oaoa e te hara ore (Roma 5:12). Noa ˈtu râ e ua fanauhia mai te mau ui i muri aˈe ma te tiaraa taata hara e te utua pohe, te vai ra ta te feia e rave rahi i te ravea no te faaite i to ratou tiaraa i te pae no te uiraa rahi o te mana arii.

Te pahonoraa i te uiraa

Nafea te Atua ia pahono i teie mau uiraa no nia i to ˈna mana arii? I roto i te hoê auraa, ua pahono-ê-na-hia te mau uiraa i faahitihia i Edene ra. Ua haapapu mau â te mau tausani matahiti o te aamu taata nei ma te mauiui e e parau haavare ta Satani i parau atu ia Eva oia hoi e mea maitai aˈe ahiri e e tiamâ mai oia i te mana o te Atua. Aita roa ˈtu te faatereraa taata nei ma te ore e haapao i te Atua i manuïa. Mai ta te Bibilia e parau ra: “E ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho.” — Koheleta 8:9.

I te tahi aˈe pae, e rave rahi mau ohipa maitatai tei tapaohia i roto i te roaraa o te mau matahiti mai te tau mai â i hara ˈi o Adamu e o Eva. E rave rahi mau taata o tei faaite i to ratou tapea-maite-raa aueue ore i te mana arii o Iehova, o “te Tamaiti a te taata nei,” o Iesu Mesia, te hiˈoraa faahiahia roa ˈˈe (Mataio 20:18; Hebera 11:1–12:3). Ua papu i te feia o tei pee maite i te mau ture a te Atua e o tei farii i to ˈna mana arii, e tera te haerea maitai roa ˈˈe. Ua ite ratou i te parau mau o teie maseli: “Na Iehova te maitai i taoˈahia ˈi te taoˈa; e ore hoi e apiti-atoa-hia mai te ino i te reira.” (Maseli 10:22). Hau atu, maoti te ravea o te tia-faahou-raa, e nehenehe atoa ratou e apiti atu i te faatupuraa i te opuaraa rahi a te Atua. — Ioane 5:28, 29.

Aita i moehia ia Iehova ta ˈna opuaraa matamua. Eita te feia e patoi ra i to ˈna mana arii e faatiahia ia faatere i te fenua nei e a muri noa ˈtu, e te faaara ra te Bibilia e fatata roa te Atua i te tairi ia ratou. Te taio nei tatou e: “Ua faaitehia mai hoi te riri o te Atua mai te raˈi mai, i te mau paieti ore atoa ra.” (Roma 1:18). E haapapu maitai teie tapao o te riri o te Atua e fatata maira, ta te Bibilia e parau ra o Aramagedo, e te vai mau ra oia. O te feia anaˈe e farii ra i to ˈna mana arii o te ora ˈtu i teie ohipa. “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” — Maseli 2:21, 22.

Te tupuraa rahi e o outou

Ia hiˈohia teie mau ohipa, e tia ia tatou tataitahi — mai ia Adamu raua Eva — ia maiti. E maiti anei tatou i te ora ma te tuu i te Atua i te hiti? Aore ra e auraro anei tatou i to ˈna mana arii? A haamanaˈo na, tera te uiraa faufaa roa ˈˈe tei mua ia outou i teie mahana. Te vai ra te mau uiraa faufaa tei taaihia i to outou oraraa i teie nei. Area teie ra, ua taaihia ïa i te ora mure ore. E ohipa ta outou faaotiraa i nia i to outou oraraa e a muri noa ˈtu.

Nafea outou ia faaite e te farii ra outou i te mana arii o te Atua? Na roto ïa i te tuatapapa-maite-raa i ta ˈna Parau, te Bibilia, e te tutavaraa i te auraro i to ˈna hinaaro ma te tahoê atu i te tahi atu mau kerisetiano mau (Zephania 2:2, 3). Ia na reira outou, e fanaˈo ïa outou i te tiaturiraa oaoa e ite atu i te tupuraa o te opuaraa rahi a te Atua. E ite atu outou i te tupuraa o teie parau tǎpǔ faahiahia mau: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; (...) Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” (Salamo 37:10, 11). Auê ïa faahopearaa faahiahia mau no te auraroraa i te mana arii o te Atua! Auê ïa tumu puai mau no te rave i te hoê opuaraa paari mau i roto i teie ohipa faufaa roa!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono