Te mauiui o te taata nei—No te aha te Atua e faatia noa ˈi i te reira?
I TE omuaraa o te aamu o te taata nei, aita i ite-noa-hia te mau roimata o te oto aore ra o te mauiui. Aita te mauiui o te taata i vai na. Ua horoa te huitaata i te hoê haamataraa tia roa. “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.”—Genese 1:31.
Te parau nei râ vetahi e, ‘Ua riro noa te aamu o Adamu raua o Eva i roto i te ô i Edene ra ei auraa taipe.’ Ma te peapea, te turu nei e rave rahi mau upoo faatere a te amuiraa faaroo kerisetiano i te reira. Teie râ, ua haapapu te mana faatere ra o Iesu Mesia i te tiaraa aamu o te mau tupuraa i Edene. (Mataio 19:4-6) Hau atu, te ravea otahi roa no te taa e no te aha te Atua i faatia noa ˈi ia mauiui te taata oia ïa na roto i te tuatapaparaa i teie mau tupuraa no nia i te aamu matamua o te taata.
Ua horoahia i te taata matamua, o Adamu, te ohipa oaoa e haapao i te ô i Edene ra. Ua horoa atoa te Atua i mua ia ˈna te opuaraa e faarahi i te ô i Edene ra ei ô au maitai i roto i to ˈna taatoaraa. (Genese 1:28; 2:15) No te tauturu ia Adamu ia rave faahope i teie hopoia rahi, ua horoa te Atua na ˈna te hoê hoa faaipoipo, o Eva, e ua faaue oia ia raua ia fanau e ia rahi roa e ia haavî i te fenua. E titauhia râ i te tahi atu mea ia manuïa mau te opuaraa a te Atua no te fenua e te huitaata. Ma te poietehia i te hohoˈa o te Atua, e vai na i te taata te tiamâraa ia maiti; no reira, e mea faufaa mau ia ore te taata e haere roa ˈtu i te patoi i te Atua. Ahiri aita, e itehia i te huananeraa i roto i te ao taatoa, e eita te opuaraa a te Atua e faaî i te fenua i te hoê fetii taata hau e faatupuhia.
Eita te auraroraa i te faatereraa a te Atua e haere noa mai. Ua riro te reira ei hoê faaiteraa here o te tiamâraa ia maiti a te taata nei. Ei hiˈoraa, te taio nei tatou e i to Iesu Mesia faarururaa i te hoê tamataraa rahi, ua pure oia e: “E tau Metua, ia tia ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei aˈua; ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to ˈu.”—Luka 22:42.
Oia atoa, tei ia Adamu raua o Eve te haapapuraa e mai te peu e e hinaaro raua e auraro i te faatereraa a te Atua. No te reira, ua faanaho te Atua ra o Iehova i te hoê tamataraa ohie. Ua piihia te hoê o te mau tumu raau i roto i te ô “te raau e ite ai i te maitai e te ino.” Ua faahohoˈa te reira i te tiaraa o te Atua no te faataa i te mau ture o te haerea maitai. Ma te reo papu, ua opani te Atua ia amuhia te hotu o teie tumu raau taa ê. Mai te peu e eita Adam raua o Eva e auraro, e pohe ïa raua.—Genese 2:9, 16, 17.
Te haamataraa o te mauiui o te taata nei
I te hoê mahana ua vahavaha te hoê tamaiti varua a te Atua i te huru faatereraa a te Atua. Ma te faaohipa i te hoê ophi ei auvaha, ua ani oia ia Eva e: “Oia ïa, ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” (Genese 3:1) Ua faaôhia ïa te tahi manaˈo feaa i roto i te feruriraa o Eva mai te huru e mea tia mau anei te huru faatereraa a te Atua.a Ua horoa o Eva i te pahonoraa tano, ta ˈna i haapii mai ta ˈna tane mai ra. Teie râ, ua patoi te taata varua i te Atua e ua haavare oia no nia i te mau faahopearaa o te auraro-ore-raa, i te parauraa e: “E ore roa orua e pohe: ua ite hoi te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.”—Genese 3:4, 5.
Ma te peapea, ua vare o Eva i te manaˈoraa e te faahopearaa o te auraro-ore-raa, e ere ïa te mauiui o te taata nei, o te hoê râ oraraa maitai aˈe. Rahi noa ˈtu oia i te hiˈo i te hotu, rahi atoa te hinaaro, e ua haamata oia i te amu i te reira. I muri iho, ua onoono oia ia Adamu ia amu atoa ˈtu. Ma te peapea rahi, ua maiti Adamu i te tapea i te farii maitai o ta ˈna vahine maoti i to te Atua.—Genese 3:6; Timoteo 1, 2:13, 14.
Na roto i teie orureraa hau, ua faariro te taata varua ia ˈna iho ei taata patoi i te Atua. Ua piihia oia aˈera e Satani, no roto i te parau hebera ra oia hoi te auraa e “patoi.” Ua haavare atoa oia no nia i te Atua, ma te faariro ia ˈna iho ei taata pari haavare. No reira, te pii-atoa-hia ra oia e Diabolo, no roto mai i te parau heleni ra oia hoi te auraa “pari haavare.”—Apokalupo 12:9.
No reira, ua haamata te taata i te mauiui. Ua faaohipa e toru taata poietehia e te Atua ma te ino i to ratou tiamâraa ia maiti, ma te maiti i te hoê huru oraraa miimii ma te patoi i to ratou Poiete. Ua fa i teie nei te uiraa e, Nafea te Atua e faatitiaifaro ai i teie orureraa hau ma te tia o te faatiaturi faahou i te toea o ta ˈna poieteraa maramarama, tae noa ˈtu te mau melahi haapao maitai i te raˈi ra e te huaai no a muri aˈe a Adamu e o Eva?
Te pahonoraa paari a te Atua
E parau paha vetahi e mea huru maitai aˈe ahiri e ua haamou oioi te Atua ia Satani, ia Adamu, e ia Eva. Eita râ te reira e faatitiaifaro i te mau uiraa faahitihia na roto i te orureraa hau. Ua vahavaha Satani i te huru faatereraa a te Atua, ma te parau e e fanaˈo te mau taata i te hoê oraraa maitai aˈe ia faataa ê ratou i te faatereraa a te Atua. Hau atu, ua haafaahiti to ˈna manuïaraa e haafaariu ê i na taata toopiti matamua i te faatereraa a te Atua i te tahi atu â mau uiraa. I te mea e ua hara Adamu raua o Eva, te auraa ra anei e ua hape te huru hamaniraa a te Atua i te taata nei? Te vai ra anei i te Atua te tahi taata i nia i te fenua o te faaite maite i te haapao maitai ia ˈna? E eaha ïa no te mau tamaiti melahi a Iehova o tei ite i te orureraa hau a Satani? E turu anei ratou i te parau-tia o To ˈna mana arii? Ma te papu maitai, e titauhia te tahi taime no te faatitiaifaro i teie mau uiraa. No reira te Atua i vaiiho ai ia vai noa Satani tae roa ˈtu i to tatou nei mahana.
No Adamu raua o Eva, i te mahana o to raua auraro-ore-raa, ua faautua pohe te Atua ia raua. Ua haamata ˈtura te pohe i te fa mai. Ua roohia to raua huaai, o tei fanauhia i muri aˈe i to Adamu raua o Eva hararaa, i te hara e te pohe no ǒ mai i to ratou mau metua tia ore.—Roma 5:14.
Ua haamata Satani i nia i na taata toopiti matamua ia roo-atoa-hia i to ˈna faahopearaa. Ua faaohipa oia i te taime vaiihohia na ˈna no te tamata i te tuu i te huaai atoa a Adamu i raro aˈe i to ˈna mana. Ua manuïa atoa oia na roto i te faahemaraa i te mau melahi e rave rahi ia apee oia i roto i ta ˈna orureraa hau. Teie râ, ua turu te rahiraa o te mau tamaiti melahi a te Atua ma te taiva ore i te parau-tia o te faatereraa a Iehova.—Genese 6:1, 2; Iuda 6; Apokalupo 12:3, 9.
I te faahopearaa te patoi ra te faatereraa a te Atua i ta Satani, te hoê faahopearaa tei ite-rahi-hia i te anotau o Ioba. Ua haapapu teie taata haapao maitai na roto i to ˈna haerea e mea au aˈe na ˈna te faatereraa parau-tia a te Atua i te tiamâraa a Satani, mai ta teie mau taata o tei mǎtaˈu i te Atua i rave ê na, oia hoi o Abela, Enoha, Noa, Aberahama, Isaaka, Iakoba, e Iosepha. Ua riro o Ioba ei tumu o te hoê tauaparauraa i roto i te raˈi i mua i te mau melahi haapao maitai a te Atua. Ma te turu i Ta ˈna faatereraa parau-tia, ua parau te Atua ia Satani e: “Ua hiˈo anei oe i tau tavini ia Ioba? aita hoi o ˈna e faito i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino?”—Ioba 1:6-8.
Ma te ore e farii ia pau oia, ua pahono atura Satani e ua tavini Ioba i te Atua no te tahi mau tumu miimii noa, i te mea e ua haamaitai rahi te Atua ia Ioba e te ruperupe i te pae materia. Ua faahiti ïa Satani e: “Nanao noa ˈtura râ i to rima a rave atu ai i ta ˈna e ia pau roa; e e faaino oia ia oe i mua i to aro i reira.” (Ioba 1:11) Ua haere roa Satani i te vahavaha i te taiva ore o te mau mea atoa ta te Atua i poiete. “E riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora,” ta ˈna ïa i parau. (Ioba 2:4) Ua faaô teie pariraa haavare eiaha noa ia Ioba i te feia haamori atoa râ i te Atua i nia i te raˈi e i nia i te fenua nei. Ua hinaaro Satani e parau e e faarue ratou i to ratou mau taairaa e o Iehova mai te peu e tei roto to ratou oraraa i te ati.
Ua tiaturi ma te rahi te Atua ra o Iehova i te taiva ore o Ioba. No te haapapu i te reira, ua faatia oia ia haamauiui Satani ia Ioba. Na roto i to ˈna haapao maitai aita noa Ioba i faatiamâ i to ˈna iho iˈoa, hau atu râ i te faufaa, ua turu oia i te parau-tia o te mana arii o Iehova. Ua faaitehia e e haavare te Diabolo.—Ioba 2:10; 42:7.
Teie râ, te hiˈoraa maitai roa ˈˈe no nia i te haapao maitai i raro aˈe i te tamataraa o Iesu Mesia ïa. Ua tô te Atua i te ora o ta ˈna Tamaiti melahi mai te raˈi mai i roto i te opu o te hoê paretenia. Aita ïa Iesu i roohia i te hara e te tia-ore-raa. Ua paari râ oia no te riro mai ei taata tia roa, te taata tuea roa i te taata matamua na mua oia a erehia ˈi i to ˈna tia-roa-raa. Ua riro Iesu ei tapao taa ê na Satani, ma te tuu e rave rahi mau faahemaraa e mau tamataraa i nia ia ˈna, ma te faahope e te hoê haapoheraa haama mau. Aita râ Satani i manuïa i te faataahuri i te taiva ore o Iesu. Ma te taatoa, ua turu Iesu i te parau-tia o te faatereraa a to ˈna Metua. Ua haapapu atoa oia e aita to te taata tia roa ra o Adamu e otoheraa no to ˈna apeeraa i te orureraa hau a Satani. Ua nehenehe o Adamu e faaite i te haapao maitai i raro aˈe i ta ˈna tamataraa haihai roa.
Eaha ˈtu â o tei haapapuhia?
Ua mairi tau 6 000 matahiti to te taata i mauiui noa mai te orureraa hau a Adamu raua o Eva. I te roaraa o taua taime ra, ua vaiiho te Atua i te huitaata ia tamata i te mau huru faatereraa taa ê e rave rahi. Te haapapu ra te tabula riaria mau o te mauiui o te taata nei e eita ta te taata e nehenehe e faatere ia ˈna iho. Inaha, te mana ra te patoiraa i te mana i roto e rave rahi mau vahi o te fenua nei. E pariraa haavare te faataa-ê-raa i te Atua, mai ta Satani i turu.
Eita i tia ia Iehova ia haapapu i te tahi noa ˈˈe mea no nia ia ˈna. Ua ite oia e mea tia ta ˈna huru faatereraa e no te maitai ïa o te mau mea ta ˈna i poiete. Teie râ, no te horoa i te hoê pahonoraa ma te tano i te mau uiraa atoa faahitihia na roto i te orureraa hau a Satani, ua vaiiho oia i te taime no te mau mea maramarama ta ˈna i poiete ia faaite ratou i to ratou maitiraa i ta ˈna faatereraa parau-tia.
Mea atea roa te mau haamaitairaa i te hereraa i te Atua e te faaiteraa i te haapao maitai ia ˈna i te taime poto o te mauiui i raro aˈe i te Diabolo ra. Te faahohoˈa ra te tupuraa a Ioba i te reira. Ua faaora te Atua ra o Iehova i te maˈi o Ioba ta te Diabolo i faatae i nia ia ˈna. Hau atu, “maitai roa aˈera to Ioba hopea i tei mutaaihora” i te Atua. I te pae hopea, i muri aˈe i te oraraa tau 140 matahiti hau atu, “pohe ihora Ioba ma te ruhiruhia, e ma te î i to ˈna ra pue mahana.”—Ioba 42:10-17.
Te huti ra te taata papai kerisetiano i te Bibilia ra o Iakobo i te ara-maite-raa i nia i te reira, ma te na ô e: “Ua ite outou i te faaoromai o Ioba ra, e ua ite hoi outou i ta [Iehova] i rave i te hopea ˈˈe; e ua î Iehova i te aroha, e te hamani maitai rahi.”—Iakobo 5:11.
Ua tae i teie nei i te hopea o te taime a Satani e a to ˈna ao. Fatata roa te Atua i te faaore i te mauiui atoa ta te orureraa hau a Satani i afai i nia i te huitaata nei. E faatia-atoa-hia tei pohe. (Ioane 11:25) I muri iho, e nehenehe te mau taata haapao maitai mai ia Ioba e fanaˈo i te ora mure ore i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei. E faatiamâ teie mau haamaitairaa no a muri aˈe ta te Atua e hopoi mai no ta ˈna mau tavini ia ˈna e a muri noa ˈtu ei Arii parau-tia e i te mea mau “te aroha, e te hamani maitai rahi.”
[Nota i raro i te api]
a Ua faaoti te hoê auvaha ture e taata papai buka atoa o te omuaraa o te senekele 20, o Philip Mauro, o tei tuatapapa i teie tumu parau i roto i ta ˈna faataaraa no nia i “Te tumu o te ino,” e o te reira “te tumu o te hepohepo atoa o te huitaata nei.”
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]
TE MAU ATUA INO A TE TAATA
E PINEPINE te mau atua tahito i te faataahia mai ei mau atua hiaai toto e ei mau atua hinaaro tia ore. No te tamǎrû i to ratou riri, e huri oraora na te mau metua i ta ratou mau tamarii i roto i te auahi. (Deuteronomi 12:31) I te tahi atu pae, e haapii na te mau philosopho etene e aita to te Atua teie mau huru manaˈo mai te riri aore ra te aroha.
Ua ohipa te mau manaˈo demoni o teie nei mau philosopho i nia i te nunaa o te Atua oia hoi te mau ati Iuda. Te parau ra te philosopho ati iuda ra o Philo, te hoê taata e ora na i te tau o Iesu e “aita roa ˈtu to [te Atua] e manaˈo e horuhoru ai ra.”
Aita atoa te pǔpǔ faaroo etaeta ati iuda a te mau Pharisea i ora mai i te manaˈo philosopho heleni. Ua rave mai ratou i te mau haapiiraa a Platon oia hoi e nephe pohe ore to te taata e vai ra i roto i te tino taata nei. Hau atu, ia au i te taata tuatapapa aamu o te senekele matamua o Josèphe, e tiaturi na te mau Pharisea e “e mauiui te mau nephe [o te mau taata iino] e a muri noa ˈtu.” Aita râ te Bibilia e horoa mai nei i te hoê noa ˈˈe niu no teie huru manaˈo.—Genese 2:7; 3:19; Koheleta 9:5; Ezekiela 18:4.
Eaha ˈtura ïa no nia i te mau pǐpǐ a Iesu? Ua vaiiho anei ratou ia ratou ia arataihia na te manaˈo philosopho etene? Ma te ite i teie nei fifi, ua faaara ˈtura o Paulo i to ˈna mau hoa kerisetiano e: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te arii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8; a hiˈo atoa i te Timoteo 1, 6:20.
Ma te peapea mau, e rave rahi mau tiaau e parau ra e kerisetiano ratou o te piti e te toru o te senekele, tei ore e haapao i teie faaararaa e ua haapii hoi e aita to te Atua e manaˈo hohonu. Te haapapu ra The Encyclopedia of Religion e: “Ia hiˈohia te mau mea, ua taahia te parau no te mau ateributi o te Atua mai tei haapapuhia i roto i te manaˈo ati iuda e philosopho o taua tau ra . . . Aita i farii-maitai-hia te manaˈo ra e e mau manaˈo hohonu atoa to te Atua Metua . . . mai te aroha, e tae roa mai i te senekele e piti ahuru.”
No reira, ua farii aˈera te amuiraa faaroo kerisetiano i te haapiiraa hape no nia i te hoê atua iino e faautua i te feia rave hara na roto i te haamauiuiraa ia ratou e a muri noa ˈtu. I te tahi aˈe pae, ua haapapu maitai mai te Atua o Iehova i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia, e “e utua te pohe no te hara,” e ere râ i te haamauiuiraa mure ore.—Roma 6:23.
[Faaiteraa i te tumu]
I nia: Acropolis Museum, i Heleni
Ma te parau faatia a te British Museum
[Hohoˈa i te api 7]
E tia ia faatupuhia te opuaraa a te Atua e faariro te fenua nei ei paradaiso mai Edene ra!